3,653 matches
-
prezentate seturi de exerciții, menite să consolideze cunoștințele Însușite. La fel ca tratatele, manualele pot fi supuse unor presiuni ideologice. De exemplu, manualele de istorie redactate În timpul regimului comunist au falsificat multe evenimente din istoria națională, prezentându-le deformat, În funcție de imperativele propagandistice ale regimului. După 1989, când a apărut posibilitatea unor manuale alternative, acestea au generat ample dezbateri și controverse În presa românească. 10. Eseul Este un „studiu de proporții restrânse asupra unor teme filosofice, literare sau științifice, compus cu mijloace
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
indicelui ce cuprinde numele de locuri. Unele reguli trebuie respectate cu o și mai mare strictețe, așa cum e cazul localităților care și-au schimbat de mai multe ori denumirea, datorită faptului că domeniul toponimiei a fost mai puternic influențat de imperativele politice, decât cel al onomasticii, de exemplu. Puțini tineri mai știu astăzi că orașul Brașov s-a numit cândva Stalin, că Onești a purtat numele lui Gheorghe Gheorghiu-Dej sau că Ștei a fost multe decenii cunoscut drept orașul Dr. Petru
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
al conștiinței profesionale. Dimpotrivă, cu toții cunoaștem persoane neglijente, murdare, dezordonate, agresive, la care absența formațiunii reacționale este de-a dreptul regretabilă. Nu orice formațiune reacțională ține deci de patologie. Freud (1930/1995) admite că ordinea și curățenia se numără printre imperativele civilizației, chiar dacă nu constituie surse de plăcere foarte evidente. De altfel, deși a subliniat de nenumărate ori aspectul frustrant și deci patogen al civilizației, el recunoaște că umanitatea trage foloase de pe urma reprimării instinctelor pe care o impune membrilor săi. Ce-
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
femeilor în România, în condițiile în care aceste drepturi au fost consacrate prin constituțiile numeroaselor țări ale lumii de după război, au stârnit, pe bună dreptate indignarea nu numai a organizațiilor de femei, ci și a întregii opinii publice democratice. Nesocotind imperativul vremii, majoritatea conservatoare a Adunării Deputaților a votat fără nici o modificare, articolul 6 al noii Constituții (19 martie 1923). Comisiile parlamentare care lucrau la unificarea legislației pe întregul teritoriu național aveau tendința să lase neatinse vechile paragrafe discriminatorii, referitoare la
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
sancționarea seducătorului, dând prin aceasta satisfacție principiilor moralei și dreptului. ș...ț Personalitățile de netăgăduită suprafață intelectuală care au creat dispozițiunile atât de lăudabile ale noului cod au ascultat, desigur, nu numai vocea sentimentală intimă a conștiinței lor, ci și imperativul de crudă realitate a necesității educării și promovării individului, infuzând forțe noi, amplificând vitalitatea instituțiunii familiei, prin ocrotirea femeii. Această necesitate de apărare socială devenise o problemă ce interesa însăși existența națiunii. ș...ț Trebuie să recunoaștem și să aplaudăm
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
de autoritate - și, În principal, În guvern - În perioada cuprinsă Între 1952 și 1974. România: un studiu de caz Rolul intelectualității tehnice În societățile industriale a fost dezbătut pe larg (În special din punct de vedere teoretic). Presiunea pieței și imperativele performanțelor economice par să crească importanța expertizei sau a „capitalului” intelectual În detrimentul capitalului „politic”. Deși aceste evoluții au avut loc și În societățile industriale ale lumii democratice, țările comuniste au fost cele unde impactul lor trebuia să producă schimbări spectaculoase
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
profesionale bazate pe cunoaștere sunt deja prezente, dar în forme încă experimentale, reversibile.<footnote R. Rughiniș, R. Deaconescu, G. Milescu, M. Bardac, Introducere în sisteme de operare, Editura Printech, București, 2007. footnote> Crearea de organizații bazate pe cunoaștere rămâne un imperativ pentru dezvoltarea, la scară națională, a unei economii a cunoașterii; ea este stringent necesară și pentru afirmarea la niveluri de vârf - nu numai în diaspora, ci și în țară - a creativității românești ca principală sursă de competitivitate și identitate într-
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
vreau să știu”. Refuzând poetica vagului și a imprecisului, B. ezită între o lirică gnomică, grea de sensuri, și căutarea unei „mitologii” a naturalului, în măsura în care natura înseamnă un îndemn la existență. Deschiderea spre lume, spre claritatea și rigoarea minții reprezintă „imperativele unui lirism care nu-și mai caută ființa în introspecție și mister, ci în sentimentul exultant al existenței” (Petru Poantă). Spirit cumpătat și reflexiv („iar gândul drept nu zboară, el se cerne”), poetul exaltă aforistic energiile puse în slujba umanității
BUCUROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285906_a_287235]
-
inexorabil spre „amurg”, al cărui potir e „plin cu otrave”. Acum, moartea nu mai apare ipostaziată, iar scenariile de hăituire cedează pasul unui alt topos, al chemării thanatice, îmbrăcând forma soliei mute, neutre, dar și a îmbierii cvasierotice ori a imperativului brutal (Oberon). Neființa este prevestită și de peisajul celest nocturn (De caelo, Seraphita), dar mai ales de cel autumnal (Brumariul, Rob Codru, Muza tragică, Toamnă, trimisul). Specifică e melancolia, ce seamănă tot mai mult cu jalea grea din doinele populare
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
străin - ideologia oficială care acoperea ca o apăsare întunecată toate domeniile vieții în țară. «Fremde im eigenen Land», «străin în propria țară», iată motorul care împinge acest exod.” În această situație, de înstrăinare și izolare, păstrarea tradițiilor culturale devenea un imperativ, determinând crearea acelui microcosmos de apărare împotriva unei lumi necunoscute, puțin primitoare. Rolul de cultivare a literaturii române clasice și moderne sau de promovare a aparițiilor noi, din țară și din exil, și l-au asumat cele două suplimente ale
CAIET DE LITERATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286001_a_287330]
-
un șomaj de șase ani, funcționează ca redactor la „Scânteia tineretului” (1963-1964), apoi la „Viața românească”, până la pensionare (1995). A debutat cu versuri în „Tânărul scriitor” (1954), iar editorial - cu volumul Fără popas (1961). Primele volume - versificația de circumstanță, sub imperativul „comenzii sociale” fiind repede abandonată - o impun ca poet al câmpiei și satului ancestral. Idilismul este evitat structural. Imaginea Bărăganului sălbatic, scitic, bântuit de vârtejuri și de secetă, nu exclude totuși „melancolia serilor” și poezia halucinantă stârnită de „fata morgana
ALBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285228_a_286557]
-
în care orice subiect este analizat în sens național și universal (Mélanges historiques). O face cu totul altfel, căci atunci avea loc uniunea dintre istorie și filosofie. Nici unul dintre cărturarii Secolului Luminilor nu dorește să supună în mod unilateral istoria imperativelor constructive ale filosofiei, ci caută să evidențieze bogăția, viziunea detaliului istoric. Se instaurează schimbul de idei care crește în intensitate și amploare cu profituri pentru ambele părți. Acest stimulator mod de a înțelege și a rescrie istoria i-a incitat
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
desfășurată în ideea de a servi binele public. Biblioteca Preparandiei din Arad, biblioteca particulară a preotului Nicolae Stoica de Hațeg, biblioteca mănăstirii Mesić, biblioteca eminentului om de cultură Damaschin Toma Bojincă sunt câteva exemple care îndreptățesc afirmația că în Banat imperativul cunoașterii funcționează deopotrivă la români și la sârbi. Nu vom insista asupra conținutului lor - pe larg descris deja -, vom sublinia însă că ele indică, o dată în plus, în această regiune mai mult decât în altele, dubla formă de universalitate de
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
despre nivelul intelectual al persoanei citate. Simplu de realizat, stilul indirect implică: prezența unui verb de declarație și a unei conjuncții subordonatoare: că, dacă etc. În procesul transpunerii din stilul direct în stilul indirect, propozițiile enunțiative devin completive, exclamativele și imperativele își pierd intonația caracteristică, iar dacă sunt construite cu modul imperativ, în subordonată apare conjunctivul [...], în timp ce pronumele personale și verbale la persoana I și a II-a trec la persoana a III-a. (Roșca, 2004, p. 132) Întâlnită ocazional în
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
acuză directă, interlocutorul răspunde pe un ton vehement („Cum vă permiteți? Eu sunt un om cinstit”), dar de fapt el evită un răspuns clar: a furat sau nu? Chiar dacă sfaturile de mai sus par suficiente și lămuritoare, ne permitem câteva imperative suplimentare: Nu aruncați notițele și observațiile neutilizate în textul publicat. Detaliile amuzante, incidentele, pot fi folosite a doua sau a treia zi într-o rubrică specială privind ascunzișurile vieții politice. Înregistrați pe casetofon orice declarație. Caseta poate fi o probă
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
și permisivi la noile reconfigurări. Școala, precizează Thellen (2002), trăiește o „criză existențială”, este somată să se transforme și să-și revizuiască vocația sa de a forma o gândire liberă, în afara determinărilor ideologice și mercantile. Sociologul canadian mai afirmă: În numele imperativelor tehnice și economice, s-a ajuns să se uite că modernitatea școlii este intim legată de angajamentul ei pe termen lung, și nu la o adaptare sistemică la efecte de modă. Chiar dacă lucrurile ar sta așa, este de dorit mai
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
formele cotidiene de manifestare și acțiune ale oricărei organizații. Etnografiile vor fi necesare pentru a putea descoperi viața reală, dar ascunsă a indivizilor și a organizațiilor, inaccesibilă teoriilor rațional-formale moderne. Cunoașterea este orientată aici de experiențele trăite, și nu de imperativul respectării unui set formalizat de norme. e) Critica postmodernă de tip cultural își propune atacarea „discursurilor hegemonice”, demontarea marilor metanarațiuni („narațiunea despre emancipare”, „narațiunea enciclopedistă”); acest fapt ar duce mai întâi la o disoluție a sistemului ierarhic consacrat al cunoașterii
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
dintre „producătorii” discursului și „receptorii” săi. Cerința asigurării unui anumit grad de „științificitate” și „universalitate” pentru conceptele pedagogice (dar nu numai), în măsură să asigure caracterul oarecum „atemporal” al acestora, și posibilitatea „traducerii în toate limbile” s-au confruntat cu imperativul realizării unor convenții prealabile, care, nu de puține ori, au mers prea departe, în grupuri prea restrânse. Problema care se ridică ține de asigurarea „vocației globale”, a caracterului transspațial al conceptelor-cheie ale epistemologiei contemporane; - decontextualizarea istorică și mai ales socială
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
și constituie un motor important pentru toate științele socioumane; ele își fac loc însă și în științele exacte, ale căror noi teorii propun o resurecție a contemplației, a înțelegerii lumii - „enormă îndrăzneală într-un secol al cercetării parcelate, dominată de imperativele randamentului și ale rutinei administrative”, după cum afirma J. Largeault în 1984. Un sistem haotic cum este cel al educației, în care previziunile exacte și garantate nu sunt decât într-o mică măsură posibile, în care sunt implicate sentimente, intuiții, atitudini
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
relevante pentru o anumită disciplină și rezolvarea de probleme centrată pe o anumită aplicație” (Gibbons et al., 1999, p. 3). În cel din urmă caz, cunoașterea are, mai mult sau mai puțin explicit, un scop practic, rezultat din nevoi și imperative de ordin social. Cunoașterea devine consensuală (negociată cu beneficiarii, cu cei interesați de aplicarea și de efectele ei) și contextuală (generată și orientată de contextul aplicării). Distribuția socială a cunoașterii devine o realitate susținută în primul rând de diversificarea și
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
a desemna noile realități: e-learning, corporate university, campus virtual, evaluare online, mediu virtual de învățare etc. e) Creșterea competiției. Avem în vedere atât competiția internă, specifică unui anumit sistem de educație, dar și cea intersisteme. Universalizarea ideii de piață, cu imperativele eficienței și productivității, a influențat și spațiul educațional. Instituțiile de educație sunt în competiție pentru resurse financiare, pentru un personal cât mai bine calificat, în măsură să ofere servicii pe măsură și, nu în ultimul rând, pentru clienți, fie că
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
cum numește Delors lumea contemporană) este unul al intersecției culturilor, al redefinirilor identitare. Nevoile de a trăi și de a lucra împreună, de a ne cunoaște mai profund, de a ne înțelege și de a ne respecta reciproc au devenit imperative într-o lume globală, în care se micșorează distanțele dintre Eu și Celălalt. Comunitățile interculturale sunt grupuri culturale, etnice, religioase etc. ce trăiesc într-un spațiu (mai mult simbolic decât geografic) comun, întrețin relații deschise de interacțiune, schimb și recunoaștere
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
unei realități efective, care exercită presiuni și vine cu provocări în fața educației. Lumea în care trăim este caracterizată de diversitate pretutindeni, iar a învăța să trăim în diversitate și să o valorizăm ca pe o resursă pentru dezvoltare devine un imperativ. Abordarea interculturală în educație pleacă de la ideea că o mai bună înțelegere între oameni este posibilă. Ea se vrea a fi un antidot al rasismului, xenofobiei și al altor forme de excludere. Se înscrie în căutarea unei logici a păcii
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
învățării au avut contribuții importante în acest sens: R.M. Hutchins (1968, 1970), care utilizează într-un sens apropiat de cel actual conceptul de societate a învățării și ne provoacă la o recuperare a modelului paideic atenian; E. Faure (1972) și imperativul său a învăța să fii; T. Husen (1974), cu propunerea ca statele să pună cunoașterea și informația în centrul preocupărilor lor; C. Argyris și D. Schon (1978), cu fundamentele puse în privința organizațiilor care învață; R. Boshier (1980), cu propunerea unui
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
construirea unor aparate metodologice din ce în ce mai perfecționate; în paralel, se produce și dezvoltarea instrumentelor și a mijloacelor „fizice” ale cercetării; - tehnicizarea și îngustarea ocupațiilor, ca o consecință a tuturor elementelor enumerate mai sus. Specializarea și divizarea au avut ca motor și imperativele eficienței și productivității, instalate odată cu industrializarea. Prin dezvoltarea câmpului disciplinar, nu numai că se reproduce, dar se și produce ideea de progres; disciplinele proliferează obiecte de studiu și îmbunătățesc explicația și înțelegerea acestora. Ele spun povești ale progresului, creează metanarațiuni
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]