4,284 matches
-
în acest an există mențiuni privind prezența din nou în sat a 10 credincioși de rit ortodox. În documentele parohiei apar in această perioadă mențiuni despre sigiliul său, care avea o formă oval-orizontală, având în câmpul sigilar chipul Sfintei Treimi, hramul bisericii, pe marginea căruia se afla următoarea legendă: ""Sigilulu parohiei greco-catolice din Racoviția"" Este de menționat că în 1938 sigiliul parohiei avea aceeași reprezentare iconografică, legenda fiind modificată în ""Oficiul parohial greco-catolic Racovița"". Începutul secolului al XX-lea a adus
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
se află în localitatea omonimă din județul Sălaj și datează din anul 1857. Biserica nu se află pe noua listă a monumentelor istorice deși este reprezentativă pentru mijlocul secolului XIX. Biserica veche de lemn cu hramul „Pogorârea Sfântului Duh” din parohia Mierța a fost construită în anul 1857 prin contribuția credincioșilor, la îndemnul preotului de atunci Gheorghe Meseșan. Anul a fost notat de preot pe fila uneia din cărțile de cult din patrimoniul parohiei. Lucrarea a
Biserica de lemn din Mierța () [Corola-website/Science/309779_a_311108]
-
12 diaconi: 1622 Popa Tudor, 1642 Diacon Nicoară, 1697 Popa Neagoe, 1743 Popa Neacșu, 1775 Popa Ion. Între 1817-1824 au fost înregistrați 8 preoți și 6 diaconi. În afara acestei biserici, pe teritoriul satului Brănești mai există încă o biserică având hramul Sf. Nicolae, fiind datată în 1779. Lângă Brănești se află mănăstirea Bunea. În actul de întemeiere, "zapisul de danie al moșnenilor din Brănești", stă scris că pe dealul Vîlcana, boierul Vâlcu din Orbeasca și feciorii lui vor să zidească o
Comuna Brănești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301155_a_302484]
-
se află în localitatea Optășani din județul Olt, poartă hramul „Cuvioasa Paraschiva” și este datată din 1911. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . În cimitirul din spatele bisericii se află o capelă ridicată din bârnele bisericii anterioare, ce păstrează detalii sculpurale, decorative și fragmente de inscripții
Biserica de lemn din Optășani () [Corola-website/Science/321966_a_323295]
-
chiar la sfârșitul secolului 17. Conform pisaniei de peste intrare biserica cea nouă din Optășești a fost ridicată în anul 1911. Pisania este reînoită în anii din urmă însă reține din cea originală următoarele date: "„Această sfântă și Dumnezeiască biserică cu hramul sfânta Cuvioasa Paraschiva s-a ridicat din temelie în anul 1911 în zilele [regelui Carol I al] României, episcop eparhiot p.s.s. d.d Calist Ialomițeanul, econom p.c.s.c. A. Popescu. La acest sfânt locaș au contribuit întreaga obște
Biserica de lemn din Optășani () [Corola-website/Science/321966_a_323295]
-
se afla pe deal, la schit, în localitatea Mitrofani, județul Vâlcea și purta hramul „Sfântul Nicolae”. Vechimea bisericii era necunoscută, însă conform tradiției locale, fusese locul în care se cununase Mihai Viteazul, în urmă cu patru veacuri, înainte de 1600. Biserica a fost distrusă de un incendiu în anul 2000, în care s-a pierdut
Biserica de lemn din Mitrofani-Schit () [Corola-website/Science/317776_a_319105]
-
în incendiul care a mistuit orașul, armenii formau jumătate din populație. Iar în 1775, cînd Bucovina a trecut sub stăpînire austriacă, comunitatea armeană a sporit cu imigranți din Moldova și din Bulgaria. Biseria armenească din Cernăuți, construită în 1870-1875 cu hramul lui Grigor Lusavorici ca lăcaș de rit catolic, a fost clădită după proiectul lui Jozef Hlavka, arhitect și om de știință ceh, întemeietor și președinte al Institutului tehnic din Brno, președintele Academiei cehe de științe filologice și de artă. Cu
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
Biserica de lemn din Lunca, comuna Baia de Criș , județul Hunedoara a fost ridicată în secolul XVII. Are hramul „Adormirea Maicii Domnului” și figurează pe noua listă a monumentelor istorice, . Satul Lunca Moților este așezat în frumosul bazin al Zarandului, pe valea Crișului Alb, la o altitudine de 250 de metri, pe drumul ce duce de la Baia de Criș
Biserica de lemn din Lunca, Hunedoara () [Corola-website/Science/316851_a_318180]
-
a fost cel mai grav provocând prăbușirea unei părți din nava catedralei. Arhiepiscopul Giovanni del Conte a supravegheat personal lucrările, în perioada 1319-1326 fiind construite fațada, contraforturile, baptiseriul și o capelă alăturată. În anul 1326 catedrala a fost sfințită primind hramul Sfintei Înțelepciuni (în limba greacă "Aghia Sofia") și inaugurată în urma unui mare carnaval. Conform unor savanți, alegerea acestui hram sugerează că pe locul catedralei ar fi existat o veche biserică bizantină ce ar fi purtat acelaș hram ca și marea
Moscheea Selimiye din Nicosia () [Corola-website/Science/334051_a_335380]
-
lucrările, în perioada 1319-1326 fiind construite fațada, contraforturile, baptiseriul și o capelă alăturată. În anul 1326 catedrala a fost sfințită primind hramul Sfintei Înțelepciuni (în limba greacă "Aghia Sofia") și inaugurată în urma unui mare carnaval. Conform unor savanți, alegerea acestui hram sugerează că pe locul catedralei ar fi existat o veche biserică bizantină ce ar fi purtat acelaș hram ca și marea catedrală din Constantinopol. Cu toate acestea nu există dovezi arheologice clar stabilite care să demonstreze acest fapt, dar există
Moscheea Selimiye din Nicosia () [Corola-website/Science/334051_a_335380]
-
fost sfințită primind hramul Sfintei Înțelepciuni (în limba greacă "Aghia Sofia") și inaugurată în urma unui mare carnaval. Conform unor savanți, alegerea acestui hram sugerează că pe locul catedralei ar fi existat o veche biserică bizantină ce ar fi purtat acelaș hram ca și marea catedrală din Constantinopol. Cu toate acestea nu există dovezi arheologice clar stabilite care să demonstreze acest fapt, dar există un manuscris bizantin din secolul al XI-lea ce menționează în Nicosia existența unei biserici cu hramul Sfintei
Moscheea Selimiye din Nicosia () [Corola-website/Science/334051_a_335380]
-
acelaș hram ca și marea catedrală din Constantinopol. Cu toate acestea nu există dovezi arheologice clar stabilite care să demonstreze acest fapt, dar există un manuscris bizantin din secolul al XI-lea ce menționează în Nicosia existența unei biserici cu hramul Sfintei Sofia. Aceasta era locul unde monarhii erau încoronați regi ai Ciprului. În anul 1347, Papa Clement al IV-lea a emis o bulă papală pentru încurajarea participării cetățenilor din Nicosia la lucrările de renovare ale catedralei, afectată în urma unor
Moscheea Selimiye din Nicosia () [Corola-website/Science/334051_a_335380]
-
Cuvioasa Parascheva” din Mitocași este un lăcaș de cult ortodox construit la sfârșitul secolului al XVIII-lea în satul Mitocași din comuna Mitocu Dragomirnei aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul vechi al satului și are hramul "Cuvioasa Parascheva", sărbătorit la data de 14 octombrie. Ansamblul bisericii „Cuvioasa Parascheva” din Mitocași a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 301, având codul de clasificare . El este format din două obiective
Biserica de lemn din Mitocași () [Corola-website/Science/317076_a_318405]
-
piatră, s-au înlocuit tălpile și bârnele deteriorate, s-a pus o nouă dușumea și s-a pardosit cu pietre fațada bisericii. În anul 1995 a fost construită în centrul satului o biserică de zid, de dimensiuni impunătoare și având hramul "Adormirea Maicii Domnului". Construcția ei a fost începută de preotul paroh Constantin Mihoc. Numele preoților deservenți ai parohiei din Mitocași de până în jurul anului 1860 nu se cunosc. Se cunoaște faptul că slujeau cu rândul preoți de la Mănăstirea Teodoreni, satul
Biserica de lemn din Mitocași () [Corola-website/Science/317076_a_318405]
-
clasele I-VIII Grivița fondată în anul 1892 de către profesorul Stroe S. Belloescu, școala având un număr de peste 290 elevi. Grădinița cu program normal aflată în centrul satului, vizavi de primărie. Biblioteca comunală situată în cadrul Căminului Cultural Biserica ortodoxă, cu hramul pe 21 mai, de Sfinții Mari Împărați Constantin și Elena În fiecare an pe data de 26 octombrie se serbează hramul satului (ziua satului) mai exact în ziua de Sfântul Dumitru.
Comuna Grivița, Vaslui () [Corola-website/Science/301886_a_303215]
-
cu program normal aflată în centrul satului, vizavi de primărie. Biblioteca comunală situată în cadrul Căminului Cultural Biserica ortodoxă, cu hramul pe 21 mai, de Sfinții Mari Împărați Constantin și Elena În fiecare an pe data de 26 octombrie se serbează hramul satului (ziua satului) mai exact în ziua de Sfântul Dumitru.
Comuna Grivița, Vaslui () [Corola-website/Science/301886_a_303215]
-
Biserica Evanghelică din Cisnădie, cu hramul Sf. Walpurga, a fost ridicată la începutul secolului al XIII-lea ca o bazilică romanică cu trei nave. Suferind numeroase transformări și-a pierdut aspectul ei romanic, numai baza ramânând nemodificată. Prima atestare documentară este în anul 1349. În a
Biserica fortificată din Cisnădie () [Corola-website/Science/326479_a_327808]
-
La fel s-a întâmplat și în 1917 când autoritățile maghiare au ridicat unul dintre cele două clopote de la biserica din Marin. Șematismul Diecezei Greco-Catolice de Gherla din 1867 arată că, în parohia Marin există o biserică de lemn cu hramul “Sfinții Mihail și Gavril”. Tot aici se precizează că matricolele bisericești se țin în Marin din 1824, în sat există o școală de lemn cu 39 de școlari, preot paroh este Sacota Ioan (născut în 1799, hirotonit în 1822), iar
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
în casa profesorului Petru Maxim și a soției Onița, timp de aproape nouă ani. În 1996 a fost sfințit locul pentru construcția unei noi biserici, iar pe data de 21 noiembrie 1998 a fost sfințită biserica unită din Marin, cu hramul “Intrarea în Biserică a Preacuratei Fecioare Maria”. De menționat faptul că, deși reapariția greco-catolicilor în anii ‘90 a fost privită cu rezerve și chiar cu ostilitate de către unii săteni, ulterior relațiile enoriașilor din cele două culte au intrat în normalitate
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
și la Mănăstirea Nicula . Venind la Mănăstirea Pătrângeni, arhimandritul Serafim în vârstă de 76 de ani, reîncepe lucrările, la chilii, începând construcția la Paraclis, precum și lucrările de introducere a gazului metan și a apei potabile. În anul 2000 de ziua hramului mănăstirii ,Buna Vestire, , la 25 martie s-a sfințit piatra de temelie la Paraclis , de către Î.P.S. Arhiepiscop Andrei al Alba Iuliei cu un sobor de preoți, dându-se hramul Sf. Serafim de Sarov. În luna septembrie a anului 2001
Mănăstirea Negraia-Pătrângeni () [Corola-website/Science/312321_a_313650]
-
metan și a apei potabile. În anul 2000 de ziua hramului mănăstirii ,Buna Vestire, , la 25 martie s-a sfințit piatra de temelie la Paraclis , de către Î.P.S. Arhiepiscop Andrei al Alba Iuliei cu un sobor de preoți, dându-se hramul Sf. Serafim de Sarov. În luna septembrie a anului 2001 din încredințarea Î.P.S. Andrei al Alba Iuliei, iubitor al acestei vetre monahale, obștea mănăstirii se întregește prin venirea Maicii starețe monahia Emiliana Mardare, a preotului duhovnic ieromonahul Spiridon Solomon
Mănăstirea Negraia-Pătrângeni () [Corola-website/Science/312321_a_313650]
-
85 kg. Turnate la S.C. ,Brândușa, Baia Mare ,și donate Sfintei mănăstiri de familiile : ing. Ilie Nistor și ing. Florin Ardean, ctitorii principali.. Tot atunci s-a dat binecuvântare pentru săvârșirea slujbelor în biserica Paraclis și s-a pus al doilea hram : Sf. Proroc Ilie Tesviteanul . Se continuă lucrările la Paraclis : se construiește pronaosul, la începutul anului 2002 se înlocuiește acoperișul punându-se tablă de aluminiu ,se amenajează intrarea construindu-se scările. Pe data de 1 iulie 2002 se începe pictura în
Mănăstirea Negraia-Pătrângeni () [Corola-website/Science/312321_a_313650]
-
lucrările la Paraclis : se construiește pronaosul, la începutul anului 2002 se înlocuiește acoperișul punându-se tablă de aluminiu ,se amenajează intrarea construindu-se scările. Pe data de 1 iulie 2002 se începe pictura în altarul Paraclisului, fiind finalizată în ajunul hramului Sf. Proroc Ilie Tesviteanul.La sfârșitul lunii iulie încep lucrările la noua clădire. În perioada octombrie- decembrie se continuă pictura în naosul și pronaosul Paraclisului, iar pe data de 21 decembrie 2002, în cadrul slujbei arhierești oficiată de Î.P.S. Andrei
Mănăstirea Negraia-Pătrângeni () [Corola-website/Science/312321_a_313650]
-
preoți s-a sfințit piatra de temelie la Altarul de vară. Până la sfârșitul anului 2004 s-au finalizat lucrările de tencuire exterioară la noua clădire, s-a construit Altarul de vară și s-a pus acoperișul pe el. Cu prilejul Hramului ,Buna Vestire” din anul 2005 s-a oficiat prima slujbă în Altarul de vară. Sfânta Liturghie a fost oficiată de un sobor de 14 preoți, în frunte cu Părintele exarh arhimandrit Andrei Barbu și Părintele protopop Niculiță Pascu, părintele prodecan
Mănăstirea Negraia-Pătrângeni () [Corola-website/Science/312321_a_313650]
-
pictură la Biserica veche și se încep lucrările de placare interioară cu marmură și travertin. La începutul anului 2007 se finalizează lucrările la :mobilierul din Biserica veche (străni,tetrapoade,analog) și icoanele din catapeteasmă. La 25 martie 2007, cu prilejul Hramului ,Buna Vestire” se sfințește Biserica veche, de către Î.P.S. Arhiepiscop Andrei al Alba Iuliei, cu un sobor numeros de preoți. Tot la această dată are loc și deschiderea oficială a muzeului mănăstirii. Constituită în anul 2005, la inițiativa cinului monahal
Mănăstirea Negraia-Pătrângeni () [Corola-website/Science/312321_a_313650]