3,545 matches
-
Hora Unirii”, „Trei culori” (Tricolorul), „Hora Ardealului”, „Hai să-ntindem hora mare”, „Așa-i românul”, „Marșul lui Iancu” fac parte din patrimoniul național, ca potențiale imnuri naționale, multe dintre ele fiind folosite, pe parcursul zbuciumatei noastre istorii revoluționare, în acest scop. „Hora Unirii" a fost scrisă în 1855 de către Vasile Alecsandri (1821-1890). A fost cântată în timpul Unirii Principatelor (1859) și, mai apoi, în toate ocaziile în care românii aspiră la uniune și armonie. „Hora Unirii" este cântată pe ritmul unui dans lent
ÎNSEMNELE STATULUI ROMÂN CONTEMPORAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1796 din 01 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340068_a_341397]
-
pe parcursul zbuciumatei noastre istorii revoluționare, în acest scop. „Hora Unirii" a fost scrisă în 1855 de către Vasile Alecsandri (1821-1890). A fost cântată în timpul Unirii Principatelor (1859) și, mai apoi, în toate ocaziile în care românii aspiră la uniune și armonie. „Hora Unirii" este cântată pe ritmul unui dans lent, dar energic, ce reunește întreaga adunare. Dansul în cerc (hora) este el însuși un vechi ritual, simbolizând comunitatea spirituală, egalitatea și dorința românilor de a trăi laolaltă. După cum se știe, „HaTikvah”, imnul
ÎNSEMNELE STATULUI ROMÂN CONTEMPORAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1796 din 01 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340068_a_341397]
-
1821-1890). A fost cântată în timpul Unirii Principatelor (1859) și, mai apoi, în toate ocaziile în care românii aspiră la uniune și armonie. „Hora Unirii" este cântată pe ritmul unui dans lent, dar energic, ce reunește întreaga adunare. Dansul în cerc (hora) este el însuși un vechi ritual, simbolizând comunitatea spirituală, egalitatea și dorința românilor de a trăi laolaltă. După cum se știe, „HaTikvah”, imnul național al statului Israel este tot o horă care își trage originile din folclorul românesc, fiind culeasă și
ÎNSEMNELE STATULUI ROMÂN CONTEMPORAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1796 din 01 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340068_a_341397]
-
lent, dar energic, ce reunește întreaga adunare. Dansul în cerc (hora) este el însuși un vechi ritual, simbolizând comunitatea spirituală, egalitatea și dorința românilor de a trăi laolaltă. După cum se știe, „HaTikvah”, imnul național al statului Israel este tot o horă care își trage originile din folclorul românesc, fiind culeasă și prelucrată de emigrantul Samuel Cohen originar din Moldova. După cum ne informează scriitorul Raoul Șorban, la baza imnului israelian stă cântecul popular românesc „Cucuruz cu fruntea-n sus” cules de tatăl
ÎNSEMNELE STATULUI ROMÂN CONTEMPORAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1796 din 01 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340068_a_341397]
-
pe malul Mării Negre, să fie atât de firesc acceptată în societatea artiștilor. Prietenia cu actrița Dorina Stanca se va prelungi la Cluj, într-o altă întrevedere și nu am ezitat să cuprind această evocare în recentele mele ediții închinate autorului “ Horei domnițelor”. Prima dintre ele este “Radu Stanca. Profil spiritual”, 2015, ediție îngrijită împreună cu Marin Diaconu la Fundația Națională pentru Știință și Artă din București, prefațată de acad. Eugen Simion, și a doua, semnată de mine, a urmat în 2016 la
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
nu mai puțin actor și regizor ingenios”, noua carte a istoricului literar Anca Sîrghie, intitulată “Evocări și interpretări în evantai” (460 p.), apărută la Editura Technomedia din Sibiu în 2016, vine să completeze vastul documentar dedicat de universitara sibiancă autorului “Horei domnițelor”. După studiul monografic, “Radu Stanca și obsesia Thaliei. Ipostazele omului de teatru” (214 p.), publicat la Editura și Casa de presă Tribuna din Sibiu în 1996, și articole în reviste de specialitate, printr-o extindere a cercetării pe o
Antonia Bodea: O carte de colecție – Radu Stanca. Evocări și interpretări în evantai () [Corola-blog/BlogPost/339333_a_340662]
-
și peste Atlantic. Capitolul V, “Radu Stanca (1920-1962)- In memoriam” adună cuvintele contemporanilor îndoliați la moartea scriitorului, respectiv ale reprezentanților Teatrului Național din Cluj. În mod deosebit, ne-a impresionat modul cum este evocată amintirea Dorinei Stanca despre geneza piesei “Hora Domnițelor”, pornind de la tristețea tragică a mesajului creației sale, pe care Radu Stanca știa să-l convertească în optimism prin convingerea genială despre destinul eroilor săi. Deoarece eroii concepuți de el “se angajează total și conștient în aventura vieții, ei
Antonia Bodea: O carte de colecție – Radu Stanca. Evocări și interpretări în evantai () [Corola-blog/BlogPost/339333_a_340662]
-
la toate popoarele. «Iliada», «Divina Comedie, «Don Quijote», «Faust», sunt universale pentru că, dincolo de perfecția estetică, exprimă suflete și realități naționale. Nu e vorba, cum s’a încercat să se răstălmăcească, de a reduce literatura la țărănism, sau muzica la doine și hore, sau sculptura la crestături în lemn...Ar fi o aberație să anchilozăm și să limităm inspirația artistului. Confundând culturalul sau etnicul cu esteticul se anihilează creația de artă. Opera nu valorează prin materialul rural sau urban, ci numai prin realizarea
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română () [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
stelară, o picătură de mister nocturn, alai nuntesc ce ne-a deschis, ca oricărui cititor, porțile Universului în care hohotesc, dansează și sărbătoresc miliardele de vise ale celor care au fost, sunt și vor fi, prinzându-și mâinile într-o horă a nesfârșirii, astfel că starea pe care o încercăm este inexprimabilă” (p. 297) Lucrarea are trei parți cu titluri sugestive, adevărate metafore: I. HEPTAGRAMA ÎNSTELĂRII; II. CRUCEA SHEPIROTHICĂ; III. ZBORUL ÎNFLĂCĂRAT. Prima parte, HEPTAGRAMA ÎNSTELĂRII, vorbește despre teme mereu actuale
Dr Adriana Mihaela Macsut: N. N. Negulescu, Oglinda misterelor (Recenzie de carte) () [Corola-blog/BlogPost/339415_a_340744]
-
rolul principal în brigadă. Pentru toate acestea, a fost lăudată și felicitată de profesor, apoi, amândoi de instructorul de partid și chiar de secretarul raional Vătuiu, sosit în timpul derulării programului. După serbare, programul a continuat până la lăsarea întunericului cu o horă țărănească în fața localului vechi, în timp ce autoritățile s-au retras pentru „vizitarea” îndeaproape a localului nou, care făcuse obiectul inaugurării. Din interiorul unei săli de clasă au observat, dincolo de rondurile din fața școlii, un foc cu mai multe persoane în jur. - Ce
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment () [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
văzut de drum. Văzând că nu se întoarce, ceilalți meșteri l-au urmat. - Tovarășe Păsat, du-te și adu-l pe Dinu Marinache ca să dea crucea asta jos! a dispus instructorul Rndașu. Desfășurarea programului a continuat, la școala veche cu hora sătească, la cea nouă cu ospățul autorităților. Pe mesele noi ale laboratorului se aflau castroane de porțelan cu diferite mâncăruri preparate sub supravegherea contabilei colectivului, Aneta Catrinescu, care o chemase în ajutor, ca pricepută, pe soția lui Prunaru. Avuseseră la
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment () [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
nu va fi vreo milă de mamă, sau frătâne - / Ne spune Brâncovene, ne spune Constantine: De pierdem, veșnic, totul... Credința ne rămâne. 19 mai 2010”. Nu de mai mic interes este și stilul popular pe care-l abordează autorul în “Hora oltenească”. Dar și stilul parodic îl prinde în “Cântec (binar) de dragoste” - parodie după George Topârceanu. Autorul nu se sfiește să scrie și satire sociale vizând sărăcia omului comun, care nu le poate asigura viitorul copiilor săi, ori, mai departe
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii () [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
legilor pământului. De notat că în cadrul obștii sătești nu exista pedeapsa cu moartea, cea mai gravă pedeapsă fiind excomunicarea, adică excluderea din cadrul obștii (numită și moarte civilă). Se mai practica expunerea vinovatului la oprobiul public (strigarea peste sat sau la hore); uneori hoțul era purtat prin sat cu lucrurile furate. Nu se pedepsea furtul pentru consumul pe loc (furtul cu burta). La români existau două forme ale răspunderii penale colective: 1.Răspunderea solidară a obștii. Obștea avea obligația să prindă și
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
precădere, infracțiunile contra persoanei și mai puțin pe cele contra proprietății. Cea mai gravă pedeapsă era izgonirea din obște a vinovatului, ceea ce echivala cu o condamnare veșnică la sărăcie și pribegie. Alte sancțiuni constau în strigarea peste sat sau la horă a vinovaților, în poreclirea lor sau, în cazul furtului, în purtarea hoțului prin sat, împreună cu lucrul furat, spre a fi batjocorit de restul membrilor obștii. Răzbunarea privată era și ea folosită ca sancțiune penală, mai ales în zonele în care
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
dar poetul se depărtează ușor de adorația pentru mama sa și se îndreaptă spre sacru și nemurire. După ce a primit viața, poetul îi definește marcajele limită de la: „Lumina soarelui”, la „Amurgul”. Între ele stă „Bucuria rodirii”. Tot acest ciclu reprezintă hora vieții pe pământ. Densitatea imaginilor și avalanșa sentimentelor generate de această cromatică sugestivă, produce o invitație la o meditație tăcută și profundă. Ea naște sentimente de liniște, împlinire, gingășie și respect. Este un pios omagiu adus tuturor mamelor de pe pământ
GHEORGHE A. STROIA – ALBASTRU GLAS DE ÎNGER SAU O RAZĂ DE LUMINĂ PENTRU SUFLETUL NOSTRU de ION CATRINA în ediţia nr. 1200 din 14 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340900_a_342229]
-
ducă șoareci acasă. Asta a fost mai ușor, dar odată, la Vlăduleni, tocmai când era jocul în toi, așa mai spre dimineață, când se ia darul, vioristul a văzut că țambalul o ia razna, și-i zice de... sârbă, în loc de horă, adică mai repede. Țambalagiul, o mogâldeață cu bască, alerga cu ciocănelele nu în măsură, ci după șoarecii ce dădeau să iasă prin găurelele micuțe ale țambalului, dar nu puteau de corzi, erau atât de dese, încât doar mustățile le puteau
DEŞTEPŢII DE VINERI PÂNĂ LUNI de MARIN TRAŞCĂ în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340883_a_342212]
-
nord,Arizona,respectiv aftab în afgană. 12)În limba chaga,Tanzania, ruwa înseamnă "soare" și "zeu"! Iată alte similitudini soare=sfânt:În folclorul românesc "bătrânii vorbesc de sfanțul soare";în dicționare,DEX etc. se amintește de sfanțul soare;Vasile Alecsandri,Hora Unirii:"Și să vadă sfanțul soare";G. Coșbuc,Moartea lui Fulger:"tu, soare sfânt";Schiller,Oda bucuriei:"sol din rai cu soare sfânt"(în traducere românească);Radu Gyr:"că soarele sfânt de pe Cer";căutați muzică cu soare sfânt,pe internet
SOARE SFÂNT de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340938_a_342267]
-
A FOST CUVÂNTUL DĂTĂTOR DE VIAȚĂ Autor: Gheorghe Constantin Nistoroiu Publicat în: Ediția nr. 767 din 05 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Și în Cuvântul lui Dumnezeu, literă cu literă s-au gătit în Iie de sărbătoare prinzându-se în Hora mare și Sfântă a creației. Cuvintele țesute din borangicul Luminii, sunt brodate apoi pe ștergarele trandafirii ale surâsului divin. Înfiorate în sine, toate cuvintele înmiresmate au venit Cuvântului sfânt să I se închine. La Început este Cuvântul dumnezeiesc - Obârșia tuturor
TAINA SCRISULUI (43) – LA ÎNCEPUT A FOST CUVÂNTUL DĂTĂTOR DE VIAŢĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341387_a_342716]
-
de zi pe derdeluș, Tot căzând ,,băteau mâțanii”, nesătui de lunecuș. . . Mulți flămânzi, cu burtă goală, mâncau mere doar și nuci, Măi fugeau și de la scoala, să coboare pe păpuci. Ce să-ți spun, alarmă mare, cum ar fi la horă-n țoi, Multe s-au pierdut în zare, multe le-am luat cu noi! Iarnă tot mai tristă vine, unii cred că nici n-o văd, Pește dealuri și coline, parcă-ar fi după prăpăd, Liniște. . mai latră-un câine
CIND SE PIERDE SANATATEA de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341372_a_342701]
-
Acasa > Strofe > Creatie > CUPIDON MĂ-NCEARCĂ... Autor: Cornelia Vîju Publicat în: Ediția nr. 466 din 10 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Primăvara-și joacă hora, jos, în luncă, Dulcele zefir zarea lin străbate, Toată păsărimea-i în strai nou de nuntă, Murmură-n pădure clipocit de ape. Umbrele din gânduri, de lumină-s bete Și-și ascund tăcute, urma prin ruine, Mișună prin iarbă gâzele
CUPIDON MĂ-NCEARCĂ... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341454_a_342783]
-
se mai vedeau semnele ultimului șotron jucat cu Rozica, verișoara mai mică cu un an și jumătate de care mă despărțea doar două case. În dreapta lui se înălțau spre soarele albastru pe care nori mici, pufoși și albi întinseseră o horă, două mândre brăduici ce țineau umbră camerei din față a casei. Am urcat cele trei trepte de scândură cu grijă și emoții. În fața mea se întindea târnațul, tovarășul jocurilor mele, martorul gândurilor și visurilor născute pe când aveam sufletul pur și
ASTA SUNT EU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341503_a_342832]
-
atunci când i-a făcut, dar pe urmă le-a priit și creșteau ca din apă. Se făcuseră înalți și subțirei, de parcă ar fi fost trași prin inel. Să fi avut paisprezece-cincisprezece ani. Măricei. Flăcăiandri. Cam tocmai buni de scos în horă. Gemenii lui Buturoagă stăteau aproape lipiți de ușa căminului cultural. Ca, atunci când s-o deschide, să intre mai repede înăuntru, la adăpost. Chiar dacă nu era foc făcut, tot era mai bine decât afară. Gemenii erau îmbrăcați la fel: pantaloni de
OAMENI DE NISIP , ROMAN-TRILOGIE, DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1031 din 27 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342041_a_343370]
-
stelară, o picătură de mister nocturn, alai nuntesc ce mi-a deschis, ca oricărui cititor, porțile Universului în care hohotesc, dansează și sărbătoresc miliardele de vise ale celor care au fost, sunt și vor fi, prinzându-și mâinile într-o horă a nesfârșirii, astfel că starea pe care o încerc este inexprimabilă în cuvinte nenuntite. Dar unde-i poetul?! Poetul este în toate și întru totul ce a lăsat Dumnezeu pe pământ și în ceruri, astfel că acest incunabul profetic al
POET AL NEMĂRGINIRII ÎN VIZIUNEA DOAMNEI ELIZA ROHA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1033 din 29 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342048_a_343377]
-
Universul” sau „Chiar și din ochii visului”: „Chiar și din ochii visului/au curs lacrimi/când mi-a plecat gândul/dezvelit/pe un astru/cu umbră enigmatică/de mireasă”. Alaiul nuntesc al cuvintelor dansează în ritmul vibrațiilor Universului prinzând în horă întregul paradox al gândurilor ce se pot forma din ele. După delicatețea sfiicioasă a sentimentelor ce-l înalță în ceruri poeticiste, autorul se întoarce la „Sfere, netezimi, spirale,/sacre-mpărății astrale/meteori, punți, galaxii/cresc pe ramii inimii” (Euritmii). Poet
POET AL NEMĂRGINIRII ÎN VIZIUNEA DOAMNEI ELIZA ROHA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1033 din 29 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342048_a_343377]
-
care deschide și-nchide tăceri ancestrale cerul se mută mai sus frunzele murmură prin copaci pe umerii noștri primăvara vine ca o scoarță țesută-n tainice războaie de mâini nevăzute înstemată cu lujeri cu flori cu aglice cu jocuri de hore rotunde acum săruturile devin inele la degetele fecioarelor și curg prin sângele lor spălându-le de toate necurățeniile din lume de peste iarnă au început sălciile să foșnească răcoroase ca mătasea mângâiate de aripile nevăzute ale zefirului într-un voluptuos și
REÎMPRIMĂVĂRARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342085_a_343414]