14,068 matches
-
puțin probabil că, dacă "și-a spart capul" între doi și trei ani, vei face cum scrie la revistă, exceptînd ideea de bun-simț de a chema Salvarea. În schimb "dacă și-a pierdut jucăria", caz tratat pe două pagini ample, ilustrate cu "bebei" triști de Mami, eu aș proceda după exemplul părinților mei: i-aș cumpăra alta. "Fii mai atent cu următorul obiect" recomandă Mami. Exact asta îmi spunea și maică-mea cînd trăgeam mîța de coadă la propriu, înainte să
De la super-bebe la sub-părinți by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/9979_a_11304]
-
biologicul, sexualitatea ocupă un loc central în literatură fiindcă așa se întîmplă și în viață, iar scriitorii doresc să simuleze realitatea. Ereditatea biologică ca și cea spirituală este produsul unei aurorale, nu mai puțin tulburătoare complementarități între cele două sexe, ilustrînd admirabil teza coincidentia oppositorum. O poți judeca doar coborînd la fondul acela obscur, atavic formînd o întreagă floră instinctuală care iese extatic la lumină ca un ciorchin de poezie, calinerii, inefabil care dau farmec vieții-viață sau ca o epură, sublimată
Despre pornografie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9965_a_11290]
-
ceas / Mi-astîmpăr aspre, buzele-nsetate" (O vară). Evoluția lui Ioan Alexandru s-a produs în sensul exploatării unor simțăminte consacrate. Mai mult decît alți reprezentanți ai valului prim (selectat, instrumentalizat) al generației șaizeciste, cu excepția lui Ion Gheorghe, autorul Infernului discutabil ilustrează instinctiv mișcarea recuperatoare a spiritualității rurale,întoarcerea spre un trecut ocultat de nefastul "realism socialist".E o ofrandă dar și un soi de sacrificiu al poetului care-și subordonează puternicul impuls individualizant viziunii unei colectivități arhaice. Energia, dispoziția rebelă, intransigența
Un poet crepuscular by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8960_a_10285]
-
s-a datorat, în bună măsură, diferenței pe care ele o marcau în raport cu modelele realismului socialist. Analizând retrospectiv epoca obsedantului deceniu (cum a nu-mit-o Marin Preda) începută în 1948 și extinsă până în 1960, constatăm un corpus masiv de texte ce ilustrează, la unison, comandamentele oficiale. Literatura și, în general, artele nu mai lucrează cu materia de inspirație a autorilor, ci cu temele obligatorii și rețetele de fabricație impuse de activiști. Iar cititorul nu mai reprezintă o entitate autonomă, cu gusturi, preferințe
Esența vieții by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8959_a_10284]
-
iradierea unui punct" - flexibilitatea, varietatea, pluralitatea. E de la sine înțeles faptul că această deviere semantică (și simbolică) a termenului l-a făcut, în timp, indispensabil teoriei și metodologiei literare din ambele emisfere așa-zicînd istorice: tradiția și modernitatea. Dacă, inițial, canonul ilustra grila axiologică de selecție a operelor artistice și, desigur, a scriitorilor înșiși, creionînd ultimativ firul evenimențial din istoriile literare, mai recent, el reușește să demonstreze "diversitatea" vechilor "unități". Cosana Nicolae observă legitim: "Canonul nu este o schemă fixă, ci un
Canonul oriental by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8966_a_10291]
-
plece". Expresia este încă actuală, așa cum o dovedește și prezența sa în dicționarele de argou on-line, alcătuite prin contribuția voluntarilor. În aceste dicționare, locuțiunea a da cu flit este explicată prin parafrazările "a da papucii, a termina o relație", sens ilustrat cu ajutorul exemplului "I-am dat cu flit la boarfă că mă enerva... janghina" (123urban.ro), respectiv prin "a nu da atenție, a evita" - "Degeaba te bagi în seamă cu Maria, îți dă cu Flit non-stop!" - și "a părăsi": Da mă
Flit și zacherlină by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8987_a_10312]
-
pun încă o dată un accent deosebit pe ceea ce reprezintă pentru cultura europeană, valori ca Eminescu și Petru Creția. Antologia de studii asupra lui Eminescu "plutonicul" și a "poeticii fantasticului", cuprinzînd și o selecție din poezia acestuia, cu scopul de a ilustra ideile enunțate în cele treisprezece studii semnate de Gisčle Vanhese ("Sur Eminescu plutonien. Poetique du fantastique", cu variantă și în italiană - "Su Eminescu plutonico. Poetica del fantastico - care dă și titlul cărții apărută sub egida Universității din Calabria, anul acesta
Dublu "atac" italian by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/8998_a_10323]
-
semnată de Giovanni Magliocco. Ambele antologii de studii și texte sunt destinate studiului la catedra de Limbă și Literatură română a Universității din Calabria care girează editarea acestora. Astfel, acest dublu "atac" italian, cum i-am spus în titlul articolului, ilustrează încă o dată că fricțiunile politice, fie ele de stradă, de Parlament sau prin mass-media, nu pot împiedica un dialog ce întreține o relație de dinainte de 2007. Pentru că, vrem nu vrem, vom discuta de aici încolo, în cel puțin istoria noastră
Dublu "atac" italian by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/8998_a_10323]
-
împărțite în mod egal, cei care vor cîștiga bătălia, în imediata etapă, nu vom fi noi, dar, probabil, pe termen lung, după mai multe bătălii, războiul, după care va urma pacea, ne va aduce nouă foloasele, foloase ce se vor ilustra prin spălarea la propriu și la figurat a celor ce fac mizeria să explodeze în astfel de focare - fie pegra societății, fie clasa politică! - și, în fond, civilizarea de care avem nevoie și de care nu ne-am ocupat, în
Dublu "atac" italian by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/8998_a_10323]
-
socialului prin alegorie și vis, deconspirarea utopiei prin contrautopie. Fantasticul este obținut prin resemnificarea, mai exact prin reconvenționalizarea realității. Zburătoarea de consum dezvăluie fantasticul existențial, ca ironie ambiguă a lumii maniheice prin dictat monoideologic. Duplicitatea omului nou, camuflat spiritual, e ilustrată prin profesoara de socialism științific căreia o cloșcă îi crește îngeri. Duplicitatea pare să fi fost în mod real frecventă. A recunoscut-o și prozatorul Petru Dumitriu, spunând că-și făcea cruce cu limba în gura închisă în timpul ședințelor de
Dincolo de poezie by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8990_a_10315]
-
cimentează legătura. Dejan se lasă angrenat în afaceri dubioase, își reîntîlnește vechi amici care își conștientizează acut originea romă abia în străinătate. încă din eseul său despre Balcani teza era enunțată de autor: "}iganii servesc dorinței de exotic". Fata bogată ilustrează ideea relevînd și caracterul fatal al acestui "malentendu". Dejan nu mai suportă să fie condiționat material și social de Bille, să fie victima sindromului Pygmalion de care suferă iubita și protectoarea sa. încercînd să răscumpere păcatele familiei, prin caracterul "reparator
Un roman pe o temă fierbinte by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/9016_a_10341]
-
la sunet, la viață". Cei patru sunt personalități puternice, dar sensibil diferite. Corina Belcea, apollinică, cu timbralitate suavă, fragilă, luminoasă, emoțională (Solo, în cvartetul de Britten). Este lider-ul care pare a obține totul cu blândețe, calm, siguranță. Laura Samuel, ilustrează cele mai substanțiale recomandări despre rolul foarte important al viorii secunde. în armonia sonoră, timbralitatea ei aduce o altă culoare: complementară. Este voluntară, capricioasă. Dar permanent "fură cu ochiul" spre Corina. Are o impulsivitate care stimulează ansamblul în jocul intens
Rising stars - New generation by Ada Brăvescu () [Corola-journal/Journalistic/9013_a_10338]
-
dintre pericolele semnalate ale criticii tematice, pe lângă subiectivismul ei (dar interpretarea mea nu se pretinde nicidecum ca singura adevărată!) este acela de a neglija valoarea literară a operelor . Texte inegale riscă să fie puse pe același plan valoric, în măsura în care ele "ilustrează" convenabil tema în discuție. În cartea de față profit de o selecție preliminară a valorilor. De altfel, ea nu aparține criticii tematice - sau prea puțin!" (pp. 6-7). Trecând în revistă modul în care au fost ilustrate în perioada comunistă câteva
Ce rămâne din poezia postbelică? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9031_a_10356]
-
plan valoric, în măsura în care ele "ilustrează" convenabil tema în discuție. În cartea de față profit de o selecție preliminară a valorilor. De altfel, ea nu aparține criticii tematice - sau prea puțin!" (pp. 6-7). Trecând în revistă modul în care au fost ilustrate în perioada comunistă câteva importante teme poetice (aplicația se referă în special la ceea ce s-ar putea numi resurecția esteticului, declanșată în poezia românească la mijlocul anilor '60, moment de care partea cea mai solidă a liricii lui Ilie Constantin nu
Ce rămâne din poezia postbelică? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9031_a_10356]
-
întrebarea din prima frază a acestui articol. În perioada 1947-1980, în România a existat o poezie valabilă estetic, de mare diversitate tematică, scrisă de autori rafinați al căror nume ar putea face cinste celor mai exigente antologii. Iar eșantioanele care ilustrează fiecare temă supusă analizei demonstrează cu asupra de măsură valabilitatea acestei afirmații. Entuziasmul melancolic este o carte de critică literară care datorează mult gustului, sensibilității și experienței lirice ale poetului Ilie Constantin. În mod firesc, selecția temelor și a poemelor
Ce rămâne din poezia postbelică? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9031_a_10356]
-
prelungit al boemei îi stimulează versatilitatea, îi dereglează exigențele, făcându-l un lingușitor al eminențelor cenușii locale, inclusiv al celor politice. Criticul își pierde creditul clocotitoarei și promițătoarei juventuți echinoxiste. Criticul de poezie are ambiția (întru totul justificată și bine ilustrată pe alocuri) de a fi și critic de proză, promițând o sinteză asupra literaturii române contemporane, prinsă în lucru sau în sertar de șocul lui 1989. Rezultatele acestei a doua etape sunt cele două volume de cronici literare, unele reduse
În căutarea Clujului pierdut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9030_a_10355]
-
Hamsun, scufundarea în subrealitate se face într-o manieră sadică, despuiată de orice poezie, chiar și mirajul viselor sau al halucinațiilor fiind întunecat, purtând în fundal și accentuând realitatea cumplită. Ca în tablourile lui Edvard Munch, cu care au fost ilustrate unele ediții apărute în limba engleză. Altfel stau lucrurile în cazul lui Fântâneru ale cărui pagini debordează de imagini luminoase, atitudinea estetică fiind cea care îi orientează gândurile, emoțiile și actele lui Adam Călin și care îl situează pe acesta
Între sadism și estetism by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9067_a_10392]
-
face populisme este echivalentul familiar și non-standard al unei formulări de tipul "a avea o atitudine populistă", "a avea manifestări de populism"; utilizarea expresiei cu verbul a face este un semn al vulgarizării limbajului politic actual. Construcția a face aroganțe ilustrează, pe același tipar sintactic și stilistic, preluarea unor termeni culți și abstracți de către limbajul popular, care îi integrează prin concretizare, formarea pluralului și cuprinderea în expresii în curs de fixare. În acest caz, circulația formulei inculte pare să se datoreze
Populisme și aroganțe by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9033_a_10358]
-
utilizate aici simultan, deși ele trebuie înțelese împreună, în proiectul epic pe care îl servesc. Ca și celelalte volume ale prozatorului, Istoria eroilor unui ținut de verdeață și răcoare, reeditat după aproape zece ani, dă o senzație puternică de viață, ilustrând la maximum posibilitățile și consistența iluziei realiste. Eroii, inclusiv cei cu ghilimele, sunt tridimensionali, acțiunile și limbajul lor, faptele și gesturile, ticurile caracterizante scoțându-i în evidență de parcă nimic nu i-ar fi mai ușor autorului. Radu Aldulescu a fost
Orașul subteran by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9028_a_10353]
-
lumea occidentală. Și este, poate încă și mai mult, nostalgia unui alt stil de viață, chiar a unei alte forme de libertate, o paradoxală "libertate orientală", pe care, fără să o teoretizeze, fiindcă era povestitor, nu teoretician, Panait Istrati a ilustrat-o în toată opera lui. E mult spus "libertate"? Se poate reflecta. Fapt este că în a treia povestire din Chira Chiralina, volumul de debut al lui Istrati (1924), apărea un fel de dascăl de știință a vieții și de
"Otomanul" Istrati by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9035_a_10360]
-
pînă la conștiința de sine, adică autoportretul. Lectura de acest tip, una documentar-historistă, trimite inevitabil către un antropocentrism cultural, către o viziune oarecum abstractă în care categoria excede ființa concretă, chipul ireductibil, ceea ce, în mod evident, nu are cum să ilustreze și perspectiva autoarei. Iar acest lucru reiese foarte clar din însăși cronologia formelor, autoportretele fiind cele mai timpurii, apoi urmează portretele pentru ca, în final, să apară tema ceva mai extinsă care privește relația om/animal. În această succesiune, perspectiva se
Sinele și lumea în pictura Danielei Chirion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9065_a_10390]
-
reprezentările alegorice ale morții, așa cum apar în parcul baroc, în favoarea concepției antice elene despre moartea ca efeb cu făclia întoarsă, fiind preaslăvită reîntoarcerea în natură, contopirea cu lumea elementelor. Volumul beneficiază de o bibliografie de treizeci de pagini și este ilustrat cu o "revoluție a grădinilor" de Hubert Robert (1733-1808).
O carte românească de istoria ideilor în Germania by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/9090_a_10415]
-
schimb mi-au redus salariul, care, oricum, era foarte modest. Sigur, am întâlnit și numeroase lichele, unele de anvergură națională, ba chiar și internațională, dar și contactul cu ele mi-a fost folositor. Din toate ai multe de învățat. Pot ilustra cu sute de exemple câteva străvechi proverbe românești, nu numai pe acela care se referă la rezultatele facerii de bine... - De câțiva ani buni lucrați la romanul Raport asupra singurătății, din care am citit câteva zeci de pagini publicate în
Augustin Buzura: ,,M-am retras din lumea literară din lipsă de timp" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/9056_a_10381]
-
cumplită dintre imperfecțiunile modelului de univers oferit de Doinaș - teama că Eul privește numai în Eu." (pp. 52-53). Cu aceste rare excepții, capitolul întâi, esențial în economia și pentru arhitectura cărții, rulează și demonstrează mai mult decât convingător afirmațiile criticului, ilustrate prin oportune citate. Analiza e strânsă și fără cusur; la fel, periodizarea internă pe care Virgil Nemoianu o desprinde din opera vastă și proteică a lui Ștefan Aug. Doinaș. Unitatea operei sale, criticul o descoperă nu în stil, nici în
Poezia sintezelor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9099_a_10424]
-
Steinhardt și nu au fost discutate în sine convingerile religioase ale celor patru reprezentanți ai generației '27 (cărora, cum bine scria în postfață Ioan Pintea, ar fi fost bine să li se adauge Nae Ionescu). Oricum, ideile autorului sunt abundent ilustrate cu citate concludente din opera autorilor în cauză și, pe baza "probatoriului" existent, nu prea sunt motive întemeiate să fie contestate. Lui Adrian Mureșan i s-ar putea reproșa, eventual, retorica publicistică, puțin cam prea zglobie, care nu se prea
Ocheade mistico-semantice by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9121_a_10446]