3,613 matches
-
How useful is the prediction of suicide following parasuicide, Bibliotech Psychiatry, 162, Karger, Basel, 1982, pp. 77-84. Krystal, H., (ed.), Massive psychic trauma, International Universities Press, New York, 1968. Kuch, K. & Cox, B.J., "Symptoms of PTSD in 124 survivors of the Holocaust", în American Journal of Psychiatry, 149, 1992, pp. 337-340. Kulcsar, T., Lecții practice de Psihodiagnostic, Editura Universității Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, 1980. Larousse, Dicționar de Psihiatrie și Psihopatologie Clinică, Editura Univers Enciclopedic, București, 1998. Lasoki, M.C. & Thelen, M.H., "Attitudes of older and
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
O. Rothbaum, E.D. Foa, D. S. Riggs & T. Murdock, "A prospective examination of posttraumatic stress disorder in rape victims", în Journal of Traumatic Stress, 1992, 5, pp. 455-475. 278 K. Kuch & B.J. Cox, "Symptoms of PTSD in 124 survivors of the Holocaust", în American Journal of Psychiatry, 1992, 149, pp. 337-340. 279 P.B. Sutker, J.M. Davis, M. Uddo & S.R. Ditta, "Assessment of psychological distress in Persian Gulf troops: Ethnicity and gender comparisons", în Journal of Personality Assessment, 1995, 64, pp. 415-427. 280
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
viață.” Câteva articole din revista citată: „Plecat‐au nouă din 49 Vaslui și cu hahamul zece” - de Micu Steinberg, nr. 15/1974; „I. Reichman - Somuz, un veteran al luptei antifasciste din România”, de Filip Chon nr. 21/1975; „Pe urmele holocaustului” - nr. 26/27/1977; „Să credem în oameni”, de Micu Steinberg, nr. 28‐29/1977; „Cercul cultural «Lumina» de la Târgu Frumos, județul Iași”, de av. Zisu Unterman nr. 30/31/1 978. „Dați ajutor” a apărut la tipografia Cațafani ‐ Bârlad
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
studiul simbolurilor identitare, pe redescoperirea "vocilor tăcute ale istoriei", a marginalilor, a dominaților și a "uitaților" (vezi scandalul manualelor din Japonia și din alte țări)11, pe reactivarea feminismului 12 sau pe terapia marilor traume ale istoriei (direcție consacrată inițial Holocaustului 13, incluzând apoi și cazurile tragice din statele comuniste 14 sau din alte țări supuse regimurilor autoritare 15). O memorie a trecutului "banal" și netraumatic reperabilă și în spațiul totalitarismelor a căutat să își facă apoi loc, pornind de la mai
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Critique of Collective Memory Studies, în "History and Theory", nr. 41, mai 2002, pp. 179-197. Kersten, Rikki, Coming to Terms with the Past: Japan, în "History Today", martie 2004, vol. 54, nr. 3, pp. 20-22. La Capra, Dominick, Representing the Holocaust: History, Theory, Trauma, Cornell University Press, Ithaca, New York, 1994. Idem, History and Memory after Auschwitz, Cornell University Press, Ithaca, New York, 1998. Le Goff, Jacques, Nora, Pierre (eds.), Faire de l'histoire. Nouveaux problèmes, vol. I, Gallimard, Paris, 1974. Lee Klein
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
and Jewish Memory (1982) a avut un rol decisiv în consacrarea studiilor despre memorie. Direcția sa a fost susținută mai ales de istoricii preocupați de identitatea statului Israel, dar și de autori interesați de valențele istorice și filosofice ale problemei Holocaustului, cum ar fi Dominick La Capra (vezi lucrările sale, Representing the Holocaust: History, Theory, Trauma, Cornell University Press, Ithaca, New York, 1994 sau History and Memory after Auschwitz, Cornell University Press, Ithaca, New York, 1998). În Germania, tematica nazismului și a Holocaustului
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
despre memorie. Direcția sa a fost susținută mai ales de istoricii preocupați de identitatea statului Israel, dar și de autori interesați de valențele istorice și filosofice ale problemei Holocaustului, cum ar fi Dominick La Capra (vezi lucrările sale, Representing the Holocaust: History, Theory, Trauma, Cornell University Press, Ithaca, New York, 1994 sau History and Memory after Auschwitz, Cornell University Press, Ithaca, New York, 1998). În Germania, tematica nazismului și a Holocaustului a provocat așa-numita "ceartă a istoricilor", care a dezbătut singularitatea exterminării
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Holocaustului, cum ar fi Dominick La Capra (vezi lucrările sale, Representing the Holocaust: History, Theory, Trauma, Cornell University Press, Ithaca, New York, 1994 sau History and Memory after Auschwitz, Cornell University Press, Ithaca, New York, 1998). În Germania, tematica nazismului și a Holocaustului a provocat așa-numita "ceartă a istoricilor", care a dezbătut singularitatea exterminării pe criterii rasiale și culpabilizarea celor direct sau indirect implicați; vezi, de exemplu, Wulf Kansteiner, Mandarins in the Public Sphere. Vergangenheitsbewältigung and the Paradigm of Social History in
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
America. Pe 2 noiembrie 1948 au sosit documentele care o transformau în cetățean american cu acte în regulă. Dar Jacques Kayaloff a fost cel care a schimbat cursul evenimentelor. Îi promisese că, dacă se va întoarce vreodată în Europa după Holocaust, îi va aduce înapoi cuferele pe care le lăsase la Lausanne. Acestea conțineau documente de familie pe care le strânsese după moartea lui Michel în 1929, și notițele ei despre Antinous și Hadrian. Yourcenar nu încetase niciodată să se gândească
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
înregimentarea tineretului, proiectul creării unui "om nou", elogiul forței și al violenței, voința declarată de expansiune, teroarea ca mijloc de guvernare, puterea acordată polițiilor politice, discriminările la care erau supuse grupuri sociale întregi, sistemul concentraționar, crime în masă"3. Atrocitățile Holocaustului au fost demascate în textele lor de către autori din spații geografice diferite; dintre aceștia, menționăm doar câteva nume: americanul (de origine română) Elie Wiesel, italianul Primo Levi, francezii Robert Antelme și David Rousset, spaniolul Jorge Semprun. În spațiul rus și
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
fost util patriei și religiei asemenea legilor lui Moise, învățăturilor lui David, Solomon și ale profeților. Eroilor amintiți li se înalță un imn de glorie și de recunoștință nepieritoare, iar sacrificiul lor, pe câmpul de bătălie, este numit sfânt, asemenea holocaustului care se consumă pe altar (cf. 1Mac 9) înaintea Domnului. 1.2. Concepția Noului Testament despre serviciul militar În paginile Noului Testament nu există nici o informație ori aluzie care să indice ori să dea de înțeles că Ioan Botezătorul, Isus
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
academicieni români în sală. Nu trebuie să uităm de creația antitotalitară nic i o clipă și să o promovăm cu atât mai mult cu cât e nevo ie s ă profităm de existența încă în viață a ultimilor supraviețuitori ai holocaustului românesc care au fost închisori le c omuniste. Cu ani în urmă, inginerul Cezar Zugravu era o flacără care ardea și dădea viață fabricii de rulmenț i de la Bârlad, acolo unde era nevoie de o minte strălucită. Astăzi , de și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
trebuie să-și ceară scuze pentru uciderea celor peste 40.000 de români (femei, bătrâni și copii, majoritatea!), pentru arderea și raderea de pe fața pământului a celor 300 de sate, biserici și mănăstiri din Ardeal, în anii 1848- 1849, pentru holocaustul teribil din anii 1940- 1944, când români nevinovați au fost ciuruiți de gloanțe, spintecați cu baionetele (la Ip, Trăznea, Mureșenii de Câmpie, Sucutard, Pechia-Covasna, Sărmașu, Prundu Bârgăului, HărcanaTurda, Aita, Moisei etc.), pentru crimele oribile din zilele 21-22 decembrie 1989 și
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
știam pioase, dar care sau convertit la neoprotestantism pentru a putea să plece. Nu exclud posibilitatea unei metanoia, dar... Să revenim la chestiunea Bisericilor mari. În această categorie poate intra și cultul mozaic, chiar dacă numeric nu mai era important, după Holocaust și după masivele valuri de emigrare din primele decenii comuniste. Cum vedea oare un om religios aparținând uneia dintre aceste comunități confesionale supunerea până la zel a ierarhilor față de partidulstat? V. N. : Moralreligios, sigur că era o situație nespus de dramatică
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
stabilim faptele exacte, consecințele, responsabilitățile, contextele etc. Când îl judec pe Eliade pentru apropierea de legionarism, de exemplu, nu o fac într-un mod anacronic: nu îl blamez pentru atașamentele sale de tinerețe din perspectiva unei posterități care știe că Holocaustul s-a petrecut, ci încerc să-l judec întotdeauna pe Eliade în epoca sa. Dar, pe de altă parte, e imposibil să disociezi total prezența lui Eliade în apropierea Mișcării Legion-are de consecințele funeste ale legionarismului, de trendul istoric în
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
a șasea când fabula se desfășoară într-un turn înconjurat de pustietate. Singularitatea cuplului accentuează sentimentul înstrăinării, al izolării. În fapt, e mai mult decât izolare, deoarece cuplul este singurul supraviețuitor al "evenimentului" fără nume sau cauză, simțit precum un holocaust. Povestea nu are intrigă sau deznodământ, nu are coerență narativă, constituindu-se precum un poem filozofic pe tema trecerii timpului. Personajele constată din turn împrejurimile pustii și amintesc în treacăt de locuitorii care au dispărut fără nicio urmă. În singurătatea
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
azil politic, apărute în presa americană, în vara anului 19802076. În al doilea rînd, conform mărturiilor lui Birnbaum și Ribicoff, România acceptase, recent, să permită emigrarea mai multor persoane, printre care unele acuzate de infracțiuni economice și evrei care supraviețuiseră holocaustului 2077. Românii din SUA care voiau să-și reîntregească familiile au privit aceste evenimente ca pe o șansă care trebuia imediat exploatată, motiv pentru care au cerut, în scris, ajutorul comisiei. După încheierea audierilor, nici una din Camere nu a luat
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
murit, / Mireasa a murit și ea, / Nuntașii toți sunt morți și în pământ am simțit / Cum hora miresei se învârtea // Taci mireasă, nu mai plânge" (Să bem vinul de nuntă). Titlul volumului Ardere de tot, din 1976, trimite la grecescul holocaust (kaiein = ardere), referire biblică la practica sacrificială la ebrei și nu numai. Lui Avraam i s-a poruncit să nu-și sacrifice fiul, ci să aducă spre ardere-de-tot un berbec (Facerea, XX, 2). Prin ardere-de-tot, poeta vizează sensul derivat: acela
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
se aglomerează tot mai multe leșuri de animale electrocutate. Superiorii săi n-au luat în serios raportul lui, însă Superdon Senior s-a sesizat. Și încă în ce mod! Nu numai că ziarele au publicat reportaje tot mai incendiare despre "holocaustul animalelor", nu numai că pe străzile și în piețele din Republica Umanistă Vandana mii de demonstranți cereau imperativ încetarea masacrului, dar și în Republica Democratică Vandana ecologiștii au devenit tot mai vocali. Abia acest lucru a alertat cancelariile lumii: era
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
slujba memoriei / 107 Misticismul ca antidot al suferinței / 118 Identitatea evreiască se scrie cu lacrimi... / 122 Note / 149 CAPITOLUL 3. O suferință fără speranță? / 159 A muri la Auschwitz pentru Dumnezeu / 161 Dumnezeu însuși a murit la Auschwitz? / 171 Iudaismul "Holocaustului și al Izbăvirii" / 181 Dar creștinii ce spun? / 194 Numirea "inomabilului" / 196 Note / 206 CAPITOLUL 4. O izbăvire laică? Shoah, Israel și evreii / 211 O saga națională care se caută între eroi și victime / 212 "Toată lumea ne vrea răul" / 219
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
cunoaște ea într-o modernitate secularizantă, turnura pe care a luat-o de-a lungul anilor memoria genocidului din cel de-al Doilea Război Mondial până la a deveni o religie a celor care o au din ce în ce mai puțin un iudaism "al Holocaustului și al Izbăvirii", statul Israel simbolizând Izbăvirea 3, acestea vor fi temele abordate în paginile următoare. Dincolo de cazul evreiesc, acest studiu este (poate) susceptibil să furnizeze și chei de înțelegere a diverselor poziționări actuale în legătură cu suferința, poziționări deopotrivă complexe, multiple
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
evreiesc, acest studiu este (poate) susceptibil să furnizeze și chei de înțelegere a diverselor poziționări actuale în legătură cu suferința, poziționări deopotrivă complexe, multiple și universale, în care memoria genocidului a devenit paradigmă. Cartea de față nu este așadar o carte despre Holocaust, nici doar o carte despre iudaism, ci mai degrabă o meditație istorică asupra universalității suferinței. A citi suferința înseamnă și a citi traiectoriile memoriale și identitare contemporane, pe cât de invadatoare pe atât de necesare sau inevitabile. Iar suferința erijată în
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
să supraviețuiască în cadrul unei relații restaurate cu Dumnezeu. Acest tip de abordare, vom nota în trecere, este complet străin mentalităților secularizate contemporane, și putem prin contrast să ne imaginăm cu atât mai bine singurătatea în disperare a nenumărați supraviețuitori ai Holocaustului, lipsiți de alinarea, chiar și fragilă, a credinței. Deutero-Isaia apare în Babilon la cincizeci de ani după exil. El reia tema ieșirii din Egipt și se sprijină pe ea pentru a evoca promisa ieșire din Babilon, al doilea Exod, arătând
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
prezent o evocă pe cea a numelor martirilor Cruciadelor, consemnate în "cărțile amintirii" păstrate de numeroase comunități germanice și din Europa de Est, sâmbăta și la slujbele comemorative ce le erau dedicate. Vom menționa, de asemenea, zilele de comemorare speciale pentru victimele Holocaustului, care-i implică mai ușor pe evreii nereligioși, precum Yom Ha-Shoah, Ziua Genocidului, celebrată în Israel și în diasporă și al cărei ritual se apropie de practicile tradiționale legate de cultul morților. Unele comunități practică astfel o slujbă specială în
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
și cel al convertiților. Trei secole mai târziu, alungarea evreilor din Spania, Sicilia și Sardinia, convertirea forțată a tuturor evreilor din Portugalia, expulzarea din Navarra, Provența și regatul Neapolelui creează un uriaș traumatism, comparabil în mod subiectiv cu cel al Holocaustului 36. Iar lumea sefardă, dezrădăcinată, puternic zguduită, încearcă să articuleze un răspuns, foarte impregnat de mesianism, la această nouă provocare. Dacă în aria culturală așkenază s-a elaborat un discurs despre suferință și s-a scris o istorie de suferință
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]