23,505 matches
-
garante morale ale colectivității și generatoare de cultură/civilizație. Insul respectat în dauna massei. Cu mefiență față de progres, care poate cu destulă ușurință să se transforme într-o sursă de corupție... într-o dreaptă pragmatică se situează confortabil adepții unei guvernări paternaliste, capabilă să țină în frâu relele instincte ale numitelor masse, dar și puterea devastatoare a banului. Bogatul e ținut sub control, săracul asistat. Bogătașului i se asigură secretul bancar, yahtul, caii de curse, săracului o pâinișoară, un acoperiș decent
Casa cu ferestrele deschise by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9861_a_11186]
-
îi va determina pe oameni să fie cumpătați, să poftească numai ce le e de trebuință. Cum spuneam, cele două fețe sunt identice, dar asimetrice. într-un regim democratic parlamentar, cu îngrijorătoarele mutre ale deputaților și somnolentele figuri ale senatorilor, guvernările prin alianțe de partide sunt consecința votului popular, care nu se mai îndreaptă spre un singur declarat salvator, chiar când are la dispoziție candidați de talia unui C. V. Tudor, Dan Voiculescu mai nou dl Mircea Geoană, deocamdată cadet plin de
Casa cu ferestrele deschise by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9861_a_11186]
-
au câștigat voturile a un sfert sau o treime din popor a luat naștere, în 2004, Alianța Dreptate și Adevăr, cu două formațiuni de bază întocmind un corp asimetric, dar cu jumătăți aproximativ egale. învinsese gândul că, înlăturând talașul lungilor guvernări iliesciene calea spre intrarea în Europa va fi înlesnită, că se va pune capăt unei sufocante corupții, că, în sfârșit, va lua sfârșit prea lunga perioadă a descotorosirii de comunism, că, poate, acesta însuși va fi, de la tribuna Parlamentului, condamnat
Casa cu ferestrele deschise by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9861_a_11186]
-
în pofida fondului principal, de cuvinte: "nerușinosule!" - vorbă ce mi-a rămas în memorie prin straniile mecanisme ale acesteia. Spre deosebire de ceea ce se întâmplă astăzi, nerușinosul tăcea. Poate cu câștig. Obișnuit, pe când organele puterii depun toate eforturile între - scuzați! - implementarea programului de guvernare, opoziția sapă la temelia construcției, într-o nebunească încordare de a ieși din inconfortabila situație de a se afla în afara zidurilor Edenului. Dacă scopul este murdar, mijloacele de a-l atinge sunt pestilențiale. Câte un nas uscat și subțire se
Casa cu ferestrele deschise by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9861_a_11186]
-
România (în colaborare cu Adrian Miroiu, Polirom, 2013). MIHAELA COȘESCU este licențiata în științe politice în cadrul Universității din București și doctoranda în același domeniu la Scoala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Interese de cercetare: teoria acțiunii colective și guvernarea bunurilor comune, managementul fondurilor structurale, politicile educaționale și politicile egalității de șanse, politica agricolă comună și politica comparată. IRIS-PATRICIA GOLOPENȚA este doctoranda în cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA) și studiază dezvoltarea durabilă din perspectiva problemelor de acțiune
Prezentarea autorilor. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Iris-Patricia Golopenţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1753]
-
în scopul întreținerii cultului personal al regelui și al noului regim este evidentă. La un moment dat, impresia este că, de fapt, cenzorii nu aveau drept scop decât eliminarea a tot ceea ce ar fi putut arunca o lumină defavorabilă asupra guvernării și, prin aceasta, asupra cultului regelui." (pag 41) Nu e întru totul așa. În primul rând, pentru că mostrele ne-o arată îndeajuns de frecvent. Apoi, pentru că o asemenea concluzie - plasată în afara contextului - ar trasa, pe dedesubt, o pistă netedă (aidoma
Romanul cenzurii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8956_a_10281]
-
istorie cu gangsteri Angelo Mitchievici Frank Lucas se numește gangsterul de culoare care a reușit un boom pe piața drogurilor importînd direct de la sursă, adică din Asia, în timpul celui mai straniu, mai psihedelic dintre războaie, războiul din Vietnam și a guvernării lui Nixon. Dacă urmărești temele filmului american de serie ai putea spune că jumătate din istoria Americii este scrisă pe trotuarele, în gangurile și în barurile cartierelor care alcătuiesc Leviathanul, marele oraș. Nu întîmplător, una dintre primele replici filozofice ale
Frank and Richie: o istorie cu gangsteri by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8992_a_10317]
-
își savurează probabil ultima prezență în Parlament, iar ungurii, deși nu se simt nici ei prea bine, sunt constrânși la o pe cât de filozofică, la atât de lucrativă conlucrare cu oricine e dornic să-i invite în așternuturile moi ale guvernării. Dar tocmai aparenta liniște ar putea să le fie fatală celor care vor lăsa, fie și pentru o secundă, garda jos. Actorii partidelor politice se cunosc deja mult prea bine între ei pentru a nu-și da sema că participă
Transplant de tip Geoană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9176_a_10501]
-
fiind un element subînțeles? Departe de noi să spunem că nu ar exista sărăcie în Statele Unite ale Americii, sau că e absolut rațional și echitabil împărțită. Dar America, cu toată așa-zisa ei tinerețe istorică, are o excelentă practică în guvernarea unei federații." Nina Cassian, Carmen Firan și Adrian Sângeorzan pun în pagină patru poeme redactate la trei - sau șase? - mâini. Cum e de unde să se-aleagă, și textele sunt când mai limpezi, când mai laxe. Ne uimește însă titulatura lor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9345_a_10670]
-
a vremii, că o fuziune între factorul etic și cel estetic era posibilă. Toate mobilurile pentru care am luptat meritau efortul - dacă a existat și un risc, nu l-am sesizat - și cum n-am urmărit nimic pentru noi, la guvernarea Coaliției, cu chiar aceasta ne-am ales. Dar pagina literară a Dreptății acelor ani rămâne cea mai bună - și nici de editorialele mele nu mi-e rușine. Trist este că, după ce magii și-au depus ofrandele la Iesle, s-au
Barbu Cioculescu:"Dacă este cazul să-mi recunosc un talent, atunci aș numi forța imaginației." by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9382_a_10707]
-
În 2007, Editura Polirom a publicat traducerea în limba română a uneia dintre cele mai influente cărți de știință politică din ultimele decenii: Guvernarea bunurilor comune de Elinor Ostrom; autoarea avea să primească în 2009 Premiul Nobel pentru economie. Impresionantă prin anvergura teoretică, lucrarea se bazează pe un număr mare de cercetări empirice. În locuri foarte diferite, din Europa de Vest până în subcontinentul indian sau în
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
noi sunt apărute foarte recent, precum cele legate de spațiul virtual (Hess, Ostrom, 2007). Două feluri de a utiliza cadrul ostromian de analiză Bunurile comune și, în general, cele colective sunt omniprezente în viața oamenilor. Pericolul cel mai mare în guvernarea acestora (suprautilizarea), cu consecința pe care G. Hardin (1968) a numit-o „tragedia bunurilor comune”, se întâlnește la tot pasul. Societatea românească nu face, de bună seamă, excepție. De aceea nu poate fi o surpriză faptul că mai mulți autori
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
fiecăruia dreptul de veto este probabil singura cale de a păstra în cadrul obștii o pace stabilă. Așadar, nu este deloc evident că din prevalența regulii unanime de luare a deciziilor putem infera că obștile exemplificau un model democratic, egalitar de guvernare sau că ele se caracterizau prin armonie internă. (Apariția unor situații noi - ca urmare a intruziunii statului și a relațiilor de piață - poate reprezenta un test în acest sens în favoarea celei de-a doua interpretări: noile condiții au permis evidențierea
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
presiunii consumatorilor, repartitoarele de scară duc la supraconsumul utilităților. În acest capitol, precum și în restul volumului, vom arăta cum se pot depăși cu succes problemele ce apar atunci când indivizii încearcă să gestioneze bunuri comune, urmând în principal abordarea ostromiană a guvernării bunurilor comune (vezi Ostrom , 1990). Capitolul este divizat în două părți care, la rândul lor, sunt împărțite în mai multe secțiuni. În prima parte discutăm aspectele generale legate de problemele de gestionare a bunurilor comune și prezentăm o serie de
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
3) statul e capabil să monitorizeze perfect acțiunile păstorilor, (4) statul e capabil să sancționeze perfect defectările și nu va sancționa niciodată acțiunile cooperative, asumpții ce nu par a fi consistente cu dovezile empirice ce arată că mecanismele centrale de guvernare fac adeseori erori în administrarea bunurilor. Să presupunem, urmând-o pe Ostrom (1990, pp. 10-12), că doar una din asumpțiile de mai sus este falsă, spre exemplu, (4). Astfel, statul nu va identifica în mod corect cooperarea și defectarea jucătorilor
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
dezvoltat la nivelul satelor vrâncene era destul de rudimentar și neînchegat, fiind incapabil să reziste la presiunile venite din afară. Acesta se baza pe existența unui anumit tip de relații sociale la nivelul comunității, fără a avea caracteristicile unui sistem de guvernare în comun a resurselor. Cuvinte-cheie: reguli, nivel constituțional, al alegerii colective și operațional, devălmășie, sistem de resurse, unitatea de resursă 3.1. Introducere În acest capitol intenționez să analizez problematica exploatării sistemelor de resurse comune și capacitatea de elaborare, la
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
refer aici în special la legitimitatea și înțelegerea noilor reguli, opuse celor tradiționale. Astfel, tranziția istorică de la devălmășia absolută la cea egalitară și, în final, la cea inegalitară, precum și trecerea de la satul pastoral la cel agricol modifică fundamental regulile de guvernare a resurselor comune și de utilizare a bunurilor comune. Drepturile de proprietate se legalizează, se individualizează și devin tranzacționabile. În plus, sub presiunea sistemului legislativ oficial, anumite norme și comportamente se modifică. Problematica menționată va fi analizată cu ajutorul grilei teoretice
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
care acționează într-o anumită arenă (Ostrom, 2007b, p. 23), sunt cele care oferă stimulente și influențează comportamentele indivizilor. Pe parcursul acestui capitol voi utiliza a doua componentă a definiției instituțiilor, încercând să identific principalele reguli, norme și strategii care influențează guvernarea resurselor comune, comportamentele și interacțiunile membrilor comunităților din satele devălmașe din Vrancea. 3.2.1. Reguli de guvernare a resurselor comune În discuția asupra aranjamentelor instituționale necesare pentru guvenarea în comun a bunurilor, regulile sunt percepute „ca fiind prescripții comune
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
indivizilor. Pe parcursul acestui capitol voi utiliza a doua componentă a definiției instituțiilor, încercând să identific principalele reguli, norme și strategii care influențează guvernarea resurselor comune, comportamentele și interacțiunile membrilor comunităților din satele devălmașe din Vrancea. 3.2.1. Reguli de guvernare a resurselor comune În discuția asupra aranjamentelor instituționale necesare pentru guvenarea în comun a bunurilor, regulile sunt percepute „ca fiind prescripții comune, agreate mutual și impuse predictabil în situații particulare de către agenții responsabili cu monitorizarea comportamentului și impunerea sancțiunilor” (Ostrom
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
bunurilor publice sau pentru managerierea sistemelor de resurse comune fără a fi nevoie de aplicarea unor stimulente sau sancțiuni de către un actor extern (Ostrom, 1998, p. 13). Un aspect important de care trebuie să se țină seama atunci când discutăm problema guvernării în comun a bunurilor este cel al raportului dintre numărul de beneficiari, cantitatea de resursă disponibilă și modalitățile de exploatare deținute de participanți. În condițiile în care numărul de participanți este scăzut, interacțiunile sociale sunt ușor de controlat, iar monitorizarea
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
Acest tip de organizare oferă tuturor participanților influență asupra definirii, modificării și monitorizării regulilor. Pentru a putea analiza exploatarea în comun a sistemelor de resurse, Ostrom identifică mai multe tipuri de reguli la care funcționează și care influențează mecanismele de guvernare în comun a sistemelor de resurse. Astfel avem de a face cu: • reguli de acces - care stabilesc numărul de participanți, resursele disponibile și condițiile de intrare și ieșire a participanților; • reguli de cuprindere - care stabilesc ce tipuri de acțiuni și
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
sistemului intră în atribuțiile adunării obștești. Aceasta stabilește cât și unde poate exploata fiecare familie, decide în privința desemnării și a modificării zonelor asupra cărora se manifestă uzufructul și are atribuții de monitorizare. Regulile care sunt necesare pentru ca aranjamentele instituționale de guvernare în comun a resurselor să funcționeze apar la mai multe nivele de interacțiune a participanților. Interacțiunile dintre participanți și dintre aceștia și mediul extern vor fi analizate, în cazul satelor devălmașe, prin prisma relației dintre diferitele nivele de decizie. În
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
p. 104). Regulile de la nivelul alegerii colective influențează regulile de la nivel operațional prin aceea că ele sunt modalități de schimbare a regulilor operaționale și stabilesc cine și în ce condiții acționează. În sfârșit, regulile de la nivelul constituțional reprezintă reguli de guvernare a sistemului; ele stabilesc modul în care se organizează și funcționează acesta. La nivelul operațional, regulile afectează indivizii care participă la diferite interacțiuni fără a avea repercusiuni asupra comunității în ansamblu. Regulile de la nivel operațional sunt stabilite și respectate mutual
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
de proprietate asupra pământului influența dimensiunea dreptului de folosință a patrimoniului devălmaș. Așa cum se poate însă observa ușor, aceste drepturi izvorâte din contractele de vânzare-cumpărare intrau în contradicție cu sistemul de drepturi caracteristic regimului devălmășiei absolute. 3.4. Reguli de guvernare a resurselor comune în satele devălmașe Am văzut că principala regulă care stabilește dreptul de utilizare a proprietății comune în regimul devălmășiei absolute este regula distribuirii egalitare a dreptului de folosință a proprietății în conformitate cu nevoile gospodăriei. Voi discuta în cele
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
nivelul satelor vrâncene era destul de rudimentar și neînchegat, fiind incapabil să reziste la presiunile venite din afară. Sistemul de reguli se baza pe existența unui anumit tip de relații sociale la nivelul comunității fără a avea caracteristicile unui sistem de guvernare în comun a resurselor. Referințe bibliografice
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]