1,581 matches
-
exterior considerat, prin prisma unei varietăți de factori ce țin de fiecare individ, drept neplăcut,dezagreabil. Desigur, o analiză de profunzime dezvăluie faptul că acest “urât” nu este un fenomen sau un aspect strict fizic, marcând puternic și latura psihologică, imaginativă, comportamentală sau sufletească a omului, indiferent de perioada sau curentul în care se încadrează. Deformarea fizică sau morală a personajelor literare implică stabilirea unei contradicții cu universal diegetic al operei ce include întreaga distribuție a actanților, urâtul reprezentând dezacordul cu
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
cu simțurile mele. Dar dacă nici nu exist? Poate mi se pare numai că sunt ființă, că am un nume și un volum, dar, În realitate, nu sunt decât ceva ireal, imaginat de imaginația mea difuză sub formă de energie imaginativă, În spațiul acesta În care mai constat că există și alte identități similare mie. Dar dacă noi nu suntem decât o stare de imaginație ascunsă Într-un pliu al materiei, o seră, un laborator de experiență, o formă ermetică aruncată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Philip din momentul În care-l cunoscusem, ca să devin și eu un nume cunoscut și să-mi propulsez cariera. Prima mea reacție a fost, firește, să pun mâna pe Abby și s-o supun la o moarte În urma unor torturi imaginative, dar era greu să mă gândesc la represalii, pentru că aveam dificultăți de respirație. Am horcăit destul de dramatic câteva clipe. Într-un fel ciudat, apreciam cunoașterea de sine a lui Abby: dacă și-ar fi atribuit toate chestiile astea ei Înseși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
corectă a textului în pagină: plasarea titlului, folosirea alineatelor (actualizare). Ortografia Punctuația Semnele de punctuație: punctul, semnul întrebării, semnul exclamării, linia de dialog, virgula, două puncte. Contexte de realizare: - Scrierea funcțională (cu scop practic, informativ). Copieri, transcrieri, dictări. Felicitarea. - Scrierea imaginativă. Compunerea unor scurte texte (7-12 enunțuri) pe baza unui suport vizual, după o ilustrație sau după un șir de ilustrații, după benzi desenate, șir de întrebări. - Scrierea despre textul literar. Formularea în scris a răspunsurilor la întrebări. Povestirea scrisă a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236834_a_238163]
-
b) Comunicarea scrisă. Procesul scrierii ... Organizarea textului scris Părțile componente ale unei compuneri: introducerea, cuprinsul, încheierea. Planul inițial al compunerii. Ortografia și punctuația Punctuația (actualizare) Cratima. Ghilimelele. Contexte de realizare - Scrierea funcțională (cu scop practic, informativ). Cartea poștală. Invitația. - Scrierea imaginativă (compuneri libere). Compunerea după un suport vizual, după o ilustrație sau un șir de ilustrații, după benzi desenate, șir de întrebări (actualizare). Compunerea după plan dat (actualizare). Compunerea după un plan de idei. Compuneri cu început/sfârșit dat. Compunerea pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236834_a_238163]
-
corectă a textului în pagină: plasarea titlului, folosirea alineatelor (actualizare). Ortografia Punctuația Semnele de punctuație: punctul, semnul întrebării, semnul exclamării, linia de dialog, virgula, două puncte. Contexte de realizare: - Scrierea funcțională (cu scop practic, informativ). Copieri, transcrieri, dictări. Felicitarea. - Scrierea imaginativă. Compunerea unor scurte texte (7-12 enunțuri) pe baza unui suport vizual, după o ilustrație sau după un șir de ilustrații, după benzi desenate, șir de întrebări. - Scrierea despre textul literar. Formularea în scris a răspunsurilor la întrebări. Povestirea scrisă a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236834_a_238163]
-
b) Comunicarea scrisă. Procesul scrierii ... Organizarea textului scris. Părțile componente ale unei compuneri: introducerea, cuprinsul, încheierea. Planul inițial al compunerii. Ortografia și punctuația. Punctuația (actualizare). Cratima. Ghilimelele. Contexte de realizare - Scrierea funcțională (cu scop practic, informativ). Cartea poștală. Invitația. - Scrierea imaginativă (compuneri libere). Compunerea după un suport vizual, după o ilustrație sau un șir de ilustrații, după benzi desenate, șir de întrebări (actualizare). Compunerea după plan dat (actualizare). Compunerea după un plan de idei. Compuneri cu început/sfârșit dat. Compunerea pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236834_a_238163]
-
unor poeți contemporani, asupra cărora M. se apleacă interesat de viziunea acestora asupra poeziei, de mișcarea lăuntrica și de atitudinile lirice. Lirica lui M. se prezintă în două registre, „scindata între miraj și reverie” (Al. Cistelecan), transpuse în laconice fulgurații imaginative sau în intensificări expresioniste. SCRIERI: Lecturi bacoviene și alte eseuri, București, 1995; Seară cu Dante și alte poeme, pref. Al. Cistelecan, Târgu Mureș, 1996; Sub semnul poeziei, Pitești, 1999. Ediții: Ion Negoițescu, Primăvara elvețiană și alte proze, Pitești, 1999. Traduceri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288138_a_289467]
-
scrisului și calitatea eseului în general au fost apreciate (M. Lapistsky și C.M. Smith, 1981, 333). De asemenea, rezultatele au relevat că subiecții interesați mai mult de vestimentație tindeau să exprime opinii pozitive cu privire la persoana-stimul, și anume: "inteligent", "talentat", "sincer", "imaginativ" și "cu calități" (ibidem). Etologii austrieci Karl Grammer, LeeAnn Renninger și Bettina Fischer (2004, 66) au verificat acuratețea cu care hainele femeilor sunt indicatori pentru comportamentul sexual în trei condiții de experiment: a) la discotecă, în compania partenerului; b) la
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
necesare șase simptome, două din prima categorie și câte unul din celelalte două). În plus, trebuie să se fi observat întârzieri sau tipare comportamentale atipice în cel puțin una din următoarele arii sociale: interacțiunea socială, comunicarea socială și jocul social/imaginativ. Pe scurt 11.3 Criteriile DSM-IV-TR pentru autism Diagnosticul de autism necesită prezența a șase simptome din lista de mai jos. Perturbarea calitativă a interacțiunii sociale: este necesară prezența a cel puțin două simptome Comunicare non-verbală (contact vizual, gesturi, mimică
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
cu autism înalt funcțional, și ei întâmpină probleme în ceea ce privește formularea pragmatică, înțelegerea și intonația (Ramberg, Ehlers, Nyden, Johansson & Gillberg, 1996). Rezultatele cercetărilor. Există mai multe studii care ne permit să înțelegem de ce apar dificultăți în dezvoltarea limbajului și a jocului imaginativ. Deși copiii cu autism își însușesc sintaxa (înțeleg cum se formează frazele), prin comparație cu alții copii de aceeași vârstă mintală (Tager-Flusberg et al., 1990), lor le este greu să asocieze conceptele (scund, înalt), să pună în evidență dorința sau
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
asupra panicii (de Silva și Rachman, 1984; Rachman et al., 1986). Pe lîngă dificultățile legate de exercițiile de expunere gradată, există anumite situații care nu pot fi ierarhizate. De obicei, problema structurării unei anumite sarcini poate fi depășită cu ajutorul gîndirii imaginative și colaterale. Cu toate acestea, rezultatul exercițiului de expunere s-ar putea să fie, într-adevăr, imposibil de măsurat. De pildă, un pacient care suferea de mulți ani de agorafobie și-a exprimat astfel cea mai importantă teamă: Ce fac
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
fine, la polul opus se află desensibilizarea sistematică (Wolpe, 1958; Goldfried și Davison, 1976). Pacientul este învățat să aplice relaxarea progresivă a mușchilor (Jacobson, 1962), să stabilească ierarhii și să-și proiecteze mental etapele de expunere. Apoi, pacientul începe expunerea imaginativă gradată la situațiile temute, folosind relaxarea pentru a-și menține anxietatea la cote scăzute. Astfel, posibilele tratamente eficiente bazate pe expunere pot fi structurate în funcție de tipul expunerii și durata acesteia. Mai întîi, din punctul de vedere al tipului de expunere
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
durata acesteia. Mai întîi, din punctul de vedere al tipului de expunere, desensibilizarea sistematică s-a dovedit eficientă în cazul fobiilor specifice (Curtis et al., 1976), deși există și indicii (Barlow, 1988) conform cărora expunerea in vivo este preferată celei imaginative. Această concluzie se bazează pe studii care au demonstrat superioritatea tratamentelor axate pe performanță (Emmelkamp și Wessels, 1975). Cu toate acestea, informațiile trebuie să fie privite prin prisma celorlalte studii, care nu au reușit să găsească astfel de corespondențe (Ost
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
tratamentelor axate pe performanță (Emmelkamp și Wessels, 1975). Cu toate acestea, informațiile trebuie să fie privite prin prisma celorlalte studii, care nu au reușit să găsească astfel de corespondențe (Ost, 1978; Bourque și Ladoucer, 1980). O altă problemă a expunerii imaginative este că efectele nu se mențin întotdeauna în cazul situațiilor concrete. Un aspect important îl reprezintă și timpul petrecut în prezența obiectului sau situației fobogene. În general, s-a demonstrat că expunerile de durată mai mare sînt preferate celor mai
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
este ambivalență: el deplînge nestatornicia lor ca hoți și murdăria, subliniind în același timp talentele lor creatoare, în special ca muzicieni. Elogiile sînt la Kogălniceanu o modalitate de a-și valorifica Europa sa exotică în fața unei Europe clasice, mai puțin imaginative. În ceea ce privește dansul, notează Kogălniceanu, muzica țiganilor este preferabilă celei a europenilor. Ei posedă arta de a cînta cu mult mai multă măsură și cu mult mai mare satisfacție pentru dansator decît muzicienii Europei. Astfel, în timpul ultimului război dintre Rusia și
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
care intrigile mizează pe o puternică plauzibilitate științifică și sunt deci destul de apropiate de ceea ce cunoaștem actualmente în materie de științe "dure". Această etichetă semnala, pentru început, opere despre care lumea credea că au, din acest motiv, un slab potențial imaginativ, precum Mission Gravity ⁄ Misiune gravitațională (Hal Clement, 1954). În acest roman, câțiva oameni aflați în expediție traversează o planetă gigantică, cu o foarte puternică forță gravitațională, fapt ce face loc unor comentarii de tip științific asupra raționalității exercițiului, asupra plauzibilității
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
narațiunea. Intrigile romanelor întemeiate pe științele exacte nu sunt totuși neapărat lipsite de imaginație. SF-ul pare, într-adevăr, să-și fi asumat, de câțiva ani încoace, posibilitatea de a lega științe precum electronica, genetica și informatica de intrigi extrem de imaginative. S-ar părea chiar că, în aceste cazuri, proximitatea cunoștințelor închipuite și a celor reale, departe de a fi un obstacol, se dovedește un mijloc eficace de provocare a senzației de uimire. Să luăm drept exemple două texte de autori
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
pe temele de bază ale SF-ului, dar le face să producă efecte noi. Eroul nu evoluează, pare să fie prezent doar pentru a-i permite narațiunii să continue. Ne prezintă tot felul de monștri și minunății pe care ingeniozitatea imaginativă, de care textul abundă, ni le aduce în fața ochilor. Cât privește decorul, ne sunt înfățișate planete contrafăcute, fiole conținând semințele lumilor, arbori mușcați de șerpi explozivi, animale-munți, animale-planete, cimitire de roboți semi-defecți care funcționează pe bucăți, inimaginabili hibrizi de om-tanc
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
colonizarea planetei Marte de către oameni sau colonizarea Lunii. În acest caz, SF-ul poate fi interesat, la fel ca filozofia și politica, de viitorul social și uman al invențiilor științifice. Însă o face prin propriile însușiri, formulând, la modul ficțional, imaginativ, evoluțiile în desfășurare, pentru a da naștere unor narațiuni totodată ludice și critice. O face și ținând seama de evoluția literaturii în general, ale cărei tonuri și mijloace sunt folosite, adesea cu talent, de autorii de SF. În plus, cu
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
a specializării. B. Sănătatea mentală Analogia dintre geniu și nebunie datează încă din antichitate, chiar dacă este vorba de un anumit nonconformism comportamental identificat la marii creatori. În concepția lui S. Freud apare dispoziția pentru sublimare, adică abilitatea satisfacerii prin contrabandă imaginativă. Raportul genialitate-nebunie evoluează invers proporțional în creație, iar normalul și patologicul pot să coexiste, dar nu înseamnă că tarele patologice sunt precondiții ale creației, chiar dacă au fost prezente la multe celebrități din diverse domenii. II .2.3. Factori sociali A
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
proprii, deoarece copiii își folosesc la maximum capacitatea de generare și evaluare a soluțiilor problemei. Evaluarea de către terți și criteriile pentru determinarea soluțiilor semnificative, ar trebui folosite numai în cazul adolescenților mari sau al adulților. Intrarea în școlaritate creează funcției imaginative noi solicitări și condiții: descrierile, tablourile, schemele utilizate în procesul transmiterii cunoștințelor solicită participarea activă a proceselor imaginative. Foarte mult este solicitată imaginația reproductivă, copilul fiind pus adesea în situația de a reconstrui imaginea unor realități (evenimente, fapte istorice, plante
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
și criteriile pentru determinarea soluțiilor semnificative, ar trebui folosite numai în cazul adolescenților mari sau al adulților. Intrarea în școlaritate creează funcției imaginative noi solicitări și condiții: descrierile, tablourile, schemele utilizate în procesul transmiterii cunoștințelor solicită participarea activă a proceselor imaginative. Foarte mult este solicitată imaginația reproductivă, copilul fiind pus adesea în situația de a reconstrui imaginea unor realități (evenimente, fapte istorice, plante și animale etc.) pe care nu le-au cunoscut niciodată. Pot fi distinse două stadii ale dezvoltării imaginației
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
clase, caracterizat prin aspectul, însă, imperfect, sărac în detalii al imaginilor create. Către începutul clasei a treia se conturează un nou stadiu determinant de contactul sistematic cu procesele de învățare, care introduc o oarecare ordine și sistematizare în cursul proceselor imaginative. În strânsă legătură cu imaginația reproductivă, se dezvoltă imaginația creatoare. Ascultând o povestire, școlarul mic este capabil să și-o reprezinte transformator, introducând modificări în desfășurarea subiectului, generalizând și comprimând aspectul imaginilor, ceea ce se explică prin influența proceselor gândirii și
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
plus la notare. Profesorul trebuie să depisteze școlarii cu potențialități creative superioare, care oricum pot fi observați prin felul de a rezolva probleme neobișnuite sau prin întrebările neașteptate pe care le pun. Însă profesorul are datoria de a cultiva disponibilitățile imaginative ale întregii clase, folosind metode adecvate acestui obiectiv didactic major. “Când un profesor a clasificat un copil, chiar provizoriu, în unul din niveluri (superior, mijlociu, inferior) el emite, prin propria conduită față de copil, așteptări la care copilul relativ imatur se
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]