8,779 matches
-
motivează (cum?Ă. Cea mai cunoscută teorie asupra motivațiilor umane este modelul piramidal al lui Maslow: nevoile umane sunt clasificate în cinci categorii în prima versiune (1943Ă și, respectiv, șapte categorii în ultima versiune din 1954, baza fiind principiul de ierarhizare a acestora: 1. nevoi fiziologice - în plan organizațional, factorii care ar putea satisface aceste nevoi includ un salariu minim și condițiile de muncă ce ar putea permite desfășurarea corespunzătoare a activităților profesionale; 2. nevoi de siguranță - condițiile organizaționale care ar
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
construi chestionare într-un timp relativ scurt, în funcție de nevoi și populații specifice. Este îndeobște cazul sondajelor de opinie politică. Încercând o concluzie, întrucât testul se folosește și în cadrul experimentului, iar pe de altă parte folosește procedee riguroase de grupare și ierarhizare a itemilor, la rigoare, el poate fi privit ca o metodă de sine stătătoare de culegere a datelor, dar probabil e mai rezonabil a fi considerat, în funcție de situație, fie o metodă complexă, fie, cel mai adesea, un instrument. 4. În afară de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
curriculară; Învățarea activă, educația multiculturală... Școala incluzivă este, practic, pentru toți copiii, de la obișnuiți până la cei cu C.E.S., dar și cei supradotați sau cu tulburări de comportament, oricât de grave. Școala incluzivă Își propune eliminarea oricărei etichetări, clasificări, categorisiri și ierarhizări valorice sau performanțiale ale elevilor săi, care sunt priviți ca diferiți pur și simplu În sensul de diverși, dar nici unul În mod excepțional, În nici un sens, avându-și fiecare șansele sale și oportunitățile sale, oferite tocmai de școala Însăși. Școala
CE ESTE ŞI CUM SE PUNE ÎN PRACTICĂ ŞCOALA INCLUZIVĂ?. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Miodrag CIURUŞCHIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2139]
-
potrivit vechilor reglementări; implementarea etapizată a noului cadru legislativ se va face în limita sumelor alocate prin legile anuale ale bugetului consolidat; majorările salariale din sistem vor fi stabilite în funcție de resursele financiare și nu de aplicarea automată a coeficienților de ierarhizare; modul în care sumele alocate prin legile anuale ale bugetului consolidat vor fi distribuite pe categorii de personal bugetar și niveluri de salarizare va fi stabilit prin legi anuale speciale de implementare a legii cadru. Legea cadru de salarizare a
Problematica cadrului legal în contextul crizei economico-financiare actuale. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
lor26. Există două perspective de analiză și apreciere atât a participării specifice domeniului, cât și a raporturilor dintre sisteme sau părțile angajate: * Perspectiva asistentului social asupra relațiilor cu clientul, cu "obiectul muncii" sale, cu alți agenți participanți, vizând structurarea și ierarhizarea activităților; * Perspectiva clientului sau a beneficiarului acțiunii de protecție și sprijin asupra relațiilor sale cu ceilalți participanți și, în primul rând, cu asistentul social, "imaginea" pe care și-o face clientul despre o asemenea activitate, despre conținutul ajutorului, personalitatea lucrătorului
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
globalizării, nu putem să nu constatăm că aceasta antrenează valuri de transformări sociale și politice importante. Modurile de exercitare, de ancorare și de definire ale puterii sunt astfel profund afectate. Această reconfigurare a scenelor de actualizare a puterii și a ierarhizărilor se citește în cadrul evoluțiilor economice. Pornind de la această observație comună și încercând să prezinte unele dintre repercusiunile sale asupra antropologiei, această carte nu este decât un moment dintr-un parcurs marcat de efortul constant de a gândi lumea prezentă. Această
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
artificial al unei distincții între raporturi care ar fi prin definiție economice și raporturi care ar fi politice, religioase, destinate reproducerii etc., cu intenția de a reține consecințele teoretice ale acestora și, totodată, de a păstra din marxism metoda de ierarhizare a diferitelor nivele de analiză a formelor de structurare și de producere a socialului. În definitiv, dezbaterile privesc statutul teoretic al economicului: acestea sunt însă exprimate iar obiectul lor parțial voalat prin dezacorduri care se fixează asupra conținutului conceptelor neomarxiste
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
diseminează, odată trecută poarta uzinei: fugi, evitări și / sau apropiere și strângerea relațiilor, susținere și împărțirea micilor plaje de sociabilitate intensă sau refugiul într-un câmp unic, iată tot atâtea fapte sociale care permit o altă privire asupra procesului de ierarhizare care se instituie în interiorul întreprinderii. Rezultatul articulațiilor, niciodată definitive, însă întotdeauna în stare de fabricare, ce se imprimă și se modifică din nou la contactul reciproc, procesul central de structurare a grupului se oferă deci observației antropologice înainte de toate ca
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
care antropologia se învestește într-o perspectivă care reprezintă tocmai "unitatea socialului" în conjuncturi singulare depinzând mereu de "ordinea mondială"? Etnicizarea întreprinderii și culturalizarea pieței* Referința culturală funcționează ca un operator de distincție și de diviziune, de ordonare și de ierarhizare, iar convocarea ei este exacerbată în perioadele de criză și de restructurări sociale, economice și politice. Această implicare a noțiunii de "cultură" ca factor ideologic esențial în procesele și raporturile sociale a fost pe deasupra suficient de bine observată de un
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Asia până în 1997 presupunea mai multe pledoarii laudative deplasându-se dinspre Japonia spre Thailanda și chiar spre Vietnam, unde "socialismul de piață" trezea se pare capacități "ancestrale" pentru investiție... Aceste construcții etnoculturale, a căror miză părea a fi mai puțin ierarhizarea apartenențelor, cât o cartografiere ordonată a intereselor și a reglării lor, par a deveni deosebit de labile în 1999. De aceea, în loc să examinez în detaliu argumentările aprofundate despre o regiune sau alta, aș creiona schimbările tabloului global în care acestea din
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și exilarea femeilor în afara uzinei, nu își propune deloc ceea ce ar fi absurd ocultarea articulărilor pe care le determină. Implicarea reprezentărilor și a practicilor diferențiale ale islamului în raporturile sociale, transformările dominației statale și sferele politicului arată puterea simbolică de ierarhizare a acestei organizări religioase. Drept corolar, ea ilustrează importanța edificărilor ierarhice imaginare și reale aflate într-o stare de permanentă recompunere în articularea lor cu ansamblul câmpurilor sociale. Interogații în fața mondializării* Spre deosebire de Statele Unite, rar se întâlnesc antropologi francezi care să
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
evitarea impasurilor determinismului și cauzalității. Transformarea schimburilor și a idealizărilor în bunuri exemplară în valorizarea eticii de întreprindere sau a celei de antreprenoriat din ONG-urile caritative -, noile retraduceri simbolice ale acestora și puterea lor de (de / re)structurare a ierarhizărilor printre care cele ale rudeniei remaniază în profunzime noțiunea de statut aplicată indivizilor și grupurilor sociale. Alt aspect al lichidității economice, al lichidităților statutare se schițează (depășindu-l cu mult pe cel al muncii), influențând în mod predominant edificările societale
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în care aceste sisteme hegemonice se construiesc internalizându-se în jocul raporturilor sociale locale. Și apoi, ce operație a efectuat N. Gérôme la capătul acestei analize? Ea a integrat simbolic colectivul de muncitori într-o comunitate culturală, suprimând orice clivaj, orice ierarhizare internă acestei categorii profesionale; a făcut din marginile sociale muncitoare o populație virtual străină de straturile sociale dominante (cadre, șefi); fără a interoga pertinența clivajului muncitori / cadre în situația observată, a fortiori fără a examina maniera în care acesta era
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
opus asimilării. Un individ se îndepărtează, se separă de celălalt, ca expresie a unor relații dizarmonice recunoscute ca atare; • stratificarea: este fenomenul care apare în urma unei interacțiuni de durată, în procesul relaționării reciproce a indivizilor. În timp, are loc o ierarhizare a partenerilor înr-un anumit mod. Relații interpersonale în care caracteristicile partenerilor de interacțiune nu se modifică în mod esențial. Este vorba despre raporturile de cooperare/parteneriat, relațiile de competiție/concurențiale și relațiile conflictuale. • relațiile de cooperare reprezintă coordonarea eforturilor și
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
seama (nivelul 2), putem interpreta (enervați) că știe ce face și puțin îi pasă (nivelul 3) sau, pur și simplu, vrea să ne umilească (nivelul 4). 46 În lucrarea sa The Rules of the Game, Carl Sagan face o interesantă ierarhizare a formelor de reciprocitate (Dawson, 2007): a. regula de aur: ce voim să ne facă nouă oamenii, să le facem și noi la fel (sau, altfel spus, să le facem noi celorlalți, ceea ce dorim să ne facă ei nouă); b
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
artei. Greșelile rezultă, așadar, din alăturarea aproape întâmplătoare a două categorii distincte, miraculosul propriu, numit și fabulos, aceasta fiind posibilă cu toate că el atribuie acestui domeniu denumirea intermediară de fantastic miraculos, iar în cazul celui de-al doilea sintagma de miraculos-pur. Ierarhizarea nu este ușor acceptată fiindcă, de această dată, deosebirea nu mai este una propriu-zisă, ci una de esență, căci nu poate fi delimitat miraculosul de fantastic. 1.3. Caracteristicile prozei fantastice Literatura fantastică se dovedește a fi una de frontieră
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
la domiciliu", care se individualizează și se privatizează, în detrimentul spectacolelor pe viu și al sociabilității (Donnat, 1994 și 1998, și Farchy, 1999, p. 97, care vorbește de cultura "de apartament"). Vizitarea muzeelor Dificultatea dar și interesul abordării statistice constă în ierarhizarea factorilor, unii fiind mai predictivi decât alții (cum este votul, determinat în Franța, în mare parte, de religie). Fiecărui tip de practică îi corespunde o repartizare diferită a variabilelor care nu ajung la același nivel. Dacă alegem să studiem vizitarea
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
un eleșteu în Brudurești, și, în mod cert, unul din urmașii celui care s-a numit bătrânul Guneș și cu varianta Goniș în unele documente ce consemnează numele de bătrâni-teren (moșie) de pe arealul teritoriului obștii umbrăreștene. Se observă existența unei ierarhizări social-economice în obște, exprimată prin formula „noi cu mic cu mare ne-am vorovit”, înțelesul de mic și mare în asemenea cazuri fiind acela de diferențiere după avere și rol în conducerea comunității. Cât privește blestemul din finalul zapisului, îndreptat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
intern și extern. Modul de viața orășenească lipsea în străvechimea românească și își va face simțită prezența o dată cu constituirea și lărgirea formațiunilor social-politice din cadrul uniunilor de obști. Acum se impune ca necesitate permanentă existența cetelor de viteji, ce implică o ierarhizare graduală în rândurile cetașilor, după cum și în interiorul obștilor se vor stabili ierarhizări social-politice. În cadrul lor, conducătorii își vor subordona și vor pune sub ascultarea lor pe prinșii din timpul acțiunilor militare încheiate victorios. În felul acesta va apare categoria socială
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
își va face simțită prezența o dată cu constituirea și lărgirea formațiunilor social-politice din cadrul uniunilor de obști. Acum se impune ca necesitate permanentă existența cetelor de viteji, ce implică o ierarhizare graduală în rândurile cetașilor, după cum și în interiorul obștilor se vor stabili ierarhizări social-politice. În cadrul lor, conducătorii își vor subordona și vor pune sub ascultarea lor pe prinșii din timpul acțiunilor militare încheiate victorios. În felul acesta va apare categoria socială a robilor, pe care documentele de la noi o găsesc și o menționează
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
adică „mai marii pământului” din Diploma Ioaniților (1247), act de esență ostășească (ne aflam atunci la scurt timp după marea invazie tătărească din 1241), precum și sintagma cu mic cu mare din documentele de mai târziu, nu au în vedere o ierarhizare exclusiv după avere, ci și de putere și rang militar, între cele două componente existând mult timp o strânsă interconexiune prin care se exercita puterea politică. Că astfel stăteau lucrurile ne dau de înțeles chiar documentele de transmitere a bunurilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ceilalți, în funcție de diferitele tipuri de sancțiuni sau de gratificații disponibile pentru a face să fie respectate aceste exigențe și în funcție de diferitele mijloace de control social care reglează exercitarea acestei puteri și utilizarea acestor sancțiuni; * "structural" în funcție de diferențierea orizontală și de ierarhizarea statutelor, și în funcție de tipurile de raporturi sociale care leagă între ele diferitele categorii astfel constituite; * "cultural" în funcție de valorile morale care influențează activitatea sa și care pot fi valori care se referă la mode, la utilizări, la gusturi, la politețe și
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
și la buna-cuviință, la scopurile ultime și la alegerea mijloacelor etc. Să remarcăm spune Goffman că toate faptele pe care le putem preciza cu privire la o organizație trimit simultan la toate cele patru perspective, dar adoptarea unei anume perspective antrenează o ierarhizare diferită a lor (faptelor). Indiferent de perspectiva folosită, orice organizație are cinci elemente componente: 1. Structura socială reprezintă produsul pattern-urilor relațiilor existente între membrii organizației. Aici vorbim de structura reală sau comportamentală (de exemplu, structura puterii) versus structura ideală
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
prestigiu. Orice instituție sau organizație reprezintă o combinație de straturi ierarhizate. Toate activitățile umane sunt stratificate după: diferențele de salariu, sursele de venit, distribuția puterii politice între grupuri și indivizi, mod de viață etc. Totodată, este clar că există diferențiere, ierarhizare, inegalitate sau conflict în țesătura relațiilor interumane din orice grup social, începând chiar cu cel primar al familiei. Abordăm problematica stratificării sociale având în vedere în primul rând resursele limitate ale societății: averea și venitul, prestigiul social și puterea care
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
calificare, sunt de ordin economic bunuri materiale, estetic divertisment și plăcere și simbolic prestigiu. Analiza teoriei funcționaliste referitor la stratificarea socială prezintă avantajul faptului că distinge cu claritate cele patru procese care se află la baza stratificării și anume: diferențierea, ierarhizarea, evaluarea și recompensa. 8.5.2. Viziunea conflictualistă Deși teoreticienii conflictului în general cunosc că inegalitatea se produce în aproape toate societățile, ei nu consideră că aceasta există deoarece corespunde nevoii sociale de productivitate. Aceștia remarcă, spre exemplu, că multe
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]