1,506 matches
-
indicăm, pentru completarea listei de lăudători, excelentul volum al lui M. Nițescu, Sub zodia proletcultismului - Dialectica puterii (Editura Humanitas, 1995)1 și, bineînțeles, masivele volume omagiale. Vor găsi acolo material 1. M. Nițescu observă cu finețe, în spiritul lui Virgil Ierunca: „Oportunismul și slugărnicia multora dintre intelectualii noștri constă în faptul că, abia lansat cuvântul de ordine, abia formulată «linia de sus», ei s-au grăbit s-o adopte, s-o supraliciteze, s-o justifice prin exemplele unor nume suficient! Cititorul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
dorim să vă aducem la cunoștință un lucru extrem de grav. În cadrul emisiunii Știrea zilei din data de joi 28 februarie de pe canalul de televiziune Antena 3, doamna Vrânceanu-Firea și invitații ei au discutat despre lucrarea Antologia rușinii a lui Virgil Ierunca, lucrare pe care subsemnații au îngrijit-o și care va apărea în curând sub egida Institutului nostru 3. Cu această ocazie, domnul Mădălin Voicu a folosit un limbaj vulgar în încercarea de a-l denigra și aspecte noi din domeniul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
și aspecte noi din domeniul lor de activitate, când mai demn ar fi fost să tacă, s-o dezaprobe prin tăcere, dacă nu puteau prin cuvânt“ (M. Nițescu, op. cit., p. 72). 2. Acest volum prezintă toate numele selectate de V. Ierunca. 3. În cele din urmă, lucrarea apare la Editura Humanitas într-o formă nouă și îmbunătățită. pe Virgil Ierunca. În calitatea noastră de editori ai lucrării sus-amintite, ne simțim datori să vă aducem la cunoștință această situație extrem de gravă și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
prin tăcere, dacă nu puteau prin cuvânt“ (M. Nițescu, op. cit., p. 72). 2. Acest volum prezintă toate numele selectate de V. Ierunca. 3. În cele din urmă, lucrarea apare la Editura Humanitas într-o formă nouă și îmbunătățită. pe Virgil Ierunca. În calitatea noastră de editori ai lucrării sus-amintite, ne simțim datori să vă aducem la cunoștință această situație extrem de gravă și vă rugăm să luați în considerare sancționarea postului Antena 3 pentru cuvintele denigratoare folosite de Mădălin Voicu la adresa lui Virgil
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
În calitatea noastră de editori ai lucrării sus-amintite, ne simțim datori să vă aducem la cunoștință această situație extrem de gravă și vă rugăm să luați în considerare sancționarea postului Antena 3 pentru cuvintele denigratoare folosite de Mădălin Voicu la adresa lui Virgil Ierunca. De asemenea, vă aducem la cunoștință că am anunțat telefonic secretariatul Antenei 3 să-i transmită doamnei Vrânceanu-Firea protestul nostru și solicitarea pentru dreptul la replică, în data de 29 februarie. Am fost asigurați că protestul nostru va fi înaintat
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
canalul Antena 3, cu numărul de înregistrare 2719/04.03.2008, nu a fost încă soluționată, vă aducem la cunoștință că invitatul emisiunii, Mădălin Voicu, se face vinovat și de apologia ceaușismului, nu doar de jignirea memoriei marelui exilat Virgil Ierunca. Polemica în jurul Antologiei rușinii s-a declanșat ca urmare a articolelor lui Adrian Majuru din Adevărul, 25 februarie 2008, și Mirelei Corlățean din Cotidianul, 27 februarie 2008. V-am ruga să parcurgeți și aceste materiale împreună cu reclamația noastră. Noi fiind
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
reclamațiile dvs. înregistrate la CNA cu nr. 2719/04.03.2008 și nr. 3385/17.03.2008, privind emisiunea Știrea zilei difuzată de postul Antena 3 în data de 28.02.2008, având ca temă lucrarea Antologia rușinii de Virgil Ierunca, Consiliul Național al Audiovizualului vă comunică următoarele: Membrii Consiliului au decis, în ședința publică din data de 25.03.2008, să adreseze conducerii postului Antena 3 o scrisoare de atenționare prin care se subliniază că, deși în raportul de monitorizare
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
că, deși în raportul de monitorizare al emisiunii întocmit de direcția de resort a CNA nu se semnalează încălcări ale legislației audiovizuale, moderatoarea emisiunii, doamna Gabriela Vrânceanu-Firea, ar fi trebuit să intervină atunci când s-a adus atingere memoriei scriitorului Virgil Ierunca. În opinia Consiliului, un asemenea subiect ar fi avut de câștigat în consistență și exactitate dacă la dezbatere ar fi participat și reprezentanți ai Institutului Național pentru Memoria Exilului Românesc. Cu considerație, Președinte Răsvan Popescu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
și că a avut parte de prea puțină fericire alături de el. Singurul lor copil, Monica Lovinescu, s-a născut pe 19 noiembrie 1923. A fost un copil foarte dorit, pentru care, după cum îi povestea într-o scrisoare ginerelui ei, Virgil Ierunca, a trebuit să poarte adevărate „negocieri“ („mi a trebuit, ca s-o am pe ea, o tenacitate afurisită, de «olteancă», și amânări, da, exact, parlamentări: 1. când am câștigat [destul] pentru a avea, pentru copil, camera lui și guvernanta; 2
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
deznădejdii. Publicistica exilului, ediție îngrijită de Mircea Handoca, Editura Humanitas, București, 1992, pp. 29- 30). În țară, exilații erau considerați „fugari“ și „trădători“, unii dintre ei fiind condamnați pe viață în procese judecate in absentia (cum era cazul lui Virgil Ierunca). Lupta exilului împotriva comunismului se purta, așadar, pe două planuri: politic și cultural. Monica Lovinescu le-a împletit într-un destin exemplar, după cum se știe. La „teza despre Baudelaire“ a lucrat aproape toată viața, până la prăbușirea dictaturii, și a continuat
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Bălăcioiu-Lovinescu era pe atunci o mamă fericită: după ani de insistențe inutile ca fiica ei să se căsătorească cu Georges Rosetti, sau cu altcineva, numai să se căsătorească, Monica Lovinescu făcuse, în mai 1952, mult dorita alianță matrimonială - cu Virgil Ierunca, împlinind astfel previziunea mamei ei: „sunt sigură că alegerea ta are să fie perfectă, ca perfecțiune umană și morală“. De acum, mama nu mai avea decât să preseze pentru „obținerea“ unui nepot sau a unei nepoțele - dar „parlamentările“ cu Monica Lovinescu
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
și telefonice). Pe 9 octombrie 1956 Monica Lovinescu i-a adresat mamei ei o rugăminte care îi va pecetlui soarta: „Să mergi să vezi într-una din zile pe un prieten de-al lui Vivian (adică de-al lui Virgil Ierunca), pe care el îl consideră ca un frate al său, Ion“. Era vorba despre poetul Ion Caraion, care va contribui cu informații esențiale la anchetă și, prin urmare, la condamnarea Ecaterinei Bălăcioiu Lovinescu. Prima întâl nire cu „Ioana“ (Ion Caraion
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
E. Lovinescu). Între 1950 și 1954, Ion Caraion făcuse pușcărie pentru că încercase să evite stagiul militar și perspectiva încorporării cumpărându-și un livret militar fals, prin intermediul unui amic fost legionar. În plus, mărturisise la anchetă legături epistolare cu „fugarul“ Virgil Ierunca (între 1947 și 1949), ca urmare a cărora a fost acuzat și de „spionaj“ în favoarea Franței; însă a primit pedeapsa cu detenție de drept co mun, nu CR (contrarevoluționar). În 1956, așadar, Caraion a făcut cunoștință cu Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu. Cei
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
numele conspirativ în „Artur“. În 1968, 1969 și 1972 Cara ion „Artur“ a fost la Paris, iar la întoarcere re dacta note informative revanșarde; concomitent, discuta cu Noël Bernard o eventuală angajare la Europa Liberă, la reco mandarea lui Virgil Ierunca, Monica Lovinescu și G. Toma ziu. În toamna lui 1980, după ce murise protectorul său, Marin Preda, Ion Caraion a cerut să plece iar în Franța. Securitatea i-a cerut, înainte de plecare, o „declarație“ despre Virgil Ierunca și Monica Lovinescu. O
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
reco mandarea lui Virgil Ierunca, Monica Lovinescu și G. Toma ziu. În toamna lui 1980, după ce murise protectorul său, Marin Preda, Ion Caraion a cerut să plece iar în Franța. Securitatea i-a cerut, înainte de plecare, o „declarație“ despre Virgil Ierunca și Monica Lovinescu. O va da, în februarie 1981. Delațiunea lui, în care câte 20 de pagini cu enormități erau rezervate fiecăruia dintre soții Lovinescu-Ierunca, a fost apoi publicată de Eugen Barbu în Săptămâna când s a aflat că Ion
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
și până la arestare a ascultat cu regularitate emisiunile instigatoare ale posturilor de radio imperialiste și în special emisiunile Postului de Radio Paris, unde funcționa în calitate de crainică pentru emisi unile în limba română fiica sa, Lovinescu Monica, soția trădătorului de patrie Ierunca Virgil, iar știrile transmise le comenta în mod ostil regimului democrat din RPR, împreună cu coinculpatul Diaconescu Stelian. Cu ocazia deselor discuții pe care le purta inculpata împreună cu D[iaconescu] S[telian], își manifestau neîn crederea în trăinicia regimului nostru, propăvăduiau
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
din Paris, unde a rămas, refuzând să se întoarcă la expirarea celor 2 ani prevăzuți. Întrerupându-și studiile, MONIQUE LOVINESCU a intrat ca funcționară la postul de radio Paris, emisiunile pentru România, și alături de soțul său - scriitorul Eugen JERUNCA [Virgil Ierunca] -, fugar și el, au întemeiat un cenaclu literar unde erau audiate atât producțiile originale ale românilor aflați peste hotare, cât și ale altor protogoniști (sic!) ai cerințelor supra realiste. Este notoriu faptul că sub egida acestor întruniri cu carac ter
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
anii 1947 și 1958, Ecaterina Bălăcioiu Lovinescu a purtat o intensă corespondență, în mare parte secretă, cu fiica ei aflată la Paris. În anul 2011, scrisorile primite de Monica Lovinescu de la mama ei au fost descoperite în arhiva familiei Lovinescu- Ierunca și repatriate. Se preconizează publicarea lor selectivă, în trei volume. Sunt mai mult de 2 500 de scrisori și cărți poștale; majoritatea sunt scrise în limba franceză, cu o grafie minusculă și foarte îngrijită, care acoperă paginile cu o „dantelă
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
vitează și puternică! Îngrijește-te, de dragul meu. Poate că, în vremurile astea în care nimeni nu mai crede în minuni, se va întâmpla totuși o minune: ne vom vedea! Crezi asta, draga mea? M. 1951 este anul în care Virgil Ierunca a scris poemul Decemvrie, dedicat Monicăi Lovinescu, anul când ea, după o lună de vacanță în care plecase, ca de obicei, spre țărmuri italiene sau spaniole, consemna în jurnal „mirarea straniu indignată a lui Virgil Ierunca că am dispărut atâta
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
anul în care Virgil Ierunca a scris poemul Decemvrie, dedicat Monicăi Lovinescu, anul când ea, după o lună de vacanță în care plecase, ca de obicei, spre țărmuri italiene sau spaniole, consemna în jurnal „mirarea straniu indignată a lui Virgil Ierunca că am dispărut atâta timp din Paris fără să dau semn de viață“; este anul premergător căsătoriei lor, care va avea loc pe 3 mai 1952. Primul volum din corespondența EBL cu fiica ei se va opri aici, înainte de apariția
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
dispărut atâta timp din Paris fără să dau semn de viață“; este anul premergător căsătoriei lor, care va avea loc pe 3 mai 1952. Primul volum din corespondența EBL cu fiica ei se va opri aici, înainte de apariția lui Virgil Ierunca în scrisori (A.C.).
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
preferință pe o canapea) și În liniște. Nici discuțiile de suflet, destăinuirile În manieră dostoievskiană nu sunt genul meu. Bunin, un bătrân domn vioi, cu un vocabular bogat și deocheat, a fost nedumerit de lipsa mea de reacție la servirea ieruncii de care mă săturasem În copilărie și exasperat de refuzul meu de a discuta pe teme scatologice. Spre sfârșitul mesei ne plictiseam total unul de celălalt. „O să mori Într-o suferință Îngrozitoare și În izolare totală“, a remarcat Bunin cu
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
idei ale criticului de la Viața Românească sunt discutabile. Uneori e naiv, alteori prea tradiționalist. Nici politic nu e fără prihană: considerațiile sale asupra Occidentului oscilează între rea-credință și disperare. El are însă meritul de a fi întocmit, ca și Virgil Ierunca în exil, un fel de „antologie a rușinii” (nu-mi amintesc exact cui în aparține expresia, poate Monicăi Lovinescu) în care nu pare să fi cruțat pe mulți dintre cei care și-au dat obolul ideologiei vremii (în speță proletcultismului
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
mincinos pentru că mă îndoiesc că ea a fondat revista Cahiers de l’Est. Dar eu nu mă îndoiesc și cred că nimeni dintre cei care erau la curent cu proiectul meu de revistă nu se îndoiește: nici Monica Lovinescu, nici Ierunca, nici Alain Paruit, nici Marie-France Ionesco. Eram la Ierunci acasă. Virgil zice: — Ar trebui vorbit cu Sanda, că ea îl cunoaște pe Cretianu. Într-adevăr, Sanda Stolojan a avut un rol important în punerea pe roate a acestei reviste. Ea
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Cahiers de l’Est. Dar eu nu mă îndoiesc și cred că nimeni dintre cei care erau la curent cu proiectul meu de revistă nu se îndoiește: nici Monica Lovinescu, nici Ierunca, nici Alain Paruit, nici Marie-France Ionesco. Eram la Ierunci acasă. Virgil zice: — Ar trebui vorbit cu Sanda, că ea îl cunoaște pe Cretianu. Într-adevăr, Sanda Stolojan a avut un rol important în punerea pe roate a acestei reviste. Ea știa unde se află banii. Iar dacă fondator e
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]