1,350 matches
-
pentru crearea unei societăți juste. ul a fost adesea prezentat în contrast atât cu socialismul cât și cu capitalismul, considerate de distributiști a fi minate de deficiențe și exploatare. Thomas Storck afirmă că „atât socialismul cât și capitalismul sunt produsul Iluminismului european și de aceea sunt forțe modernizatoare și antitradiționaliste. În schimb, distributismul caută să subordoneze activitatea economică vieții umane în ansamblu, vieții noastre spirituale, intelectuale și familiale”. Unii văd distributismul mai mult ca o aspirație, care a fost applicantă cu
Distributism () [Corola-website/Science/328972_a_330301]
-
ale vremii - liberalismul și naționalismul. Ideea naționalistă modernă elenă a prins contur inițial în rândurile fanarioților. Numeroși negustori și călători greci au fost influențați de ideile Revoluției Franceze, iar la începutul secolului al XVII-lea a prins contur așa-numitul Iluminism Elen. Naționalismul elen a fost stimulat și de agenții împărătesei Imperiului Rus Ecaterina cea Mare, care spera să poată cuceri teritorii otomane ale unui imperiu aflat în declin, cel mai important fiind Constantinopolul însuși, prin incitarea la revoltă a popoarelor
Grecia Otomană () [Corola-website/Science/325867_a_327196]
-
spunea: „Diferitele moduri de venerare preponderente în lumea romană erau considerate de către popor ca fiind la fel de adevărate; de către filozof ca fiind la fel de false; și de către magistrat ca fiind la fel de utile.” Deismul a devenit proeminent în secolele 17 șî 18, în timpul iluminismului, în special în Regatul Unit, Franța, și Statele Unite, cu predilecție printre cei crescuți drept creștini, care au găsit că nu pot crede în doctrina Trinității, divinitatea lui Iisus, miracole sau inerența bibliei și a scripturilor, dar care credeau într-un
Critica religiei () [Corola-website/Science/326001_a_327330]
-
10% din populația regiunii. Până în 1890, Palestina a fost populată majoritar cu musulmani si arabi creștini, precum și de evrei, greci și alte minorități. Mica populație evreiască a fost concentrată în cele patru orașe sfinte (Ierusalim, Hebron, Tiberias și Safed). Perioada Iluminismului în Europa a condus la la mișcările de emancipare evreiești din secolele XVIII și XIX în Europa, numite Haskalah și la emanciparea evreilor din occident. În 1791, revoluția Franceză a dus la acordarea de egalitate legală și drepturi civile pentru
Istoria Israelului () [Corola-website/Science/324899_a_326228]
-
evreilor în toate părțile europei. Britanicii au acordat evreilor drepturi egale în 1856 iar Germania în 1871. Propagarea ideilor liberale occidentale printre evreii emancipați a dus la crearea pentru prima dată a unei clase seculare evreiești care au preluat ideile iluminismului, inclusiv raționalismul, romantismul și naționalismul. "Vedeti și: Antisemitismul, Persecuția evreilor, Legile din Mai." Formarea națiunilor moderne și a identităților naționale a fost acompaniată de o schimbare a prejudecăților anti-evreiești. Practicile care înainte erau justificate pe baze religioase erau acum definiție
Istoria Israelului () [Corola-website/Science/324899_a_326228]
-
Iosif Perl (Josef Perl, ) (n. 10 noiembrie 1773, Ternopil, Galiția austriacă, azi Ucraina - d. 1 octombrie 1839, Ternopil) a fost un filantrop, educator și scriitor evreu, reprezentant de frunte al iluminismului evreiesc (haskalah, juedische Aufklaerung) în Europa de est. Ca și Aaron Halle-Wolfssohn sau Isaac Erter, și Iosif Perl a fost un fervent opozant al mișcării ultra-ortodoxe a hasidim; această mișcare mistică populară și pioasă, ostilă atât iudaismului canonic (rabinic) cât și modernizatorilor
Joseph Perl () [Corola-website/Science/327417_a_328746]
-
s-a născut în 1757 în satul Velestino, prefectura Magnesia, regiunea Tesalia, în apropierea anticului Pherae (din care derivă Feraios) și a decedat la Belgrad, în 13 iunie 1798; a fost un scriitor, cărturar și revoluționar grec, figură eminentă a iluminismului grec și precursor al războiului grec de independență. Fiu al unui mic negustor, a studiat la Zagora, apoi, din motive necunoscute, a plecat din Tesalia la Constantinopol. Acolo și-a continuat studiile și a intrat în slujba fanarioților. L-a
Rigas Velestinlis () [Corola-website/Science/323579_a_324908]
-
tineri instruiți în vestul Europei adoptă concepțiile progresiste occidentale. Se creează astfel un puternic val antisclavagist si este desființată la jumătatea secolului al XIX-lea, ca o consecință a campaniei purtate de tinerii revoluționari care au adoptat ideile liberale ale iluminismului. În programul progresist al Revoluției din 1848 se cerea dezrobirea țiganilor. Aarhimandritul Iosafat Snagoveanul, luând parte la această revoluție, a fost ales membru în Comisia pentru dezrobirea țiganilor, împreună cu Cezar Bolliac și Petrache Poenaru, fapt pentru care a fost exilat
Robia în țările române () [Corola-website/Science/323267_a_324596]
-
a devenit partidul de guvernământ în Imperiul Otoman, impunându-și abordarea naționalistă asupra politicii imperiului. Începând cu secolul al XVI-lea, imperiul a avut un caracter musulman, iar sultanul a fost calif pentru teritoriile musulmane aflate sub controlul său. Liderii iluminismului panturcic au plecat în exil în Turcia, în Istanbul apărând o puternică mișcare panturcică. Începând cu acele timpuri, mișcarea panturcică din Turcia s-a transformat treptat, orientându-se spre înlocuirea califatului printr-un stat atotcuprinzător al etnicilor turcici musulmani. În
Panturcism () [Corola-website/Science/326875_a_328204]
-
și Mureșului, lucrând, vreme de șase decenii, ultimele trei din secolul al XVIII-lea și primele trei din cel următor, într-o perioadă de vârf a luptei românilor din Transilvania, cu o dăruire de urmaș al celor ce puseseră bazele iluminismului românesc. Pictorul s-a născut într-o localitate necunoscută din zona Sălajului, făcând parte dintr-o familie de oameni înstăriți. La începutul deceniului al optulea din secolul al XVIII-lea, ajunge în cetatea Clujului, unde își face ucenicia artistică pe lângă
Simion Silaghi Zugravu () [Corola-website/Science/326882_a_328211]
-
a islamului că dușman de moarte în Occident. (Cea mai frumoasă istorie a libertății) (Primăvară Tunisului, metamorfoza istoriei) (Auf der Suche nach der «griechischen» Dimension des Islam) accesat în 8/12/2011 despre moștenirea de violență în islam (Islam și iluminism: între flux și reflux, pe situl Logos, 2006)
Abdelwahab Meddeb () [Corola-website/Science/324604_a_325933]
-
lui Renart" și "Romanul trandafirului"). Acest curent literar apare în Franța și are la bază ideile cuprinse în "Poetica" lui Aristotel, idei sintetizate de Nicolas Boileau-Despréaux în lucrarea sa "Arta poetică". Alți clasici francezi: Jean de La Bruyère, François de la Rochefoucauld. Iluminismul apare în condițiile dezvoltării burgheziei și științei și în contextul Revoluției franceze. Școala Ardeleană: Preromantismul reprezintă o tranziție de la iluminism la romantism. Mișcarea "Sturm und Drang": Romantismul s-a dezvoltat în primele decenii ale secolului al XIX-lea în Europa
Istoria literaturii () [Corola-website/Science/322282_a_323611]
-
Aristotel, idei sintetizate de Nicolas Boileau-Despréaux în lucrarea sa "Arta poetică". Alți clasici francezi: Jean de La Bruyère, François de la Rochefoucauld. Iluminismul apare în condițiile dezvoltării burgheziei și științei și în contextul Revoluției franceze. Școala Ardeleană: Preromantismul reprezintă o tranziție de la iluminism la romantism. Mișcarea "Sturm und Drang": Romantismul s-a dezvoltat în primele decenii ale secolului al XIX-lea în Europa, ca o reacție față de clasicismul rigid și s-a extins și în alte continente. Edgar Allan Poe (1809 - 1849), Sándor
Istoria literaturii () [Corola-website/Science/322282_a_323611]
-
superior dar va ajunge să elibereze diplome de doctor în filosofie și drept. Era recunoscută pentru nivelul înalt de educație umanistă pe care îl furniza, dar care totuși nu era prea mult extins dincolo de idealurile “libertăților nobiliare” nici în perioada Iluminismului. Au studiat aici personalități importante ale culturii poloneze ca Szymon Szymonowic, Adam Burski (Bursius), Tomasz Drezner, Jan Niedźwiecki-Ursinus, Szymon (Simon) Birkowsk și Stanisław Staszic, dar și studenți străini printre care ca și juristul englez William Bruce, teologul italian Domenico Convalis
Academia Zamoyska () [Corola-website/Science/328078_a_329407]
-
(n. 31 mai 1732, Viena - d. 20 mai 1812, Viena) a fost ultimul principe-arhiepiscop de Salzburg, reprezentant al iluminismului catolic german ("katholische Aufklärung"), cunoscut și datorită angajării lui Wolfgang Amadeus Mozart ca muzician. Arhiepiscopul Colloredo a fost un adept al reformelor în sens iluminist, pe care le-a promovat în Arhiepiscopia de Salzburg. Scopul lui Colloredo a fost acela
Hieronymus von Colloredo () [Corola-website/Science/328308_a_329637]
-
fost un adept al reformelor în sens iluminist, pe care le-a promovat în Arhiepiscopia de Salzburg. Scopul lui Colloredo a fost acela de a face din Salzburg un teritoriu model pentru Sfântul Imperiu Roman, un cap de pod al iluminismului în spațiul de limbă germană. Drept colaboratori apropiați a angajat de regulă personalități din zona Rinului. Coloredo a reformat liturghia catolică, raporturile sociale și domeniul învățământului. Acest spirit progresist a atras la Salzburg scriitori și muzicieni din întregul spațiu german
Hieronymus von Colloredo () [Corola-website/Science/328308_a_329637]
-
printr-un culoar de trecere în două curți mici. Mănăstirea a dobândit, astfel, forma sa actuală. Călugării au rămas de-a lungul secolelor independenți de autoritatea principilor și a episcopilor, fiind subordonați numai papei. Principele-arhiepiscop Hieronymus von Colloredo, adept al iluminismului catolic (Aufklärung), nu a fost un susținător al ordinelor călugărilor cerșetori, considerați fără utilitate socială. Ca urmare a tensiunilor interne, el a împărțit vechea provincie capucină Tirol-Salzburg. În 1810/1811 mănăstirea a fost apoi preluată de francezi, grădină mănăstirii fiind
Mănăstirea capucină din Salzburg () [Corola-website/Science/328307_a_329636]
-
3 km de Stonehaven. Părțile care au mai rămas datează din perioada secolelor 15-16, însă se crede că cetatea a fost construită înaintea perioadei Evului Mediu. a jucat un rol esențial în istoria Scoției din perioada Evului Mediu până în perioada iluminismului, datorită locației. De aici se putea supraveghea transportul maritim din nordul țării și de asemenea de aici erau controlați cei care doreau să ajungă la coasta de sud prin Aberdeen din perioada medievală. Castelul se poate vizita de publicul larg
Castelul Dunnottar () [Corola-website/Science/327624_a_328953]
-
Poloniei. Legenda sa a început să prindă contur încă din timpul vieții, Czarniecki devenind erou al unor poeme sau cântece populare. Unele dintre zvonurile care îi afectau prestigiul, apărute încă din timpul vieții, au supraviețuit și după moartea hemanului. În timpul Iluminismului polonez, Stanisław Potocki, Franciszek Karpiński, Julian Ursyn Niemcewicz and Franciszek Ksawery Dmowski i-au dedicat pagini elogioase, iar Michał Krajewski a publicat o biografie, lucrări care au întărit legenda eroului salvator al Poliniei din fața invaziilor și anarhiei. Această legendă a
Stefan Czarniecki () [Corola-website/Science/327643_a_328972]
-
proteja libertatea religioasă. Cele trei țări unde în 2010 sunt înregistrate formele de persecuție cele mai grave sunt statele Coreea de Nord, Iran și Afganistan. Termenul este utilizat pentru prima dată în secolul al XVIII-lea împotriva tuturor criticilor aduse creștinismului de către Iluminism, înglobând și și ateiști. Astfel, Bossuet, scrie: Într-o conferință de presă organizată de săptămânalul în februarie 2008, Marc Leboucher afirmă că astăzi creștinii “nu mai sunt arucați în groapa cu lei”, ei sunt supuși unei “puternice agresiuni intelectuale”. sau
Anticreștinism () [Corola-website/Science/327709_a_329038]
-
posibile motivații de deformare a faptelor istorice petrecute în mod real, după cum reiese mai jos. Reimarus a scris o carte despre Isus, carte care a fost publicată postum de Lessing drept "Fragmẹnte des Wolfenbüttelschen Ungenannten". Reimarus a fost influențat de iluminism. Reimarus a comparat diverse fragmente din evanghelii ajungând la concluzia că două sau mai multe descrieri diferite ale aceluiași eveniment nu pot fi toate corecte din punct de vedere istoric. Ideea de bază a lui Reimarus era că Isus dorea
Isus cel istoric () [Corola-website/Science/327775_a_329104]
-
s-a îmbunătățit. Între 1767 - 1848, numeroși iobagi și-au părăsit locurile natale. Datorită slabei dezvoltări industriale, ei au devenit muncitori agricoli fără pământ propriu, nu muncitori industriali. Iosif al II-lea (1780-1790), un lider dinamic puternic influențat de ideile Iluminismului, a reușit să scoată Ungaria din starea de stagnare în care zăcuse până atunci. Iosif a căutat să centralizeze administrarea imperiului și să guverneze prin decrete în spiritul absolutismului iluminat. El a refuzat să depună jurământul de încoronare ca rege
Ungaria Regală () [Corola-website/Science/328007_a_329336]
-
Sora lui Augusta s-a căsătorit cu Prințul Frederic de Wales, în 1736, și primul lor născut, George al III-lea, a fost încoronat rege al Marii Britanii și Irlandei în 1760. Frederic a făcut la curtea sa un centru al Iluminismului ("Aufklärung"), continuat de fiul și succesorul său, Ernest al II-lea, care a condus din 1772. La îndemnul lui Johann Wolfgang von Goethe, a promovat pictura lui Johann Heinrich Wilhelm Tischbein; de asemenea, el l-a numit pe Franz Xaver
Saxa-Gotha-Altenburg () [Corola-website/Science/327210_a_328539]
-
inscripția aflată deasupra ușii. Lucrările au fost conduse de János Topler. Reprezentanții Școlii Ardelenești, cum ar fi Petru Maior și Gheorghe Șincai au fost de origini mureșeni. Chiar dacă amândoi reprezențanți a mișcării culturale române, care s-a înscris în contextul iluminismului european, au urmat numai câțiva ani cursurile Colegiului Reformat din Târgu Mureș, după care au plecat în marele centre universitare, precum Buda, Roma sau Viena, au avut legături strânse cu orașul. Petru Maior odată reîntors în țară a ocupat postul
Demografia Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/327331_a_328660]
-
națiunea. După câțiva zeci de ani de la pierderea independenței, intelectualii au început să reconsidere rolul de veto și natura de libertate poloneză, susținând că Polonia nu progresa la fel de repede ca și restul Europei, din cauza lipsei de stabilitate politică. Expunerea ideilor iluminismului le-au dat polonezilor un motiv în plus să-și reconsidere conceptele precum societatea și egalitatea, iar acest lucru a dus la descoperirea ideii de națiune, unde toți oamenii, nu doar nobilimea, putea să se bucure de drepturile de libertate
Istoria Poloniei în epoca modernă timpurie (1569–1795) () [Corola-website/Science/330739_a_332068]