3,687 matches
-
cu lapte maternizat care se prepară din 60 grame lapte integral de vacă amestecat cu un ou crud de găină, care, până la vârsta de două săptămâni se administrează cu biberonul, după care la farfurie. După trei săptămâni se va Începe hrănirea de patru ori pe zi, astfel: dimineața - lapte de vacă fiert și răcit și o lingură de terci din făină sau griș; la prânz - 100 g carne de vită sau de pasăre, crudă, tăiată mărunt; la orele 16 - supă de
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
mese pe zi, fiecare constând din 150 g lapte matern, un ou bătut cu 200 ml lapte de vacă, 450 ml lapte obișnuit, 100 g carne fără grăsime, 80 g făină de ovăz, mărindu-i-se rația pe măsură ce crește. 3. Hrănirea câinelui-lup adult și În dresaj Mâncarea și calitatea ei mențin funcțiile vitale și vivacitatea câinelui. Un câine subnutrit va afișa nu numai un aspect exterior deplorabil, dar și reacția sa la stimulii externi va fi ștearsă, apatică și fără chef
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
a asigura condiția de reproducție, În perioada montei se dublează procentul de proteine, crescând și procentul de grăsimi; carnea ajunge până la 700 g, grăsimile 50 g și se introduce În rație orez sau fulgi de orez și untură de pește. Hrănirea cățelelor gestante. În mare parte, de calitatea hranei ce se administrează cățelelor aflate În această stare fiziologică depind: numărul cățeilor la fătare, sănătatea acestora cât și sănătatea și capacitatea de reproducere a cățelelor după fătare. Folosirea unor alimente echilibrate În
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
valoros. Hrana multă Îngrașă În mod excesiv femela gestantă, Împiedicând astfel dezvoltarea corespunzătoare a fetușilor din viața intrauterină, care sunt foarte mici la naștere. Alcătuirea hranei sub aspect cantitativ și calitativ se face la fel ca În perioada de montă. Hrănirea cățelelor În perioada de alăptare Creșterea și dezvoltarea cățeilor după fătare depinde, În cea mai mare măsură, de calitatea hranei ce se administrează mamelor până la Înțărcare și, În continuare, de hrana pe care o primesc după Înțărcare. Pentru asigurarea cantității
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
numai lapte și pâine, iar seara o fiertură caldă de alimente. Apa se va asigura la discreție, Îndeosebi În sezonul călduros. ÎNGRIJIREA ȘI ÎNTREȚINEREA CÂINELUI-LUP 1. Considerente generale Îngrijirea și Întreținerea câinelui-lup este un subcapitol din lucrare, strâns legat de hrănirea acestuia. Dar, dată fiind importanța deosebită a acestei probleme În viața lui, am considerat necesar să o tratăm separat, pentru a putea să detaliem mai mult unele dintre aspectele pe care le ridică. Câinele-lup este considerat ca fiind un animal
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
sau apa de la spălăturile rezultate din tranșarea porcului, dintr-un singur motiv: predispune câinele la Îmbolnăvirea cu boala lui Aujeszks, care Întotdeauna are un sfârșit letal, cu excepția cazurilor când carnea a fost examinată de către medicul veterinar și rezultatul este negativ; hrănirea câinelui cu subproduse rezultate din tăierea animalelor În abator se va face numai după ce au fost fierte cel puțin două ore; atenție deosebită se va acorda igienei vaselor din care este hrănit și adăpat; acestea se vor dezinfecta periodic prin
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
sunt potrivnici, Îi va ocoli automat altă dată. Pe măsură ce timpul trece și Înaintează În vârstă, dobândește experiență și devine tot mai prudent, crescându-i pofta de viață, odată cu apariția unor semne de independență comportamentală față de mamă, Începând cu modul de hrănire și de asigurare a hranei ce cădea, În exclusivitate, În seama mamei, care Îl alimenta pe bază de lapte. Acest lucru Îl simte cățeaua și dorește să se Înfăptuiască, Începând cu respingerea treptată de la supt, fiind deja obosită și epuizată
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
Îndurarea, viclenia, inteligența nativă, dar și stările agresive, care la câinii dezechilibrați nervos poate degenera În manifestări de ferocitate, Îndeosebi când sunt provocați și sunt abuzați, sunt doar câteva Însușiri care i-au fost transmise de la strămoșii lupi. Regimul de hrănire preferat de câinele-lup, ca de altfel al tuturor câinilor, indiferent de rasă, rămâne carnea și hrana preparată pe bază de carne, cu care se deprinde cu ușurință tineretul În perioada de creștere și pe care o consumă cu nesaț. Trebuie
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
actului de ejaculare. Intervenția persoanelor sau a altor patrupezi În timpul cuplării stârnește cățelei stări agresive, gata În orice moment să atace și să muște. Pe măsură ce sunt concepuți, noii produși se dezvoltă În cadrul vieții intrauterine, cățeaua Își schimbă mult comportamentul privind hrănirea: crește aportul și nevoia de a-și asigura microelementele și principii nutritivi de bază, atât de necesari desfășurării proceselor metabolice și fiziologice, cresc intens arderile În cadrul acestor procese, cât și nevoile hidrice și minerale necesare celulelor și țesuturilor de bază
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
canibalism, soldate cu devorarea puilor nou-născuți. În același timp se constată intensificarea sentimentului matern de apărare a cățeilor, devenind nespus de bănuitoare față de persoanele care se apropie de cuib, unde Își face singură orânduiala și corectarea unor reguli legate de hrănirea puilor În cuib, folosindu-se de bot și de labe, cât și de dinți pentru retezarea cordonului ombilical al cățeilor născuți. Actul fătării este Însoțit de mari eforturi fizice și fiziologice În momentul intrării În travaliu. Expulzarea fetușilor se face
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
afectivă a femelei față de pui, cât și cea agresivă față de persoanele care Încearcă s-o deposedeze de căței până la Înțărcare, de pildă, este un mecanism instinctual Înnăscut, specific oricărei rase de câini, inclusiv al corciturilor maidaneze. Reacțiile arătate, cât și hrănirea cățeilor, presupun un anumit comportament din partea cățelei, anti sau post partum, care se manifestă, de regulă, stereotipic și la anumite intervale de timp. Considerăm că tot aici este locul pentru a reitera faptul că, comportamentul paternal și În mod deosebit
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
concretizat prin refuzul de alăptare sau chiar de unele manifestări canibalice, cum s-a mai arătat. Administrarea de progesteron s-a dovedit că readuce cățeaua la un comportament matern normal. Spre deosebire de toate celelalte animale domestice, câinele-lup are un comportament de hrănire specific, datorat structurii anatomice și fiziologice a tractusului digestiv care, În principal, se referă la aceea că, asupra bolului alimentar nu acționează secreții cu rol digestiv decât la nivelul stomacului. Astfel că alimentele (carnea, de exempluă trec din cavitatea bucală
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
acest nivel. Îngurgitarea hranei este Însoțită de un comportament nervos și agresiv, motiv pentru care este periculos, chiar și pentru stăpân, să-i ia sau să-i mute câinelui hrana În timp ce acesta mănâncă. Un alt comportament al câinelui din timpul hrănirii este cel legat de consumul de lichide. Acestea nu sunt absorbite cu gura, ci lipăite cu limba și Înghițite ritmic, pe măsură ce sunt preluate. Din nou facem precizarea că hrana cățeilor este asigurată imediat de la naștere până la Înțărcare prin laptele matern
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
corporale Împotriva bolilor. Deținătorii de câini trebuie să cunoască faptul că, comportamentul de prădător nu este specific câinelui-lup, deși face parte din aceeași specie ca lupul (canis lupus). Spre deosebire de acesta, lupul din sălbăticie dovedește, uneori, un comportament interesant legat de hrănire, care Îmbracă un caracter selectiv ce se transmite ereditar, ca o Însușire Înnăscută În structura lui genetică. De pildă, lupul preferă carnea de cervide (cerb, căprioară, ciută etc.), pentru vânarea cărora folosește tehnici specifice pe timpul urmăririi și răpunerii lor, ceea ce
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
lupului se manifestă cu precădere doar pentru a le ucide În masă, după care, așa cum s-a mai spus, pleacă doar cu o singură oaie, dacă Îi este foame. Conchidem prin a rezuma că, spre deosebire de câinele-lup, lupul sălbatic preferă o hrănire selectivă bazată pe un efort fizic susținut pentru vânatul aflat În mișcare și apărare pe teritorii Întinse. Acest lucru explică, Într-un fel, faptul că omul aflat În staționare, pe câmp, nu prezintă interes pentru lup, În sensul de a
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
condițiile de hrană, calitatea și cantitatea hranei procurate și consumate, condițiile de cuibărit, de adăpostire temporară sau permanentă, mărimea arealului individual, concurența intra și interspecifică, reproducerea, longevitatea și mortalitatea ca și importanța economică a fiecărei specii. a. Metodele pentru studiul hrănirii și hranei păsărilor furnizează informații asupra cantității și calității hranei consumate de către păsări, în vederea aprecierii rolului lor din punct de vedere economic. Observarea directă a hrănirii și procurării hranei cu binoclul și luneta Analiza conținutului tubului digestiv prin sacrificarea păsării
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
longevitatea și mortalitatea ca și importanța economică a fiecărei specii. a. Metodele pentru studiul hrănirii și hranei păsărilor furnizează informații asupra cantității și calității hranei consumate de către păsări, în vederea aprecierii rolului lor din punct de vedere economic. Observarea directă a hrănirii și procurării hranei cu binoclul și luneta Analiza conținutului tubului digestiv prin sacrificarea păsării. Păsărilor sacrificate li se cercetează conținutul gușei, stomacului și uneori tubului digestiv în toată lungimea lui. Analiza ingluviilor furnizează date asupra hranei consumate de către păsările care
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
conținutul gușei, stomacului și uneori tubului digestiv în toată lungimea lui. Analiza ingluviilor furnizează date asupra hranei consumate de către păsările care produc ingluvii și în special răpitoarele de zi și de noapte. Analiza resturilor de hrană rămase la locurile de hrănire sau în jurul cuibului oferă date privind cantitatea și calitatea hranei consumate. Analiza excrementelor furnizează uneori date informative asupra hranei consumate de o anumită specie. Analiza depozitelor de hrană, pe care unele specii obișnuiesc să le facă, poate furniza date valoroase
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
este cea experimentală, prin introducerea unor schimbări în mediul imediat înconjurător și observarea reacțiilor păsărilor față de acestea. Metode personale: observarea păsărilor cu ochiul liber observarea păsărilor cu ajutorul binoclului observarea unor aspecte legate de comportamentul în timpul împerecherii, construirii cuibului, depunerii ouălelor, hrănirea puilor urmărirea emisiunilor sonore în timpul cuibăritului și formării perechilor fotografierea metoda fișelor determinatorul ilustrat Păsările din România și Europa ( Bruun B., Delin H., Svensson L), versiunea românească D. Munteanu, Ed. Hamlyn, London casete audio Grădina Copou este cel mai vechi
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
orientalis, semințe de Thuya orientalis, Thuya occidentalis, Fraxinus, Syringa vulgaris, consumate de specii de păsări care se adună în stoluri relativ mari de Turdus merula, Bombycilla garrulus, Passer domesticus, Passer montanus. Unele păsări își schimbă în această perioadă modul de hrănire sau chiar și natura hranei. Astfel, unele insectivore tipice în restul anului ca: Sitta europea, Parus major, Parus caeruleus, devin vegetariene consumând fructele și semințele plantelor sălbatice. Altele, precum Garrulus glandarius își depozitează uneori hrana. Corvus frugillegus (fig.nr.14
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
anului ca: Sitta europea, Parus major, Parus caeruleus, devin vegetariene consumând fructele și semințele plantelor sălbatice. Altele, precum Garrulus glandarius își depozitează uneori hrana. Corvus frugillegus (fig.nr.14) și Corvus monedula se asociază în stoluri și execută migrații de hrănire. 5.2.2. Aspectul prevernal În acest sezon crește temperatura, durata zilei și umiditatea din sol, precum și metabolismul organismelor . Temperatura maximă înregistrată a fost de 240C iar cea minimă de -100C. Din punct de vedere pluviometric s-au acumulat precipitații
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
specia s-a stabilit, apoi una de căutare a locului de cuibărit. Urmează perioada de construcție a cuibului și de împerechere, perioada depunerii pontei și a incubației, apoi a creșterii puilor, după care are loc un repaus însoțit de o hrănire intensă și de năpârlire. După faza de pregătire a migrației de toamnă are loc perioada migrației care se continuă cu perioada de iernat în regiunile sudice. Astfel, în instinctul păsărilor s-au fixat cronologic și într-o anumită ordine toate
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
și ridicat, care reclamă și consumarea unei cantități sporite de hrană, bogată în calorii. Pentru aceasta, păsările se hrănesc intens și mare parte din activitatea lor zilnică se îndreaptă spre căutarea hranei. Păsările mici insectivore, cu ocazia celor 5 6 hrăniri intense zilnice, pot consuma o cantitate de hrană ce depășește de 2 8 ori greutatea lor corporală. Granivorele mici, cu ocazia celor 2 3 hrăniri intense zilnice, pot consuma o cantitate de hrană egală cu un sfert din greutatea lor
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
lor zilnică se îndreaptă spre căutarea hranei. Păsările mici insectivore, cu ocazia celor 5 6 hrăniri intense zilnice, pot consuma o cantitate de hrană ce depășește de 2 8 ori greutatea lor corporală. Granivorele mici, cu ocazia celor 2 3 hrăniri intense zilnice, pot consuma o cantitate de hrană egală cu un sfert din greutatea lor corporală. Modul de hrănire și natura hranei sunt foarte variate. La fiecare specie se poate determina o hrană de bază, pe care o consumă în
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
consuma o cantitate de hrană ce depășește de 2 8 ori greutatea lor corporală. Granivorele mici, cu ocazia celor 2 3 hrăniri intense zilnice, pot consuma o cantitate de hrană egală cu un sfert din greutatea lor corporală. Modul de hrănire și natura hranei sunt foarte variate. La fiecare specie se poate determina o hrană de bază, pe care o consumă în mod normal, o hrană ocazională la care recurge în lipsa sau pe lângă hrana de bază și o hrană de nevoie
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]