3,832 matches
-
Hrisoverghi, cu precuvântarea lui Costache Negruzzi, „Mizantropul” de Moliere și „Zaira” de Voltaire, traduse de George Sion, piese de teatru citite, apropriindu-l de vasta cultură teatrală. La liceul german, trecut în septembrie 1860, a dus-o greu, mulți profesori erau „ iluștri pedagogi, dar uitau să fie oameni” ceea ce l-a făcut pe Eminescu să urască școala. A găsit mângâiere în casa lui Aron Pumnul, profesorul lui de limba română, care l-a și găzduit, cu o bogată bibliotecă a gimnaziștilor, care
EMINESCU ŞI TEATRUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358368_a_359697]
-
unor regi sau popas la câte-un han întrebați-mă că nu știu parcă nu-mi doresc nimic tron din care să abdic sau livrea de vizitiu aș pleca într-un surghiun să mă ardă, să mă mustre discordante și ilustre valurile de simun luntre trasă la edec visul meu un orizont să mi-l fi trecut în cont în registrul cel mai sec și mi-aș trage niște palme nu știu cine e de vină: partea mea numai chinină și potopul de
AŞTEPTARE FĂRĂ MIZĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 464 din 08 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358481_a_359810]
-
13 septembrie 1869, de către cărturarul transilvănean Ion Codru Drăgușanu, care îi dă și numele “Radu Negru”. Demni de numele și prestigiul colegiului sunt și cei care au deslușit tainele cunoașterii pe băncile sale. Este suficient să-i amintim aici pe ilustrul scriitor, poet și eseist Octavian Paler, sau pe Paul Goma precum și alte nume strălucite ale culturii și științei românești, ca să evidențiem valoarea educativă a instituției. “Matematica e ca o fată frumoasă - spune Doina Nicula, cu nostalgie în glas -, dacă ești
TEMNIŢĂ PENTRU SPOVEDANIE! (CAPITOLUL XXIX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358008_a_359337]
-
uitat de nenorocirile celui de al Doilea Război Mondial, unde au pierit peste 35 de milioane de vieți omenești, astăzi a venit timpul, așa cum ne înfățișează realitatea politică a unei Europe răvășită de conflicte politice, economice, geo-strategice și militare, etc., ilustrul autor, generalul de brigadă (r) Gheorghe Dragomir, care dă soluții concrete pentru a fi urmate de guvernele, parlamentele și societatea civilă, oameni de cultură și artă, lojile masonice... ca să apeleze la armele diplomației și înțelepciunii, de-a găsi căiile unei
„ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICAN ŞI KATIUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358172_a_359501]
-
rodnice - pe baza respectului reciproc, sincerității și loialității - în relațiile economice, politice, militare și culturale. Cartea este structurată cronologic în capitole distincte, iar cititorul este informat cu date istorice concrete: mărturii arheologice, documente de arhivă, descrieri, consemnări, memorii, aprecieri ale iluștrilor istorici antici, oameni de știință și cultură din Evul Mediu, cât și diplomați, cercetători, oameni politici care au cunoscut îndeaproape factorii de decizie în relațiile politico-economice, militare, culturale pe care le-au avut conducătorii noștri, începând cu Burebista, Decebal și
„ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICAN ŞI KATIUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358172_a_359501]
-
versiune „samizdat”: Drum prin rime, Arta iubirii, Jurnal baltic, Ion, Pod peste fluviu, Scrisori din Bizanț etc. Abia după 1989 fragmente din aceste studii și cărți au apărut în publicații de la Chișinău, Iași, Bucuresși, Kiev, New York,Toronto etc. Biografia acestui ilustru om este presărată cu momente dramatice și chiar spectaculoase, așa cum reiese din cele scrise de Vlad Pohilă care i-a alcătuit-o. Vasta, prodigioasa și originala activitate a lui Andrei Vartic generează opinii și atitudini împărțite - de la aclamare până la huiduială
IN MEMORIAM (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358193_a_359522]
-
de marea Adriatică, a fost aplasată efigia lui Mihai Eminescu alături de cea a poetului romantic italian Giacomo Leopardi (29 iunie 1798 - 14 iunie 1837), pe Zidul poeților nemuritori, zid al castelului Leopardi, aflat pe vestita Colină a Infinitului. Palatul acestei ilustre familii de marchizi și conți, cu rădăcini din secolele XI-XII, a devenit acum Centru Mondial al Poeziei, în care există o bogată, faimoasă și frumoasă bibliotecă! Placa omagială Mihai Eminescu este ampalsată la intrarea în castel, în stânga poetului Giacomo Leopardi
EMINESCU POET NAŢIONAL ŞI UNIVERSAL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 531 din 14 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357561_a_358890]
-
a mai spune că sunt români [...] Printre premiații din această primă gală a rușinii românești în Spania au făcut parte cărăuși de pachete, făcători de sarmale, promotori culturali care nu se promovează nici pe ei înșiși, artiști fără operă, plagiatori, iluștri anonimi. Este surprinzător să vezi cum este premiat grupul celor care de ziua lui Eminescu în acest an (n.r. 2010) și-au bătut joc de cultura română, organizând un fals omagiu lui Eminescu [ ... ] De la gală au lipsit chiar capetele de
MIHAELA ŞERBAN OFERĂ ROMÂNILOR DIN SUA CELEBRITATE CU ŞAPTE DOLARI BUCATA SAU O ÎNTÂLNIRE LA TRIBUNAL de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 541 din 24 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357650_a_358979]
-
cu conținut dogmatic și doctrinar - apologetic ortodox, liturgic, moral, spiritual, cultural, istoric - bisericesc, memorial, panegiric, precum și crâmpeie din viețile sfinților și învățăturile lor, pentru noi cei de astăzi, efigii ale unor personalități, însemnări despre cărți și diferite evenimente, reflecții ale iluștrilor oameni despre religie, biblie, credința în Dumnezeu și rugăciune. Pe toate acestea le-am așezat pe teme și le-am adunat într-un volum ca să fie la îndemâna preoților și credincioșilor pentru mărturisirea dreptei credințe și apărarea ei de neghina învățăturilor
PREOT IOAN MORGOVAN „CUVINTE PENTRU ÎNTĂRIREA ÎN DREAPTA CREDINŢĂ”, EDITURA BUNA VESTIRE, BEIUŞ, 2014, 475 PAGINI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357697_a_359026]
-
acestuia la veșnicele locașuri ce a avut loc la 10 iulie anul 1992, și pentru mai puțină vreme actualul Episcop al Oradiei, Bihorului și Sălajului în persoana P.S. Părinte Sofronie Drincec - cel care a și prezidat slujba de prohodire a ilustrului dascăl al poporului dreptcredincios și slujitor al Bisericii Lui Iisus Hristos; Nu în ultimul rând trebuie menționați aici profesorii pe care i-a cunoscut și cu care a colaborat: - dascălii de vrednică amintire de la fosta Academie Teologică din Oradea - unde
CINCI ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUCERNICUL PĂRINTE ARHID. PROF. UNIV. DR. TEODOR SAVU (1916 – 2007)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358614_a_359943]
-
rodnice (pe baza respectului reciproc, sincerității și loialității) în relațiile economice, politice, militare și culturale. Cartea este structurată cronologic pe capitole distincte, iar cititorul este informat cu date istorice concrete: mărturii arheologice, documente de arhivă, descrieri, consemnări, memorii, aprecieri ale iluștrilor istorici antici, oameni de știință și cultură din Evul Mediu, cât și diplomați, cercetători, oameni politici care au cunoscut îndeaproape factorii de decizie în relațiile politico-economice, militare, culturale pe care le-au avut conducătorii noștri, începând cu Buerebista, Decebal și
ROMÂNIA ÎĂNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICAN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 513 din 27 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358696_a_360025]
-
activă care ne-a făcut să nu renunțăm, chiar atunci când la capătul drumului stătea amenințătoare moartea. Iată de ce, astăzi este momentul bucuriei, dar și al reculegerii, în care întregul neam românesc își îndreaptă gândurile de mulțumire și de recunoștință spre iluștrii înaintași, spre toți aceia care, fără a-și precupeți sângele și viața, s-au jertfit pentru desăvârșirea unității naționale a statului român. În acest sens, importantă fiind însă unitatea, trăirea și bucuria sufletească sinceră a participanților la manifestările organizate cu
1 DECEMBRIE – NE ADUCE AMINTE CĂ AVEM NEVOIE DE UNITATE NAŢIONALĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344616_a_345945]
-
mantia friguroasă a iernii, pe caldarâmul trecerii de pe un trotuar pe altul din apropierea stației bucureștene de metrou „Constantin Brâncoveanu”. Fusese strivit mișelește de roțile ucigașe ale unui șofer inconștient. Destinul nu a mai avut, se pare, în acea secundă, pentru ilustrul geolog nicio urmă de suflet... P.S. Am scris acest text în memoria celor șapte ani, care se vor împlini anul acesta, pe 3 decembrie, de când acad. dr. HORAȚIU IOANIȚOAIA s-a mutat lângă Dumnezeu-Tatăl dimpreună cu soția sa, decedată la
MATEMATICA UNEI SECUNDE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350701_a_352030]
-
adunam la infirmeria care era goală că nu erau bolnavi. Armata Română, trebuia să fie sănătoasă! Acolo duceam o viață mai intelectuală, discutând literatură, poezie, muzică și chiar politică. Toți ne exprimam regretul că țara noastră care a dat personalități ilustre în istoria omenirii și a Europei în special, se afla în starea jalnică a dictaturii comuniste. Doar Heroiu nu participa cu nici o sugestie, aprobatoare sau contradictorie. Stătea în colțul lui tăcut și din când în când avea un zâmbet fals
LA BĂIEŢII DE LA MĂNĂSTIREA SECU... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358844_a_360173]
-
Pavel Serpe, starețul schitului Vovidenia, aparținând Mănăstirii Neamț. 1951 - 1955: Urmează cursurile Institutului Teologic de Grad Universitar din București. Teza sa de licență cu tema Concepția creștină despre viață, de peste 300 pagini, a primit calificativul excepțional. Printre profesorii săi, personalități ilustre: Dumitru Stăniloae, Theodor M. Popescu, Ioan G. Coman. Rector al Institutului era P. S. Teoctist Arăpașu, vicar patriarhal (viitor patriarh), iar patriarh era P.F. Iustinian Marina. În perioada studiilor universitare teologice este luat în vizorul securității: „Numitul Cobzaru Grigore primește vizite
ÎNALT PREA SFINŢIA SA DR. NESTOR VORNICESCU – MITROPOLITUL OLTENIEI (1927 – 2000)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358848_a_360177]
-
Ignorarea mă face fericit, Să nu spuneți că nu v-am prevenit. @@@@@@@@@@@@@@@@@, Am toată viața înainte, Îmi spune fostul diriginte, E un centaur, creier mare, Cum nu posedă orișicare. Pe lângă el un clovn subțire Aleargă și îi dă de știre, Ilustru este el, dar n-are lustru, Are în schimb o soacră și un cuscru, Pacienți cu toții la o clinică în Vest, Aici un cerșetor îmi cere rest, Trăim într-o cutie neagră, Din care vom ieși cu o podagră. @@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@ E
POEȚII NEBUNI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360396_a_361725]
-
pentru că am fost amendată imediat de colegi, cu acuza că l-am plagiat pe George Coșbuc, cu al său „El Zorab”. Ce legătură era între calul meu mort în zăpadă și „El Zorab”, nici astăzi nu știu. Cert e că, iluștrii anonimi care m-au făcut „varză” la prima mea ieșire în public, în cadrul cenaclului municipal „Ștefan Petică”, astăzi s-au pierdut în ceață și abia dacă-mi mai aduc aminte de numele lor, pe care, din decență, refuz să le
PROZA. OAMENI ŞI CAI. ZĂPADĂ UCIGAŞĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360574_a_361903]
-
din voi icoane/ și vă purtăm pe frunți cununi./ Nu plângem lacrimă de sânge,/ ci ne mândrim cu-atâți eroi./ Nu, Neamul nostru nu vă plânge,/ ci se cuminecă prin voi.( Imn morților). Andrei Ciurunga, Voievodul liric al Basarabiei răstignite, ilustru poet al Crucii, a fost condamnat pentru poezia sa martirică. „Cântecele sale de dor și de război”, adunate într-un volum în Februarie 1950, la Chișinău, i-au adus 4 ani de condamnare politică și interdicția de a nu mai
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
nu mă întreb, cam ce-o să fie, atunci când toată populația scumpei noastre țărișoare, va avea liber să înfăptuiască tot ceea ce azi doar admiră la n... Doamne apără și păzește!... era să zic „la noi”... ceea ce azi doar admiră la alții. Ilustrul inițiator al propunerii, care se pare că avea replică la toate, a spulberat printr-un discurs magistral, orice urmă de neîncredere. - Doamnelor și domnilor! A tunat el din spatele pupitrului. Vă înțeleg neîncrederea, dar nu v-o aprob. Vă asigur că
POVESTE de LIVIU GOGU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360066_a_361395]
-
poetic profund original, pasiunea trăirii fiind transpusă cu seninătate într-un câmp semantic iscusit metaforizat, într-o sintaxă poetică inedită ce conferă poemelor o sonoritate aparte, un grad sporit de inefabil. Spirit aflat sub spectrul erudiției unui autentic cărturar și ilustru șlefuitor de cuvinte, poetul știe să transforme starea de reverie în rostire rafinată, într-un spectacol de inteligență, reușind să țină clipa în loc, dilatând-o prin varii nuanțe vizuale și semantice, prin jerbe imagistice de o sclipitoare ingeniozitate declanșatoare de
IUBIREA CARE MIȘCĂ SORI ȘI STELE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359795_a_361124]
-
nebun ar putea considera că l-a plagiat Maestro Eugen Doga pe Marele Poet? E ciudat de ilogic, pentru că “Luceafărul” dânsului este o compoziție muzicală, ulterior devenind și balet. “Eu îmi amintesc momentele scrierii baletului” Luceafărul”, compoziție proprie după capodopera Ilustrului nostru Poet - Mihai Eminescu. Mai mare fericire eu nu am mai trăit niciodată!! Cinci sute de pagini de partitură cu sute de mii de note le-am scris în două luni și jumătate. Eu săream în sus de bucurie, dansam
GENIUL INCOMPARABIL ŞI INCOMPATIBIL... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359756_a_361085]
-
SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Interviuri > CONCERT PENTRU DUMNEZEU Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 109 din 19 aprilie 2011 Toate Articolele Autorului Doriți să aflați cine este și ce mai face prof. dr. Gheorghe Zamfir, discipolul de geniu al ilustrului naist Fănică Luca? L-am găsit studiind ca orice om care-și respectă profesia (de mare artist), căreia îi închină multe ore de muncă intensă. Îl priveam extaziat cum lua naiul de fiecare dată ca pe o un odor sfânt
CONCERT PENTRU DUMNEZEU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359800_a_361129]
-
era plecat într-o permisie de câteva zile, la un prieten din constelația “Nor Alb“. Ce era să facă Tudor? Așteptarea este grea, mai ales când ai treburi importante de rezolvat. Noroc că, în aceeași dimineață, l-a sunat secretara ilustrului muzeograf Nelson Harmon de la asociația internațională “Clorofila“, la care ceruseră audiență mai demult, și abia acum bătrânul muzeograf putea să-i primească. Așa că, Tudor îl luă pe Mihăiță și, împreună cu colivia cea cu misteriosul “miriapterix“-ul, s-au teleportat îndată
POVESTIRE SF de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359821_a_361150]
-
de Valentin Marica, semnatarul și al Cuvântului înainte, cel care a avut binecuvântata inspirație de a restitui lumii imaginea unuia dintre poeții români cei mai îndrăgiți de la răscrucea mileniilor. Nu atât prin faptul că am semnat și eu, alături de nume ilustre ale literaturii și publicisticii actuale, un eseu pentru poetul preaiubit, neam din neamul meu, ci, mai ales pentru frumusețea gestului în sine, de a-l evoca pe Grigore Vieru în cuvinte de mătase și azur, așa cum merită cu prisosință, la
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
Parlament.” (Laurențiu Ghiță, Circul, p.77) Cârmaciul suprem, Băsescu este trecut frecvent prin furcile caudine ale epigramiștilor din această antologie. Reforma mult trâmbițată de el a devenit o iluzie, în schimb afacerea flotei a fost o realitate foarte lucrativă pentru ilustrul personaj: „N-o aflăm sub piatră lată,/Ne-am convins, pustie-i grota;/ Cred că e înmormântată/Unde-i îngropată flota.” (Ion Diviza, Epitaful Reformei lui Băsescu, p. 57). La aceeași afacere necurată face aluzie și Laurențiu Ghiță în epigrama
CÂTEVA CONSIDERAŢII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ŞI EPIGRAME DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ , EDITURA EDO, BUCUREŞTI, 2012 de SORIN OLARIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359681_a_361010]