1,360 matches
-
Prof. Dorin Pavel publică lucrarea “Plan général d’aménagement des forces hydrauliques de Roumanie” (“Plan general de amenajare a forțelor hidraulice ale României”), prima lucrare de ansamblu, privind amenajarea apelor pe întreg teritoriul țării. Lucrarea se ocupa exclusiv de amenajările hidroenergetice, fără a se ocupa de alte folosințe ale apelor. Spre deosebire de alte lucrări anterioare din România privind centralele hidroelectrice, care analizau doar anumite sectoare ale unui curs de apă, cu condiții mai favorabile pentru o amenajare, în lucrarea sa, Dorin Pavel
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
ale apelor. Spre deosebire de alte lucrări anterioare din România privind centralele hidroelectrice, care analizau doar anumite sectoare ale unui curs de apă, cu condiții mai favorabile pentru o amenajare, în lucrarea sa, Dorin Pavel analiza posibilitățile de utilizare a întregului potențial hidroenergetic al cursurilor de apă. După cel de al doilea război mondial și preluarea puterii de către Partidul Comunist Român, a fost inițiată elaborarea Planului Național de Electrificare a țării urmând modelul sovietic al planului Goelro. Lenin definise comunismul ca fiind “puterea
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
fiind “puterea sovietelor plus electrificarea întregii țări” și în acea perioadă elaborarea unui plan de electrificare reprezenta una din dogmele ideologice al partidului. Planul analiza toate tipurile de centrale electrice, dar acorda o atenție deosebită uzinelor hidroelectrice. La elaborarea părții hidroenergetice a planului de electrificare au participat specialiștii cei mai calificați din România, fiind de subliniat contribuția adusă de Dorin Pavel, Cristea Mateescu și Dimitrie Leonida. Obiectul planului fiind electrificarea, amenajarea în scopuri multiple a resurselor hidraulice nu era luată sistematic
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
un lanț de centrale hidroelectrice, care însă nu au fost realizate. De asemenea în această perioadă s-au intensificat lucrările de irigații, dându-se prioritate celor alimnetate in Dunăre. Pentru satisfacerea cerințelor de energie s-a trecut la executarea sistemelor hidroenergetice de pe râurile Lotru și Sebeș. De asemenea pentru satisfacerea cerințelor de apă din zona carboniferă din Oltenia, s-au executare importante lucrări de amenajare în bazinul Jiu, cu lacurile de acumulare Valea de Pești, Sadu-Gorj și Rovinari precum și îndiguirea luncii
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
fost încredințată în continuare lui Andrei Filotti, în calitate de inginer șef al secției de proiectare. În perioada 1971 - 1975 investițiile în lucrări de gospodărire a apelor erau proiectate și realizate în continuare de Departamentul pentru Îmbunătățiri Funciare, iar cele cu specific hidroenergetic de Ministerul Energiei Electrice, studiile de gospodărire a apelor și încadrarea în planurile de amenajare fiind asigurate de ICPGA. Ca urmare a inundațiilor din 1970 s-a pus un accent mai mare pe lucrările de combatere a inundațiilor, prin îndiguiri
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
și Prut. Pe lângă îndiguiri, în multe bazine, printre care cel al Târnavelor și bazinul Timiș-Bega s-au executat poldere de atenuare a viiturilor. Pentru producția de energie s-a realizat barajul Porțile de Fier pe Dunăre și a început amenajarea hidroenergetică a Oltului în aval de confluența cu Lotrul și a Siretului în aval de Bacău. Pe lângă sarcinile legate de proiectele de investiții propriu zise, sectorul de proiectare al ICPGA și-a continuat eforturile de lărgire a preocupărilor. În această privință
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
dintre microregiunile cele mai bogate din România din punct de vedere istoric: aici se găsesc câteva dintre cele mai importante monumente de arhitectură și arheologie din țară. Tot în Țara Hațegului a fost realizată una dintre cele mai ambițioase amenajări hidroenergetice din țară. Zona este cunoscută și pentru fosilele de dinozauri găsite aici. Țara Hațegului se află în Transilvania, la întretăierea acestei provincii istorice cu Banatul și Oltenia. Strict geografic, Țara Hațegului se suprapune peste depresiunea omonimă, mărginită, la sud, de
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]
-
de cale ferată aflați în exploatare. Cea mai importantă este calea ferată dublă electrificată Subcetate-Pui-Baru-Bănița, care leagă magistrala de pe Valea Mureșului cu Valea Jiului . Unul din principalele cursuri de apă care drenează Țara Hațegului, Râu Mare, a fost obiectul unei amenajări hidroenergetice masive. Lucrările au început în anii '70 și s-au încheiat abia în ultimul deceniu al secolului trecut. Principalul obiectiv al amenajării este barajul de la Gura Apei, situat în Parcul Național Retezat. Barajul, aflat pe traseul dintre cabanele Gura Zlata
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]
-
putere de 335 MW. După ieșirea Râului Mare din munți, cursul acestuia prin Țara Hațegului a fost regularizat, fiind realizate mai multe baraje de mici dimensiuni, cu lacurile de acumulare aferente, în apropierea localităților Ostrov, Sânpetru și Sântămăria Orlea. Amenajarea hidroenergetică Râu Mare-Retezat a fost una dintre marile lucrări hidroenergetice realizate în România în perioada regimului comunist. Centrul acestuia a fost colonia Brazi, situată chiar la ieșirea Râului Mare din munte. Filmul „Un petic de cer” (1983, regia Francisc Munteanu) a
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]
-
munți, cursul acestuia prin Țara Hațegului a fost regularizat, fiind realizate mai multe baraje de mici dimensiuni, cu lacurile de acumulare aferente, în apropierea localităților Ostrov, Sânpetru și Sântămăria Orlea. Amenajarea hidroenergetică Râu Mare-Retezat a fost una dintre marile lucrări hidroenergetice realizate în România în perioada regimului comunist. Centrul acestuia a fost colonia Brazi, situată chiar la ieșirea Râului Mare din munte. Filmul „Un petic de cer” (1983, regia Francisc Munteanu) a fost inspirat de activitatea de pe acest șantier. Fostele barăci
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]
-
Dorna, Coșna, Băncușoru, Diaca Bistriței Aurii, pînă nu demult, se întîlneau plutele care transportau buștenii. În lungul lor, turistul va întîlni și azi locul vechilor haituri, de unde, odată cu apa, porneau la vale plutele. Majoritatea apelor din Suhard constituie adevărate rezervoare hidroenergetice, atît datorită pantei, cît și debitului lor bogat. În viitorul apropiat, în peisajul văilor din Suhard va apare o suită de microhidrocentrale, care vor alimenta cabanele turistice, cantoanele silvice, viitoarele puncte turistice și chiar unele localități. În cadrul Masivului Suhard se
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
din Câmpulung-Muscel. Trecând ultimele două clase de liceu în același an, Andrei Filotti s-a înscris în 1947 la Facultatea de Electromecanică a Institutului Politehnic București. În urma transformărilor determinate de reforma învățământului, el a absolvit Facultatea de Energetică, cu specialitatea hidroenergetică, trecând examenul de stat în 1952 și obținând diplomă de merit. Angajându-se ca inginer proiectant, Andrei Filotti și-a continuat studiile mai târziu. În anul 1968 a urmat un stagiu de specializare postuniversitar la "Centre International des Stages" din
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
al Institutului pe șantierul centralei hidroelectrice Sadu V. Aici a urmărit în special lucrările de execuție ale batardoului provizoriu, ale prizei de apă, ale galeriei de aducțiune și ale castelului de echilibru. În anul 1954, ca urmare a reducerii lucrărilor hidroenergetice, Andrei Filotti s-a transferat la Laboratorul de Cercetări Hidraulice (transformat ulterior în Institutul de Cercetări Hidraulice) al Ministerului Transporturilor Navale și Aeriene. Într-o primă perioadă a urmărit lucrările de execuție ale laboratorului, trecând apoi în activitatea de cercetare. Numit
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
sistemice, s-a ajuns la o coordonare atât în privința promovării lucrărilor, cât și a realizării și exploatării lor, diferitele lucrări fiind integrate în sisteme de gospodărire a apelor. De exemplu, în perioada anilor 1950, cu ocazia promovării și execuției sistemului hidroenergetic al Barajului Izvorul Muntelui de pe Bistrița s-a arătat că barajul putea iriga aproximativ 200.000 ha în Bărăgan și de asemenea putea avea un efect de reducere a debitelor de viitură. Totuși, execuția canalului magistral de irigare Siret - Bărăgan
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
se află amplasat pe Canalul Bega, fiind singurul din cele 30 de porturi interioare ale României care nu se află pe Dunăre. În Timișoara, Canalul Bega intră pe la Sistemul Hidroenergetic Timișoara-Bega. Înainte de a ieși din oraș, pe partea stângă a canalului, se află un golf de mari dimensiuni în care întorc navele. Din nefericire golful se colmatează pe zi ce trece. Atestarea documentară a portului datează de la 1860. Sediul portului
Portul Timișoara () [Corola-website/Science/306379_a_307708]
-
Pasiunea pentru tehnică a fost hotărâtoare atunci când își va alege profesia,el dorind să devină inginer. A ales să studieze electricitatea la Politehnica din Charlottenburg, chiar dacă înainte de a pleca în străinătate trebuia să satisfacă și stagiul militar. „Complexul hidrotehnic și hidroenergetic al Bistriței din regiunea Bicaz.” În perioada studiilor universitare efectuate la "Politehnica din Charlottenburg" (1903 - 1908), lângă Berlin, vizitează "Muzeul Tehnic din München" (1903). În anul IV va concepe proiectul ""Metropolitanului din București"", cu linia principală Gara de Nord-Sf. Gheorghe-Calea
Dimitrie Leonida () [Corola-website/Science/305871_a_307200]
-
Metropolitanului din București"", cu linia principală Gara de Nord-Sf. Gheorghe-Calea Moșilor și ramificația Sf. Gheorghe-Filaret , fiind printre cei dintâi care au propus construirea unei rețele de metrou în București, iar proiectul de diplomă va avea ca tema " Complexul hidrotehnic și hidroenergetic al Bistriței din regiunea Bicaz.". Deși a avut oferte de la renumita firmă Siemens pentru un contract pe 5 ani și de la Școala Politehnică din Charlottenburg pentru un post de asistent, Dimitrie Leonida s-a întors în România în anul 1908
Dimitrie Leonida () [Corola-website/Science/305871_a_307200]
-
la Societatea Generală de Gaz și Electricitate (1937-1942), Director al Direcției electrificării din CFR (1942-1945),Consilier superior al CFR (1945-1948), în 1948 iese la pensie. Continuă să lucreze în Consiliul superior al CFR și la Institutul de studii și proiectări hidroenergetice (ISPE); Consilier în cadrul Departamentului Energiei Electrice (1950-1955). Pentru activitatea sa, a fost distins cu titlul de Laureat al Premiului de Stat. A fost membru al „American Institute of Electrical Engineers“ (1920);membru al „American Associations for the Advencement of Science
Dimitrie Leonida () [Corola-website/Science/305871_a_307200]
-
distanța dintre Constanța și Cluj-Napoca) și o hidrocentrală cu capacitatea de 18.200 megawați. Cea mai mare hidrocentrală din ziua de astăzi din lume, Itaipu, de la granița dintre Brazilia și Paraguay, are o capacitate de 14.000 megawați, în timp ce potențialul hidroenergetic al României este de 15.000 megawați (dintre care numai 40% este valorificat). În apele fluviului Yangtze trăiesc peste 300 de specii de pești. Cei mai rari sunt delfinii de apă dulce, cu lungimi de până la doi metri și jumătate
Yangtze () [Corola-website/Science/305882_a_307211]
-
instalarea unei microhidrocentrale de 60 kW putere și 0,7 Gwh producție de energie; Volumul total al acumulării BEZID este de 31 mil.m de apă, din care: - 14 mil.m volum util (Vu) pentru alimentare cu apă și folosințe hidroenergetice; - 16 mil.m volum necesar pentru atenuare și protecție; - 1 mil.m volum mort (Vm). În vederea combaterii inundațiilor și pentru reținerea viiturilor, barajul poate stoca 16 mil.m de apă între N.N.R. și nivelul maxim la asigurarea de 0,1
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
din confluența a doua pâraie: Negoiul și Pârâul Scara, vărsându-se în Olt în aval de Tigveni, Topologul fiind de altfel și limita estică a Subcarpaților Vâlcii. Se întâlnesc cu precădere lacuri artificiale, dar si lacuri naturale. Pentru folosirea potențialului hidroenergetic al Oltului s-au realizat cinci lacuri de acumulare în sectorul subcarpatic ( în perioada 1974- 1981): • Râmnicu Vâlcea - este amplasat în amonte de orașul Râmnicu Vâlcea, amenajarea acestuia începând încă din anul 1969, fiind dat în folosință în anul 1974
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
Mult mai mici sunt lacurile de munte, unele de origine glaciară (Bucură), altele de baraj natural (Lacul Roșu), ori cantonate în cratere vulcanice (Sfântă Ana de lângă Băile Tușnad, singurul de acest gen). Numeroase sunt și lacurile de acumulare de interes hidroenergetic (lacul de la Porțile de Fier pe Dunăre, Izvorul Muntelui pe Bistrița, Vidraru pe Argeș, Vidra pe Lotru, etc.) sau pentru alimentari cu apă - pe văile Uzului, Doftanei, Firizei. Cele mai importante râuri din România sunt: Alte râuri importante sunt: Someș
Hidrografia României () [Corola-website/Science/314602_a_315931]
-
să se facă prin Programul Operațional de Cooperare Transfrontalieră pentru perioada 2007 - 2013, parte a Fondului Regional European de Dezvoltare. Tot în noiembrie 2008 prim-ministrul român de atunci, Călin Popescu-Tăriceanu, a prezentat posibilitatea construirii împreună cu Bulgaria a unui complex hidroenergetic în regiunea Turnu Măgurele-Nicopole. Acesta ar servi ca legătură rutieră, protecție împotriva inundațiilor și ar ușura traficul naval din zonă atunci când debitul fluviului e scăzut. În decembrie 2008 primarul Silistrei, Ivo Andonov, anunța că guvernul Omanului a decis să participe
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
Pe data de 18 iulie 2011 miniștrii Economiei din România și Bulgaria, Ion Ariton și Traicio Traikov, au anunțat că în septembrie 2011 guvernele celor două țări vor semna un memorandum pentru pregătirea proiectelor de construcție a două mari complexuri hidroenergetice pe Dunăre. Acestea vor fi poziționate între Turnu Măgurele și Nicopole, respectiv între Călărași și Silistra. În primul caz se reia ideea fostului premier Tăriceanu, enunțată în 2008. Ministerul Economiei din Bulgaria estimează că cele două mari complexuri hidroenergetice ar
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
complexuri hidroenergetice pe Dunăre. Acestea vor fi poziționate între Turnu Măgurele și Nicopole, respectiv între Călărași și Silistra. În primul caz se reia ideea fostului premier Tăriceanu, enunțată în 2008. Ministerul Economiei din Bulgaria estimează că cele două mari complexuri hidroenergetice ar putea produce un total de peste 3.800 GWh de electricitate pe an. Ministrul român Ion Ariton a declarat că cele două investiții vor fi realizate în parteneriat public-privat, însă nu a precizat care este valoarea estimată a proiectelor și
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]