1,385 matches
-
este încercarea de a converti misterul pe un plan de intuiție", intuiția "năzuind să devină revelatoare"), despre "plenitudinea intuitivă" a poeziei, respectiv - din punctul de vedere al aprecierii operei de artă - despre "cuprinderea intuitivă" a gustului estetic și despre "critica imanentă" posibilă prin intuiție (cf. Artă și valoare, în Lucian Blaga, Opere 10. Trilogia valorilor, Editura Minerva, București, 1987, pp. 547, 548, 561, 585). 3 Mirabila sămânță, în vol. Poezii (1962). 4 Cuvinte către fata necunoscută din poartă, în vol. Nebănuitele
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
fi astfel identificată cu forma, comentează Anca Vasiliu, "imaginea ar fi fost în acest caz "asemănarea" în și prin substanța divină, dar în același timp mai mult decât o simplă asemănare, căci "ar încarna forma naturală" a lui Dumnezeu, forma imanentă în ceea ce, provenind de la ea, ar reduplica-o înscriind-o în planul vizibilității" (în Boethius, op. cit., p. 164). 5 Călătoria, în IP I, pp. 86-87. 6 Acropole, în IP I, p. 210. 7 Istoria ca patrie, în IP I, p.
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
sine se răsfrânge/ lumina, sieși statornică" (Am decăzut, vol. Pe-o gură de rai, în op. cit., p. 136). 13 Vol. Poziția aștrilor (1967), în Dan Laurențiu, Poziția aștrilor, Editura Cartea Românească, București, 1980, p. 42. 14 Căci aici, conform coerenței imanente a poemului, creația înseamnă "a pune ordine în lumea lui "nu știu cum", a înălța o construcție omogenă, suficientă sieși în plan logic" (Dan Laurențiu, Eseuri asupra stării de grație, Editura Cartea Românească, București, 1976, p. 10). 15 Vol. Ceremonie de iarnă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
concepția lui E. Dürkheim asupra educației, investigând-o din perspectiva faptului social: ,, Fenomenele și instituțiile sociale constau, în ultimă instanță, din anumite forme și modalități de relații între indivizi”, iar despre educație, sociologul ieșean afirma că ,,este o funcție socială, imanentă în societate și absolut necesară (...). În orice individ există o conștiință subiectivă (...) socială (...). Primul fel de conștiință este influențat de cel de-al doilea (...). Prin educație se formează mai ușor și mai repede conștiința socială.” Un ilustru profesor de sociologie
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
dispută între sociologi. Experimentele de până acum nu au însemnat tot atâtea succese. Comprehensiunea este idealul oricărui istoric al sociologiei; el dorește să realizeze pătrunderea în trecutul sociologiei pe această cale. "Vorbim despre comprehensiune când cunoașterea desprinde o semnificație care, imanentă realului, a fost sau ar putea să fie gândită de cei care au trăit-o sau au realizat-o" (R. Aron, Introducere în filozofia istoriei. Eseu despre limitele obiectivității istorice, Editura Humanitas, București,1997); istoricii sociologiei au rămas însă la
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
sociologiei propriu-zise a fost posibilă atunci când gândirea umană a ajuns la dezvoltarea necesară pentru a o desprinde din pântecul filosofiei unde a germinat, atunci când, după cum ne spunea nouă, studenților, eminentul profesor clujan Ioan Aluaș, s-au întâlnit condițiile endogene (intrinseci, imanente) și exogene (extrinseci, transcendente). În acest fel, sociologia propriu-zisă, ca inedită și superioară modalitate de cucerire a adevărului despre viața socială, nu s-a înstrăinat definitiv de presociologie, a cărei caracteristică principală a fost perspectiva filosofică, ci a păstrat legătura
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
în prim plan, ca definitorie, gândirea laică, depărtarea de teoriile teocentrice, aspirație pornită din cristalizarea reală a unei vieți ne-creștine, chiar anticreștine, ce pretindea ca diversele domenii ale vieții sociale să-și afle sursa devenirii numai în criteriile lor imanente. * Problematica socială abordată a fost deosebit de largă, proiectele de reorganizare a vieții sociale cuprinzând toate domeniile acesteia: guvernarea, rolul maselor, familia, educația, proprietatea, rolul bisericii, puterea militară, forțele motrice ale istorie, etc.. * Curiozitate pentru descoperire este fără margini, împingând spre
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
altădată, mă întreb și acum dacă încă mai putem crede că lumea noastră de azi, nebună de legat, mai are șanse să redevină lumea plină de iubire și dreptate. Te copleșește gândul că viața e ca o iluzie a realității imanente, că nemărginirea te înspăimântă până la muțenie. Mai are rost să hamletizezi despre "a fi sau a nu fi", la ce folos? Sau să ne consolăm cu ideea că realitatea pe care o trăim intră în alternanță cu transcenderea formulei de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
limiteze la a critica ideologiile dominante, ci ar trebui să identifice elementele de utopie, de opoziție, subversiune sau de emancipare din cadrul constructelor ideologice care se opun astfel formelor existente de dominație. Acest procedeu se bazează pe acel tip de critică imanentă practicat de Școala de la Frankfurt în anii '30, cînd au opus formele anterioare de ideologie burgheză democratică unor forme de societăți fasciste reacționare existente în epocă. Critica imanentă a societății contemporane opune și ea propriile valori formelor și practicilor sociale
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
existente de dominație. Acest procedeu se bazează pe acel tip de critică imanentă practicat de Școala de la Frankfurt în anii '30, cînd au opus formele anterioare de ideologie burgheză democratică unor forme de societăți fasciste reacționare existente în epocă. Critica imanentă a societății contemporane opune și ea propriile valori formelor și practicilor sociale existente care contrazic sau neagă valori unanim recunoscute ca cele ale libertății și individualismului (vezi Kellner, 1984, 1989 a). Ca urmare, în timp ce ideologiile burgheze bazate pe libertate, individualism
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
sînt ideologii ce maschează într-o anumită măsură dominația și subordonarea altor clase, ele conțin și elemente critice și de emancipare care pot fi folosite în vederea criticii aduse suprimării sau reducerii drepturilor și libertăților în societatea capitalistă. Așa-zisa "critică imanentă" practicată de Școala de la Frankfurt opune un tip de ideologie altui tip, folosind o ideologie mai rațională și mai progresivă pentru a contracara ideologii mai represive și mai reacționare (de exemplu, liberalismul împotriva fascismului sau conservatorismului Noii Drepte). Teoreticienii criticii
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
o ideologie mai rațională și mai progresivă pentru a contracara ideologii mai represive și mai reacționare (de exemplu, liberalismul împotriva fascismului sau conservatorismului Noii Drepte). Teoreticienii criticii din Școala de la Frankfurt nu s-au angajat însă niciodată într-o critică imanentă a culturii media; eu sugerez că un asemenea demers ar fi util studiilor culturale actuale. Ca urmare, distincțiile între ideologie și știință sau teorie sau dintre ideologie și utopie ar trebui supuse unui proces de deconstrucție 3. Ideologia trebuie să
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
natură pentru cititorii preocupați de sănătate și vitalitate, precum cei ai revistelor Elle și M; spectacole estetice mai complexe pentru hedoniștii rafinați care citesc Vanity Fair și alte publicații de același gen. Diversitatea strategiilor promoționale urmate de Marlboro indică contradicțiile imanente cuprinse în ideea de cultură ca marfă. Căci publicitatea încearcă să producă identitate, oferind produse asociate cu anumite trăsături și valori. Totuși, curentele de neevitat ale modei și noile campanii promoționale subminează identitățile și valorile formate anterior pentru a pune
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ale spiritului, deci secundare; apare pentru prima oară la Platon (427-347 a.Chr.), pentru care numai „ideile“ sau „formele“ constituie obiectul cunoașterii și au existență adevărată 23. imanentism = doctrină idealist-subiectivă; realitatea este reprezentată exclusiv de proiecția și de conținutul conștiinței; imanentul există și acționează prin sine însuși, nedeterminat de vreo cauză externă 24. istoricism = concepție apărută în Germania (sec. 19); istoria este elementul esențial al înțelegerii și explicării fenomenelor umane, înțelegere care trebuie să fie empatică, deoarece aceste fenomene sunt expresii
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
după rațiune și să înfrunte cu fermitate și curaj supunerea față de soartă și considerând drept condiție a fericirii eliberarea de pasiuni și liniștea spiritului 43. teism = concepție filozofică-religioasă care afirmă existența lui Dumnezeu ca persoană absolută, exterioară naturii, dar și imanentă ei, prin prezența și acțiunea Sa creatoare, susținătoare și conducătoare a lumii. Socotindu-l pe Dumnezeu transcendent, se deosebește de panteism; atribuindu-i lui Dumnezeu, ca providență, o acțiune perpetuă, se deosebește de deism (orientare filozofică-religioasă, sec. XVII-XVIII) 44. teozofia
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
om din spațiul profan, În unul sacru al teofaniei, Întrucât frumusețea icoanei, ca asemănare divină, este mai ales spirituală și nu fizică, arta icoanei nu imită natura, ci crează o formă idealizată pentru a reprezenta ceea ce e mai presus de imanent și rod al lucrării Sfântului Duh. Sfântul Ioan Damaschin, mare apărător al icoanelor amintește: Date generale ale icoanei, Icoana „Maica Domnului cu Pruncul” având dimensiuni / Atelier - influență școală rusă, pictură culori tempera, pe suport de lemn, cu preparație praf de
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
literatura ca memorie și experiență. Mă surprind a constata în tot mai multe ocazii (și... texte) că literatura pe care o scriu (indiferent de genul în care "mi se întâmplă" ea) este, "palpabilă", nutrită de experiență și memorie, astea în imanentă capilaritate și compatibilitate cu senzația vitalității (și esteticii) pe care mi le oferă prezentul, contemporaneitatea. Or, chiar prefer, discret (față de mine însumi!) o atare modalitate de scriere, experiența și mnemonica presupunând, firește, și o densă filiație informațională, livrescă aceasta e
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
documente ale unor etape mentale astăzi depășite”. Având „idealul de umanitate pe un plan supraomenesc”, neofitul parcurge drumul strămoșilor și devine „un alt om pentru că a avut o revelație crucială asupra lumii și existenței”. În acest context trecerea prin ceremonia imanentă formelor poetice devine obligatorie, oprirea tânărului din dezvoltarea socială și spirituală fiind echivalentă în gravitate cu abandonarea sufletului celui dispărut și neîndeplinirea riturilor funerare care îl integrează în „cealaltă jumătate a neamului”. Moartea ca eveniment al ființei unește cele două
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
al trupului după ce s-a stins în el focul vieții”. Aici însă, stadiul epuizat aparține lumii ordonate, vitalitatea s-a răscopt și, în absența eroului care să repete gesturile întemeietoare, creația se poate distruge definitiv. Eroul intitulat cenușă are conștiința imanentă a deteriorării universului și aceasta este motivația care îl animă. Un al doilea plan al decodării simbolului ține de percepția profană: „în orice viziune escatologică, cenușa va simboliza lipsa de valoare, nulitatea legată de viața omenească, datorată precarității acesteia”. Șperlă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
legată de viața omenească, datorată precarității acesteia”. Șperlă este desconsiderat, chiar dacă are sânge albastru: „era urgisit Șperlă de împărat și de toți curtenii lui și socotit ca o pacoste, bună numai să încurce pe alții”. Ceea ce conține însă nucleul valorii imanente flăcăului vine, din nou, dinspre solar: cenușa este „legată în mod esențial de principiul yang, deci de soare și de aur, ca și de foc și de secetă”. Cenușotcă este eroul soarelui care a mistuit creația și care poate să
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
buhaz de mare,/ Mie mi se pare/ Ca nouă mărgele,/ Ca nouă argele,/ Țese Iana-n ele;/ Un război d-argint/ Ce n-am mai văzut,/ Cu ițe de sârmă,/ Viața ți se curmă”. Insula marină readuce în atenție coordonata acvatică imanentă inițierii feminine. Buhazul are nouă argele, toate ale surorii soarelui, ca expresie hiperbolică, totalizantă a abilităților creatoare. Puterile fetei din argea sunt supreme. Ultimul vers citat poate contraria, dacă nu facem legătura cu Ursitoarele, ca model sacru pentru mânuirea firului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
culegea,/ În mănunchi le-nmănunchea,/ În vârste le vârstuia,/ În chite le chituia./ Juni pe fete le vedea,/ Brândușița junilor!/ Le vedea, le alegea” (Titești - Vâlcea). Diluviul pare aici un fenomen animat de forțe interioare ce urmăresc legi și scopuri imanente materiei. Astfel se explică diateza reflexivă predominantă, ce transformă ploile într-un complement intern al unui verb impersonal. Precipitațiile cad întru sine, universul se transformă condus de legea proprie a involuției ciclice și câmpiile inițiatice se pregătesc astfel pentru sosirea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
după potop, îngrijită de însăși marea primordială, nu este deci de plante alimentare ori textile, ci una pur estetică, ce invocă apariția fecioarelor. Doar ele pot deschide timpul (așa cum o fac și din leagănul suspendat), pentru că forțele creatoare le sunt imanente. Orice altă intruziune în momentul zero al lumii este imposibilă, ca act de protejare a universului regenerat. Din grupul cu valoare de contrast pentru fata aleasă se distinge o ipostază feminină florală, fecioara care își transformă trupul în plantele ale
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
la luptă. Ele se comportă totodată asemenea unui maestru în cazul sacrificiului reprezentat de propria ființe. Cuminecarea din ele devine o împărtășanie din trupul divin, așezată la temelia lumii. Leul îl învață pe flăcău modalitatea prin care poate supune haosul imanent, precum și dobândirea recunoașterii sociale, datorată contagiunii dintre profan și energiile sălbatice: „- Lasă-te tu de luptat/ Și pe mine de săgetat/ Și mă leagă de cureară/ Și mă du pe ulicioară,/ Pe ulița grecilor,/ În cinstea fetelor,/ În ciuda nevestelor./ Și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Ființele salvate de feciorul milos sunt, cel mai adesea, o știucă (pește), un corb și un tăun. Ele constituie o singură grupă de adjuvanți, fiindcă acoperă împreună trei niveluri conceptuale, venite în sprijinul neofitului. Pe lângă principiul acvatic și cel uranian imanente primelor două apariții, insecta care se hrănește cu sângele animalelor domestice mari trimite spre o zonă a infernalului, a absorbției vitalității și a bolii. Convertirea acestor puteri în sens inițiatic transmite eroului cunoașterea superioară a lumii, aflată acum la dispoziția
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]