13,885 matches
-
l-am grăbit, dar eu cu spatele spre lung Apus nu mai țin pasul și m-am dus spre raza de lumină ca o gură prin care soarele încet apună, cu raze reci, prin rază eu sunt prins de o iluzie care s-a aprins ochii ei, din ochiul ca o gură atunci când Răsăritul e făptură și doar Apusul este-un colț de rai. Și am țipat: Femeie stai! Ești raza de lumină vie a ochiului peste vecie, ești Răsăritul spre
PE DRUM de PETRU JIPA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381594_a_382923]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > NĂLUCA DIN MARE Autor: Nicolae Nistor Publicat în: Ediția nr. 1916 din 30 martie 2016 Toate Articolele Autorului Mai bine părăsit decât uitat în burgul ăsta rătăcit, mareea asta cerne iluzii ascunse în nisip tihnit, eu, smintit, mă scald cu tine în fiecare dimineață, am sentimentul că mai ești în astă tristă-mi viață, cai roșii aleargă pe cerul care arde în noapte, sânii tăi se zbat în frământările cuvintelor în
NĂLUCA DIN MARE de NICOLAE NISTOR în ediţia nr. 1916 din 30 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381618_a_382947]
-
ești femeia mea iubită, indiferent de anotimpuri, ești armonia valsurilor vieneze peste timpuri, și pleci în valuri fără mine, năluca mea marină, eu, marele nebun, mai, cred c-o să mai vină... Mai bine părăsit decât uitat în burgul de sfârșit, iluzia că mai exiști îmi macină tristețea, liniștit! Referință Bibliografică: NĂLUCA DIN MARE / Nicolae Nistor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1916, Anul VI, 30 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nicolae Nistor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
NĂLUCA DIN MARE de NICOLAE NISTOR în ediţia nr. 1916 din 30 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381618_a_382947]
-
nr. 1906 din 20 martie 2016 Toate Articolele Autorului Poate o să fiu plecat când mă vei chema acolo, Unde odihna florilor de tei fiecare gând mângâie. În fiecare zi vei șterge ceașca de vise din cafea, În amintirea noastră cu iluzii ce-s duse, nu învie. Când ne făceam că fentăm viața și multe mai aveam, Iar greieri dansau în vie, în iarbă noi ne tăvăleam. Și așezat așa în amintire vor crede că sunt adormit, Se vor usca strugurii în
TESTAMENT FĂRĂ CĂLĂTORIE de NICOLAE NISTOR în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381621_a_382950]
-
mesianicul lor Lagăr ortodoxo-comunist, iar occcidentali erau încercați și ei de cântecul de sirenă al adevărului din viitorul mai bun cu ajutorul teologiei eliberării, de aceiași sorginta. Anii 60 și 70, pe când eram tineri. Criza generată de implozia Lagărului ortodoxo-comunist și iluziei viitorului de aur a omului nou în est și de eșecul teologiei eliberării în vest, continuă, pentru că refacerea armoniei pierdute dintre credința și rațiune și pe această bază, refacerea unității creștine, se lasă așteptate. Atâta vreme cât adevărul este de realizat în
DIALOGURI PRINCIPIALE DESPRE CONDIŢIA RELIGIEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381560_a_382889]
-
născută ca otravă, Cu buze fragede, senzuale, Ce rătăcesc pe noi fără de cale, Copilăroasă, ademenitoare, Profund pragmatică dar visătoare, Geloasă pe imaginea ce-a fost, Pe rostul rostului fără de rost, Lucidă- n propria ei confuzie, Că însăși ea e doar iluzie, Lumea cu- a ei neagră pălărie, Cu boruri largi pe fața străvezie, Privindu- te ca pe o țintă A proriei imagini din oglindă, Nepăsătoare, imprudentă, Neimplicată dar atentă, Doar în silabe îți desparte, Iubirea ta pâna la moarte, ... Citește mai
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
născută ca otravă,Cu buze fragede, senzuale,Ce rătăcesc pe noi fără de cale,Copilăroasă, ademenitoare,Profund pragmatică dar visătoare,Geloasă pe imaginea ce-a fost,Pe rostul rostului fără de rost,Lucidă- n propria ei confuzie, Că însăși ea e doar iluzie,Lumea cu- a ei neagră pălărie,Cu boruri largi pe fața străvezie,Privindu- te ca pe o țintăA proriei imagini din oglindă,Nepăsătoare, imprudentă,Neimplicată dar atentă,Doar în silabe îți desparte,Iubirea ta pâna la moarte,... IV. EU TIND
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
TĂCIUNE, de Silvana Andrada , publicat în Ediția nr. 2260 din 09 martie 2017. TROC DE TĂCIUNE Un răsărit pe un apus- Cine mi se încumetă? Ce va veni, pe ce s-a dus, Ce-i ars, pe ce mai fumegă; Iluzie pe un cert mister, Ce-am dat, pe ceea ce mai cer, Dau două aripi albe-n zbor Pentru o clipă de amor, Apa vernil cu valuri, Pentru trei calde șaluri În iarna depărtării, Să-i fie cald uitării, Dau somn
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
la gât, Toți ochii negri de tăciune Pentru o clipă de înțelepciune, ... Citește mai mult TROC DE TĂCIUNEUn răsărit pe un apus-Cine mi se încumetă? Ce va veni, pe ce s-a dus,Ce-i ars, pe ce mai fumegă;Iluzie pe un cert mister,Ce-am dat, pe ceea ce mai cer,Dau două aripi albe-n zborPentru o clipă de amor,Apa vernil cu valuri,Pentru trei calde șaluriîn iarna depărtării,Să-i fie cald uitării,Dau somn curat lângă
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
și azi, când dăruim noi, focul.Silvana Andrada Tcacenco 9.11.2016... XXIX. CAUTĂ- MĂ, de Silvana Andrada , publicat în Ediția nr. 2134 din 03 noiembrie 2016. CAUTĂ- MĂ Caută- mă fericire, caută- mă mult departe, Într-o viață, o iluzie, caută- mă după moarte Prin vitralii uimitoare eu te văd cum însăți treci, Te petrec cu-a mea privire și- ți sărut umbrele reci, Ești privirea unei mame care a adus pe lume, Salvatorul sau profetul, omul gândurilor bune Ești
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
lumina, mi-a lăsat pe chip iubirea, A spart lacăte de visuri să-ntâlnesc eu fericirea, într-o lume unde însăși nemurirea-i de vânzare, ... Citește mai mult CAUTĂ- MĂCaută- mă fericire, caută- mă mult departe,Într-o viață, o iluzie, caută- mă după moartePrin vitralii uimitoare eu te văd cum însăți treci,Te petrec cu-a mea privire și- ți sărut umbrele reci,Ești privirea unei mame care a adus pe lume,Salvatorul sau profetul, omul gândurilor buneEști un bob
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
în: Ediția nr. 2218 din 26 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Știu, doamnă, ce pantofi preferați: Tocul înalt - fantezii! Tocul jos - resemnare, speranțe trecute, Nemulțumirea de sine. Pantoful fără toc, exuberanță, tinerețe, Siguranța vârstei trăite. Pantoful înalt, cui, erotism, dorințe, iluzii. Știu, doamnă, ce fobie sunt pantofii, Un panaceu la nervi, la bogăție, Plictiseala ascunsă în sute de pantofi. Fiecare cu rețeta proprie. Când te privesc femeie, Știu ce gânduri Ascund culorile pantofilor. Care ascund trăiri indiferent de valoarea genții! Știu
PANTOFII PANACEU de NICOLAE NISTOR în ediţia nr. 2218 din 26 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381704_a_383033]
-
l-am grăbit, dar eu cu spatele spre lung Apus nu mai țin pasul și m-am dus spre raza de lumină ca o gură prin care soarele încet apună, cu raze reci, prin rază eu sunt prins de o iluzie care s-a aprins ochii ei, din ochiul ca o gură atunci când Răsăritul e făptură și doar Apusul este-un colț de rai. Și am țipat: Femeie stai! Ești raza de lumină vie a ochiului peste vecie, ești Răsăritul spre
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381599_a_382928]
-
loc pasul șontâc eu l-am grăbit,dar eu cu spatele spre lung Apusnu mai țin pasul și m-am dusspre raza de lumină ca o gurăprin care soarele încet apună,cu raze reci, prin rază eu sunt prinsde o iluzie care s-a aprinsochii ei, din ochiul ca o gurăatunci când Răsăritul e făpturăși doar Apusul este-un colț de rai.Și am țipat: Femeie stai!Ești raza de lumină viea ochiului peste vecie,ești Răsăritul spre Apusapoi am mers
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381599_a_382928]
-
un foc... XX. CURCUBEUL, de Petru Jipa, publicat în Ediția nr. 2234 din 11 februarie 2017. Frumusețea și neființa lui peste apa ce se scurge din raiul dorului apare ca o irizație de culoare peste bolta colorată ca o mare, iluzia ce se zbate ca un semn adus de un frumos etern- și doar el curcubeul știe să ne apropie de împărăție. Timp neumblat de nălucă pe cerul închis într-o nucă, un val nemăsurat privit de un orb vindecat apropiat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381599_a_382928]
-
nemăsurat privit de un orb vindecat apropiat de o clipă. Am uitat să privesc prin ispită. Citește mai mult Frumusețea și neființa luipeste apa ce se scurge din raiul doruluiapare ca o irizație de culoarepeste bolta colorată ca o mare,iluzia ce se zbate ca un semnadus de un frumos etern-și doar el curcubeul știesă ne apropie de împărăție.Timp neumblat de nălucăpe cerul închis într-o nucă,un val nemăsuratprivit de un orb vindecat apropiat de o clipă.Am
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381599_a_382928]
-
la stadiul de OM, acest paradox ca întrebare rămâne ca permanentă stare. Galilei cu adevărul său despre rotund ne-a abandonat printr-un cuvânt. ,,și totuși se învârte” spune Ce...? Să ne lăsăm uciși pentru idei să ne adăpăm cu iluzii, și totuși se învârte? Departe, aproape, pe un nor, o punte, între cer și marele mister un munte. Citește mai mult În acest secol totul e absurdfilosofia nu a descifrat totulpunctul de plecare ca abandonare,iar jocul se adaugă cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381599_a_382928]
-
făcut spiritului prin abandonne ridică la stadiul de OM,acest paradox ca întrebarerămâne ca permanentă stare.Galilei cu adevărul său despre rotundne-a abandonat printr-un cuvânt.,,și totuși se învârte” spuneCe...? Să ne lăsăm uciși pentru ideisă ne adăpăm cu iluzii,și totuși se învârte? Departe, aproape, pe un nor, o punte,între cer și marele mister un munte.... XXV. PESTE POTECI ȘI IERNI, de Petru Jipa, publicat în Ediția nr. 2212 din 20 ianuarie 2017. La capătul drumului cu prima
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381599_a_382928]
-
când totul se șterge cu o sarma?... XXXI. NATURA TIMPULUI DIN STEA, de Petru Jipa, publicat în Ediția nr. 2187 din 26 decembrie 2016. Era o lumină aparte și dincolo de ea, se afla o cupă de stea îmbrăcată de o iluzie de șoaptă. Candoare, te rog...! Neînțelesul privea la nedumerire într-un loc de pace și unire doar frânghia realului s-a rupt peste capul unui prinț de lut și doar întâmplarea, ea, a tăcut ca un fulg de nea. Complicate
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381599_a_382928]
-
orizontul orb cu privirea unui șoim miop. Și, și... nu există consolare pentru fiecare stare se naște ceva, ceva, natura timpului din stea. Citește mai mult Era o lumină aparteși dincolo de ea,se afla o cupă de stea îmbrăcatăde o iluzie de șoaptă.Candoare, te rog...! Neînțelesul privea la nedumerireîntr-un loc de pace și uniredoar frânghia realului s-a ruptpeste capul unui prinț de lutși doar întâmplarea, ea,a tăcut ca un fulg de nea.Complicate balanțe...timpul răsare și apuneflux
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381599_a_382928]
-
iară peste o zi ea dă să-apară, vuiește codru chiar a vânt peste luciri de negru din pământ. Departe parcă, mai departe, se strâng dorințele prin șoapte, apar hrănite de-amintiri cu trecătoarele iubiri, ca un ocean îndepărtat doar prin iluzie răsfățat tărâmuri albe mișcătoare în pacea lor liniștitoare. Un unu se împarte azi cu doi și îndoit de vremurile noi, se rupe patru, cinci, din cât... vai ce cuvânt, vai ce cuvânt? Tot repetând pierdut; oricât! Citește mai mult Lumina
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381599_a_382928]
-
mai mult Lumina se arată iarăpeste o zi ea dă să-apară,vuiește codru chiar a vântpeste luciri de negru din pământ.Departe parcă, mai departe,se strâng dorințele prin șoapte,apar hrănite de-amintiricu trecătoarele iubiri,ca un ocean îndepărtatdoar prin iluzie răsfățat tărâmuri albe mișcătoareîn pacea lor liniștitoare.Un unu se împarte azi cu doiși îndoit de vremurile noi,se rupe patru, cinci, din cât...vai ce cuvânt, vai ce cuvânt? Tot repetând pierdut;oricât!... Abonare la articolele scrise de petru jipa
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381599_a_382928]
-
nu exista” și, continuă: „După un referendum mie însumi, am votat Monarhia literelor...Passionaria Stoicescu este regina literelor noastre. Autorul țese scenă după scenă așezând cuvintele c-o măiestrie aleasă. Într-o lume bântuită de egoism și speranțe deșarte, prăbușirea iluziilor de altădată fiind astăzi compensate cu licăre de lumină (ex.: „Acum scriu...în sângele ploii, pe scara sufletelor, la rădăcinile miezului de soare”). Marin Ifrim este un scriitor cu-n spirit liber, comprehensiv în tainele chintesenței literare, gustul său fiind
LANSARE DE CARTE LA CENTRUL CULTURAL AL. MARGHILOMAN BUZĂU de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/381710_a_383039]
-
să le cunoască îndeajuns, povara cuvintelor nespuse, povara uitării unor gesturi simple, dar care ar fi avut, poate, o mare însemnătate... Totul era risipit pe mormanele de amintiri acum. Vântul tăcerii se așternuse veșnic peste firele de nisip ale trecutului... Iluzia unei clipe devenea atât de singulară, încât orice lacrimă era ca o picătură de ploaie într-un ocean nemărginit. Mira pierduse noțiunea timpului acum. Rătăcise zile întregi între serviciu și casă. Acum venise vremea să se răzvrătească trupul împotriva minții
CONTOPIRE -11- VEȘTI de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381717_a_383046]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > NIMENI ... NIMIC Autor: Mara Emerraldi Publicat în: Ediția nr. 1950 din 03 mai 2016 Toate Articolele Autorului Părere de rău ajunsă și asta ca o iluzie, că doar de aceea e o părere, neînțeleasă, când, de fapt, totul se rezumă la a fi nimic. ... și nici măcar nu știu cine se vede atât de îndreptățit să pună verdictul - verdictul de valoare? ... și nici nu știu de ce uneori se promovează
NIMENI ... NIMIC de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381790_a_383119]