1,981 matches
-
era că universul nu poate fi investigat și nici măcar perceput ori conceput de mintea umană, Star Trek îl face interesant, distractiv, apropiabil, mai adaugă Consolmagno ibid., p. 130. 503 Anton Karl Kozlovic, Technophobic Themes in pre-1990 Computer Films, p. 342. HAL, calculatorul rău din Odiseea Spațială a lui Kubrick este considerat de către Kozlovic singurul computer care atinge rangul unui personaj ficțional faimos, avatar al mitului mașinii, de la abacul chinezesc, golemul evreiesc medieval sau miturile distrugerii atlantice. 504 Douglas Kellner, op. cit., p.
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
încăperii, cu ochii înroșiți și cu obrajii brăzdați de urmele lacrimilor. Cum dădu cu ochii de Darcey, izbucni din nou într-un plâns convulsiv. Cele trei fete se priviră uluite. Nici una nu o mai văzuse pe mama lor plângând în halul ăsta. Uitându-se la un film, i se mai întâmpla să lăcrimeze la o scenă cu adevărat sfâșietoare. Plânsese și la înmormântarea socrului ei, moș McGonigle. Dar acestea erau episoade de jale reținută, iar Minette își păstrase demnitatea chiar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
să ierți ce-a făcut? — Nu cred că o să se întoarcă, dar dacă revine, voi lua în considerare această posibilitate. În cazul ăsta, zise Amelie, du-te și fă un duș și pune-te pe picioare, ca să nu arăți în halul ăsta dacă se întoarce. —Bună idee. Minette se sculă anevoie din fotoliu și își privi fiicele. Vă mulțumesc, le spuse. Tuturor. Se îmbrățișară strâns. Apoi Minette urcă scările. —Nu-mi vine să cred, zise Darcey încă șocată. —Poate că ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
și îi datorez totul și n-am să stau să ascult cum vorbiți despre ea de parcă voi ați cunoaște-o mai bine decât mine. E aproape soția mea și n-am să permit să vă bateți joc de ea în halul ăsta. Cu toții își aruncară priviri rușinate. Îmi pare rău, zise Darcey într-un sfârșit. Ai dreptate. Nu am văzut-o de foarte mult timp și discutăm în funcție de cum era pe vremuri, nu de cum e acum. La naiba, continuă Aidan frecându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
fuseseră Întipărite adânc pe fesele și pe coapsele ei cu ajutorul unui bici scurt. Pielea ei era rece și mirosea puternic a spermă. Nu se putea spune de câte ori fusese violată. — Fir-ar a dracu’ de treabă, uite și tu În ce hal e, gemu Roșcovanul scuturând din cap. Cum să-l las pe Six să o vadă așa? — Să sperăm că mai e În viață, i-am zis scoțându-mi haina și Întinzând-o pe pământ. Am așezat-o pe jos și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
dar nu-l contrazic, acum e ora lui de spovedanie! M-au marcat și pe mine într-un fel sau altul anii în care îmi făceam temele la înțepătorul miros de lampă cu petrol care scotea un fum în asemenea hal, încât bunica s-a hotărât brusc să caute prin pod lampa ei mai veche, de pe vremea când era fată și încă nu era curent în sat, mi-amintesc și acum lampa aceea, atât de diferită de lămpile ce se vindeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
nimic, i-a spus, Și Venețianul a început să plângă, îi vedeam bine lacrimile, Ea s-a apropiat tot mai mult până a ajuns să-i întindă mina, și-a spus numele, dar el a început să tremure în asemenea hal încât aveam impresia că se va prăvăli, în clipa următoare a căzut la picioarele ei și a început să i le sărute, și ea cred că mișcată de gestul său s-a aplecat spre el să-l ridice, atunci a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
iarba asta moale îmi lipsește trupul senzual al Anei, aș fi făcut dragoste cu ea aici, aș fi dezbrăcat-o încet sub ochii tăi penibil de curioși, am și făcut-o deja, cu cine crezi că am tăvălit iarba în halul ăsta de, Doamne, copilul meu! Nu-mi spune, copilul meu! Eu nu sunt copilul tău! Prea bine, dar de ce te enervezi și-ți azvârli cu atâta disperare hainele de pe tine? Gol ca un zeu! Taci! Nu trebuie decât să ajungi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
din Cuba“, era un om destul de șters. Până când a început să danseze. Flexibil și ușor, grațios și sigur pe el, era dintr-odată frumos. Se învârtea, se oprea, făcea piruete pe vârfuri, demonstrând pașii pe care urmau să îi învețe. Hal de bărbat, se plânse Joy supărată. —Șșșt! Ashling adora să danseze. În ciuda deficienței sale în ceea ce privește talia, avea un simț nativ al ritmului, așa că, în momentul în care a început muzica veselă de trompetă și Alberto a cerut ca toată lumea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
discuția despre Clodagh. — Nu o să fiu acasă mâine seară. —Unde te duci? La lecția de salsa. —Poftim? Mi-a plăcut, spuse Ashling în apărarea sa. Nu sunt decât zece săptămâni. Iar eu sunt dezgustător de nelucrată. —O să slăbești în ultimul hal, strigă Joy. —Ba nu, roși Ashling. Sunt înscrisă la sală de ani de zile și nu am slăbit nici un centimetru. Poate ar fi o diferență dacă ai și merge din când în când, spuse Joy, cu ironie. Nu e de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
-se încontinuu între picioare și zgâindu-se în gol. Părea atât de masculin, încât, atunci când s-au uitat una la cealaltă, au pufnit într-un râs convulsiv. Spasme de veselie au umplut sufletul Lisei. Ceea ce a binedispus-o în asemenea hal, încât și-a dat seama că trecuse foarte multă vreme de când nu mai râsese cu adevărat. Un râs sincer, din stomac, când nu mai conta nimic altceva. —Ce? întrebă Kelvin suspicios. Ce e așa amuzant? Asta a fost suficient pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
la Yvonne Hughes. Fata s-a ridicat în picioare. —Bună, spuse ea calm, cu o încredere surprinzătoare. Eu sunt Yvonne Hughes. —A! Clodagh se aștepta la cineva cu mult mai în vârstă. Apoi Yvonne i-a strâns mâna în asemenea hal de puternic, încât ai fi zis că se antrenase pentru a deveni politician. —Ia loc. Clodagh i-a întins un CV, care se îndoise în geantă. —Hai să vedem. Yvonne avea un mod delicat, dar foarte direct de a-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
a ridicat rețeta, a trebuit să dea fuga să vadă o prezentare de film, unde toată lumea cu care vorbea părea să converseze cu părul ei murdar. Filmul a durat trei ore interminabile, timp în care s-a agitat în ultimul hal, gândindu-se la câtă muncă putea să fi făcut la birou în timpul ăsta. Și când te gândești că era o vreme când își imagina că aceste lucruri sunt fabuloase. Imediat ce a apărut genericul, a apucat comunicatul de presă și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
murmură ea, aproape ofticându-se că trebuie să vorbească, deoarece se simțea foarte bine. Nu ești destul de dur. Scalpul ei simțea furnicături de extaz, în timp ce el lucra cu mâinile lui mari și dure pe el. Urma să întârzie în ultimul hal la interviul cu Niamh Cusack, dar, sincer, nu îi păsa. Mici tresăriri îi gâdilau linia părului, în timp ce tensiunea îi părăsea corpul stresat și singurul sunet care se auzea în cameră era respirația lui Jack. Aplecată peste chiuvetă, Ashling era aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
un salon de frumusețe, doar ca să vadă dacă îl poate face să plângă. —Vin într-o oră. În drum spre baie, unde urma să facă un duș foarte necesar, Lisa a trecut pe lângă dormitorul ei și a fost șocată de halul în care arăta camera. Oare unde i-o fi fost mintea? Ea pur și simplu nu era genul de om care ceda. Altora li se întâmpla, iar ea le ura succes. Dar nu și Lisei - fie că-i plăcea, fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
simplu. Alt zâmbet uimitor. Ea își azvârli cheile pe masa din bucătărie. Cam târziu să spui asta, zise ea țâfnoasă. Abia am divorțat. —Știu, spuse el gânditor. Mă simt de căcat în privința asta. M-a dat peste cap în ultimul hal! Oricum, nimic nu ne oprește să ne căsătorim din nou, rânji el. Vorbesc serios, adăugă el, când ea îi aruncă o privire care îl acuza de a fi un ticălos nebun. Ea îl mai privi o dată, dar gândurile ei deveniseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
își mângâia barba. L-am apucat de braț, de teamă să nu se ducă de-a dura, și, înghițindu-mi lacrimile, l-am rugat: — Spune ceva, tati! Scoate-mă din minți. Spune-mi cum ai reușit să distrugi casa în halul ăsta într-o lună. Tata încercă să se elibereze. L-am ținut strâns, apoi am mai slăbit strânsoarea, de frică să nu-i frâng oasele. — Du, Dwight? Du? mă întrebă. Atunci mi-am dat seama că făcuse iar un atac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Linda Martin, Marjorie Graham, Harold Costa și Donald Leyes. O blondă cu părul de culoarea mierii, îmbrăcată într-un costum sport, puse un semn la revista Photoplay pe care o citea, îndoindu-i un colț. — Eu sunt Marjorie Graham, iar Hal și Don sunt afară. Celelalte persoane se ridicară și se risipiră ca potârnichile, de parcă aș fi fost mesagerul diavolului. — Am venit pentru cu Elizabeth Short. A cunoscut-o careva dintre voi? Am primit vreo șase clătinări de cap și vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Nimic care să merite să te văd bun de nimic când un caraghios pe care l-ai trimis la Quentin e la trei zile distanță de L.A.. Gândește-te ce ți-ar spune surioara ta dacă te-ar vedea în halul ăsta. Gândește-te ... M-am oprit când din ochii duși pe altă lume ai lui Lee au început să șiroiască lacrimi. Acum el era cel care stătea acolo ca partener de umplutură al propriei sale rude. Kay veni între noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
toamna trecută? Lorna ridică din umeri. — Erau doar aventuri de o noapte. — Îți amintești vreun nume, Lorna? Fata începu să numere pe degete și se opri când ajunse la trei. Păi, în Orange Drive erau doi tipi, Don Leyes și Hal Costa, și un marinar pe care îl chema Chuck. — Nu știi ce nume de familie avea Chuck? — Nu, da’ știu că era ofițer de artilerie. Millard dădu să-i pună o altă întrebare, dar am ridicat mâna și l-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
L.A.. De ce-or fi scris niște lucruri așa de murdare despre Beth? I-am răspuns cu diplomație: — Deoarece n-o cunoșteau ca tine. Tommy zâmbi și se trânti cu zgomot într-un fotoliu jerpelit. — Apartamentul chiar e într-un hal fără de hal? Canapeaua era plină cu discuri de patefon. Am dat la o parte un teanc și m-am așezat. — I-ar prinde bine o mătură și-un mop. Uneori mă las cuprins de lene. Investigația în cazul lui Beth
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
ce-or fi scris niște lucruri așa de murdare despre Beth? I-am răspuns cu diplomație: — Deoarece n-o cunoșteau ca tine. Tommy zâmbi și se trânti cu zgomot într-un fotoliu jerpelit. — Apartamentul chiar e într-un hal fără de hal? Canapeaua era plină cu discuri de patefon. Am dat la o parte un teanc și m-am așezat. — I-ar prinde bine o mătură și-un mop. Uneori mă las cuprins de lene. Investigația în cazul lui Beth e din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
doua treime au petrecut-o bârfind despre investigația celor de la Standarde Profesionale cu privire la scurgerea de informații către presă. Faptul că Își schimbaseră numele din Reclamații și Disciplină nu Îi făcuse deloc mai populari. Și ultima treime Îmbătându-se În ultimul hal. Unul din agenți - Logan nu reuși să Își aducă aminte numele - se clătină până la masă cu un nou rând de beri. Intrase În acea fază a beției În care totul pare din cale-afară de amuzant, chicotind din cauză că o jumătate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
să Îi joace vreun renghi. Nu știu cum ești, dar mie Îmi place ca micul dejun să nu aibă cocoloașe. O altă față pe care Logan o recunoscu parțial apăru În ușa bucătăriei. — Doamne, Steve, spuse respectiva față, uite-te În ce hal ești! Dacă Insch te vede așa, o să sară În aer... Se opri când Îl observă pe Logan, așezat la masă, Îmbrăcat În costumul lui impecabil. — Bună dimineața, domnule. Supertare cheful de aseară. Mulțumim că ne-ați primit. — Ăăă... Pentru nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
pregătit să i se cânte prohodul. Logan se așeză pe scaunul din dreapta Tipului Nervos, obligându-l pe Steve să se așeze pe locul din spatele șoferului. Primul motiv: nu voia ca „Omul Periculos“ de la protecția mediului să Își dea seama de halul În care se afla agentul său; și doi: dacă Steve se va decide să borască din nou, nu o va face În capul lui Logan. Tot drumul, cel aflat la volan se aruncă Într-un comentariu fără sfârșit despre ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]