2,402 matches
-
Cotmani, Cernăuți și părți din județele Hotin și Dorohoi, cu capitala la Cernăuți; Județul Rădăuți alcătuit din județele bucovinene Vîșnița, Storojineț, Vâscăuți, Rădăuți, Siret și o parte din Dorohoi, are capitala Rădăuți; 117 Județul Suceava alcătuit din județele Câmpulung, Gura Humorului, Suceava și parte din Dorohoi și Botoșani, cu capitala Suceava. * „Recursul ziariștilor” se intitulează o știre din numărul 254 care spune: Ziariștii Ion Slavici, L. Theodorescu Arghezi, Dan Theodorescu și alții care au colaborat la gazete germanoovreiești au fost condamnați
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Bucovinei, aleși pe durata a șase ani, au fost total românești. La cea de la Câmpulung, desfășurată în sala Palatului comunal au participat alegători din localitățile: Câmpulung, Fundul Moldovei, Pojorâta, Sadova, Breaza, Vama, Ciocănești, Valea Putnei, Vatra Dornei, GuraSadovei, FundulSadovenii, Gura Humorului, Ruși, Boca ș.a.m.d. Altă adunare a deputatului dr. G. Popovici cu alegătorii a avut loc la Dorna cu participanți din VatraDornei, Dorna Candrenilor, Iacobeni și Poiana Stampei. 146 La adunarea de la Rădăuți au participat alegători din Rădăuți, Straja
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
l-a găsit nicăieri. Dar cu cât înverșunarea baronului era mai mare cu atât mai dârză era rezistența românilor și atitudinea ziarului. Deși la alegerile pentru Dieta Bucovinei Partidul Românilor a susținut lupta în șapte districte Câmpulung, Rădăuți, Suceava, Gura Humorului, Storojineț, Siret, dar și la Cotman, Sadagura, Vîjnița, Stănești, Zastavna, multe numere ale periodicului Patria au început să poarte inscripția „Confiscat”, ulterior apărând ediții speciale după numărul confiscat de autorități. În nr. 406 din 21 aprilie/4 mai 1900 Patria
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
din Bucovina - ne aruncă cele mai îndrăznețe insulte.”... Ulterior, la alegerile din luna mai 1920, rezultatele pentru Senat au fost următoarele: în orașul Cernăuți a câștigat Gh. Grigorovici; în județul Cernăuți - Constantin Niculiță; în CotmaniZastavne - dr. Eugen Kozac; în Gura Humorului - Câmpulung - Const. Cozmiuc; în Suceava - Siret - dr. Erast Tarangul; în Vojnița - Văscăuți - Căpităneanu, în Rădăuți - dr. Ipolit Tarnavschi; în Storojineț - George Lemna. * La 8 noiembrie 1919, Tribuna, organul învățătorimii române din Bucovina era la al 19-lea său număr, apărea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
la cârma și în fruntea instituțiilor publice. Arma noastră neîndurată față de păcătoșii zilelor de astăzi, va fi... Adevărurile”. Cele câteva articole din primele două numere ale revistei: Universitatea noastră, Școlile din Vama, Voința - o prezentare a gazetei școlare din Gura Humorului, adunarea fondurilor bisericești, comentarii politice cu titluri „Tempi passati” (Viața scumpă), „Banii lui Iuda” (Luptele politice din parlament prin presă, la adunări și în cluburi politice), „Tipuri” (Cum li se urcă la cap titlul de docent până și intelectualilor) sunt
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
etc), tabloul șoselelor naționale, populația României pe județe ( Cernăuți: 301.937 locuitori, Rădăuți: 161.865, Suceava: 121.010, Dorohoi: 209.230) și orașe (Cernăuți:111.122 locuitori, Rădăuți: 16.808, Suceava: 17.101, Dorohoi:15.375, Siret: 10.025, Gura Humorului: 5.977, Vatra Dornei: 9.878, Câmpulung: 10.124)etc. * Calendarul Mitropolia Bucovinei pe anii 1925, 1931-1940 Calendarul Mitropolia Bucovinei pe anii 1925, 1931-1940 * Calendarul poporului, Cernăuți, nr.1,1993 Calendarul poporului, Cernăuți, nr.1, 1993, editat de cerul „Arboroasa
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
provizorii. Desprindem câteva date mai semnificative: Societatea scriitorilor bucovineni și-a continuat activitatea, ținând aproape în fiecare sâmbătă seara câte o ședință de cenaclu. Șezători externe - prima la 14 XII 1941 - la Cernăuți, Storojineț, Rădăuți, Suceava, Câmpulung, Vatra Dornei, Gura Humorului, Coțmani. Comitete alese între 19411944: 1.Președinte: Constantin Loghin; vicepreședinte: Al. Vasilian, secretar: Augustin Z.N.Pop. Membri fără funcții: Gh.Noveanu și G. Drumur, cenzor: Dragoș Vitencu, supleanți: Gh. Todoran și Ion Cârdei. 2.Președinte: Dr. Maximilian Hacman; vicepreședinte
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
animată de elevul Apolo Bolohan, care era „un fel de secretar de redacție” (Dan Mănucă - „Apolo Bolohan - file de dicționar bucovinean” în Bucovina literară 60, Suceava 2002). * Străjerul Străjerul, revistă pentru educația națională a străjerilor de la școalele primare, redacția Gura Humorului, administrația Câmpulung. Apare la 15 noiembrie 1936, sub conducerea unui comitet de învățători format din: C. Comiuc, Gh. Popescu, P. Stelescu și Leon Șandru, ultimul fiind și autorul articolului „O revistă pentru tineretul școlar” din ziarul Voința școalei din 10
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
publica un dicționar politicoeconomic, un caleidoscop internațional etc. Iată care era populația orașelor din statistica Vieții Bucovinei din mai-iunie 1935: Cernăuți - 111.138 locuitori; Rădăuți - 16.855; Câmpulung - 10.342; Suceava - 9.994; Vatra-Dornei - 8.060; Siret - 7.358; Gura Humorului - 6.123 locuitori. Mai colaborau: Victor Ion Popa, T. Tudor, Sterian Dumbravă, Ana T.Cristureanu, dr. V. Negru, Th. Handoca, Șerban I. Flondor, Neculai Pavel, Eusebiu Vicol, Leon Proca, iar la poezie: Mircea Streinul, Theodor Constantin, George Drumur, E. Ar
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și Bucovina fraților Hurmuzachi de la 1848, presa românească, în ciuda cenzurii, tot mai prezentă, s-a dezvoltat, apărând ziar după ziar, și atunci când unele își încetau apariția. Am avut ziare nu numai la Cernăuți și Suceava, ci și la Câmpulung, Gura Humorului, Storojineț, Hotin, Alba, Soroca, la Rădăuți, Dorohoi și Siret. Cu puternic suflu românesc, publicistica din nordul Moldovei a beneficiat și de ceea ce a putut prelua de la presa austriacă, germană, ruteană, rusă, dar a fost puternic influențată, mai cu seamă de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de estetica partidului comunist. Totul ia aspectul primar al unei împărțiri de premii sau al unei consfătuiri dintre învățători și părinți, pentru o mai bună îndrumare a elevilor". Tehnica este exemplificată de Emil Iordache pe studiul lui Ov. S. Crohmălniceanu, Humorul lui Topîrceanu, publicat în 1953. Criticul "științific" utilizează un limbaj critic nediferențiat de limbajul ideologic. Un alt comandament al literaturii orizontale era opera colectivă. Scriitorul, la sugestiile cititorilor, ale vigilenților ideologi, trecea la modificările succesive ale operei pînă devenea conformă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
știe, extrem de puțini preoți față de numărul impresionant de biserici și aproape nici un sfânt. Nu ar fi avut putere, dar ar fi fost stimat, enorm stimat! Și ce, stima reală, profundă, admirația, ea Însăși rară Într-o „țară tristă plină de humor”, nu e ea o formă a puterii?! Sau, poate, domnul Iliescu care a avut decenii la rând putere, putere politică, și Într-un stat dictatorial, polițienesc, funcționarii și demnitarii superiori printre care s-a numărat aproape Întotdeauna eroul nostru au
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
o grosolană eroare! Dar această... ezitare a mea În a-mi da mie Însumi dreptate m-a ferit de aroganta și pernicioasa boală psihologică care se cheamă sau narcisism, sau megalomanie, sau absența simțului autocritic, sau, mai blând, absența simțului humorului! Deși... nu puțini mă taxează drept „megaloman”, dar, dacă prin aceasta ei Înțeleg o anume fidelitate neabătută la idealurile juneții, a crezului În romanul clasic așa cum Îl profesez eu și cum l-am Învățat de la maeștrii mei, români și străini
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
așa cum le Întâlnim la marele episcop al romanului care a fost Balzac! Într-o metropolă, profilul tipologic se șterge și se amestecă, provincialii Îi imită, uneori destul de reușit, pe bucureșteni sau pe parizieni, iar aceștia, ce să facă?! Având simțul humorului și pozând, pozând la nesfîrșit, cu ingeniozitate și farmec, Îi imită pur și simplu pe eroii unor romane la modă. (Nu e „ciudat” că marii creatori de tipuri romanești vin din provincie? Stendhal și Balzac „urcă” la Paris, Sadoveanu și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
au scris atâtea pagini frumoase despre toate acestea Încât ar fi stângace intenția de a le mai reda eu, cu atât mai mult cu cât Dvs. le cunoașteți atât de bine. Agapia, Agapia Veche, Secul, Sihăstria, Văratec, Neamțul, Sucevița, Gura Humorului, Arbore, Voroneț, Putna și toate satele și orașele prin care am trecut, și frumusețea peisajelor, cu fânețele și codrii și minunata șerpuire a drumurilor (ca de exemplu cel Între Gura Humorului și Solca) și mai ales curățenia (la propriu) și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Agapia, Agapia Veche, Secul, Sihăstria, Văratec, Neamțul, Sucevița, Gura Humorului, Arbore, Voroneț, Putna și toate satele și orașele prin care am trecut, și frumusețea peisajelor, cu fânețele și codrii și minunata șerpuire a drumurilor (ca de exemplu cel Între Gura Humorului și Solca) și mai ales curățenia (la propriu) și florile acelea pe care nu le-am mai Întâlnit prin alte părți, care Îți râd parcă din fiecare curte, din fiecare fereastră sau margine de drum. Și nu ar fi cu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
volumele următoare, II și III, cred că nu va fi omis să se arate la fiecare personalitate locul unde a lucrat (lucrează). Pentru E. Hurmuzachi (liceul din Rădăuți Îi poartă numele), Silvia Creangă de la Adîncata și Victor Săhleanu de la Gura Humorului - lipsește locul unde au lucrat. Poate Îmi furnizezi informațiile respective - telegrafic, pe o c.p. (Ce legătură a avut E. Hurmuzachi cu Rădăuțul?). II - Concomitent cu treburile gospodărești (vremea călduroasă din ianuarie și februarie până zilele trecute) În grădină, mai
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
martie până în mai, trebuie să meargă să le caute la zece sau douăsprezece mile de coastă. Acest lucru a ajuns o imposibilitate. UNRWA finanțează micile activități curățarea plajei, repararea năvoadelor, vopsitul bărcilor în cadrul unui job creation program. O notă de humor: ar exista pe undeva și un amiral palestinian. Sau până unde poate ajunge foamea de simboluri... În oraș, vidul, deșeurile, plictiseala. Nimic de făcut, puține feluri de mâncare. Și deloc alcool. În locul acestuia arme de foc. Puștii se fălesc în
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
impune slujitorul Doamnelor muntence Voichița și Maria, aduse dela București. E un pribeag poate din os domnesc al Basarabilor -, a umblat în Orient și la Veneția cunoaște multe lucruri; are o înclinare spre proverbe filosofice, nu e măscărici cât are humor de aceea displace boierimii. Lui Vodă îi place să-l audă câteodată, mai ales ca să facă plăcere Domniței celei tinere a lui Radu-Vodă. 27 Fevr. și următoarele zile anul 1470 arderea Brăilei și a cetății de Floci. 1471 război cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Paralel cu pregătirile pe plan militar, domnia lui Ștefan cel Mare se remarcă printr-o activitate extraordinară pe plan spiritual. Acum se traduc cele mai de seamă scrieri cu caracter bisericesc, iar în anul 1473 este realizat manuscrisul Tetraevanghelului de la Humor. În data de 17 iunie este închinat manuscrisul din partea domnului, care poartă și titlul de împărat: „Binecinstitorul și de Hristos iubitorul împărat, Io Ștefan voievod, domn al țării Moldovlahiei”. Titlul i-a fost dat lui Ștefan și în Letopisețul de când
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
iubitorul împărat, Io Ștefan voievod, domn al țării Moldovlahiei”. Titlul i-a fost dat lui Ștefan și în Letopisețul de când s-a început Țara Moldovei. Editorii acestui letopiseț au înlocuit, incorect, titlul de țar cu cel de domn. Tetraevanghelul de la Humor are o importanță aparte, deoarece pe una dintre file este reprezentat chipul domnului, „cel mai frumos și mai autentic dintre portretele lui”. Cu puțin înainte de anul 1473 s-a început Letopisețul de când s-a început Țara Moldovei, Letopisețul lui Ștefan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ei parte din Sfatul Domnesc, începând din 1432. Cel de-al treilea fiu, Costea, n-a deținut nici o dregătorie. Primul document în care apar fiii lui Oană vornicul este din 28 decembrie 1428. Domnul le întărește seliștea lui Dobrin, la Humor (Homor), unde este mânăstirea lor și trei sate, sub Dumbrava Înaltă, anume: unde a fost vătăman Minco, alt sat la iazul lor, al treilea sat, unde a fost cneaz Stan. Peste șase luni, la 3 iunie 1429, domnul le da
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
unde era curtea lor. Sunt înșirate apoi 18 sate și 4 seliști. Este menționată și o altă curte a lor, pe Orbic, în satul Seliștea. Între satele stăpânite de fiii lui Oană vornicul figurează și cele trei sate ale mânăstirii Humor, mânăstire care era proprietatea lor. Din 18 februarie 1445, datează un uric din care aflăm că cei trei frați dau mânăstirii Humor cele trei sate de la Dumbrava Înaltă, care, de data aceasta poartă un nume: Vornicenii, Antileștii și Părteștii. Din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în satul Seliștea. Între satele stăpânite de fiii lui Oană vornicul figurează și cele trei sate ale mânăstirii Humor, mânăstire care era proprietatea lor. Din 18 februarie 1445, datează un uric din care aflăm că cei trei frați dau mânăstirii Humor cele trei sate de la Dumbrava Înaltă, care, de data aceasta poartă un nume: Vornicenii, Antileștii și Părteștii. Din felul în care erau răspândite satele lui Oană vornicul reiese că domeniul său nu este aidoma unui domeniu din Occidentul feudal, adică
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de Suceava și ele formau un bloc compact de 5 sate, la Tulova, Stroinți, Zaharinți și Litanăuți la obârșia Șomuzului sau pe Șomuz și Pârteștii, care se afla la gura Solonețului. Acest grup se continua spre Vest cu satele mânăstirii Humor. Într-o arie destul de restrânsă se aflau opt sate, în mijlocul acestora aflându-se curtea boierească de la Tulova. Se pare că unele sate erau foarte mici, ele contopindu-se până la urmă cu Litenii de azi. După aceea, din moșia lui Oană
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]