6,769 matches
-
FREINET: (1896-1966) "făuritorul unei mutații pedagogice de dimensiuni excepționale" (16, p. 160). Începutul l-a făcut în 1924, introducînd imprimeria în școală și, odată cu aceasta, "textul liber" și "desenul liber" ca modalități fundamentale de manifestare și exprimare spontană a copilului. Imprimeria a adus cu sine și utilizarea grupului ca modalitate de activitate a elevilor unei clase. Acestora li se adăuga corespondența școlară, care nu era altceva decît un schimb de texte trimise copiilor din alte localități și prin care se puteau
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
spirit în învățămîntul primar francez, C. Freinet a organizat periodic congrese, a condus numeroase reviste, a publicat un impresionant număr de lucrări (17). Tehnicile sale, de o mare varietate, presupun o îmbinare a metodelor euristice cu cele care utilizează algoritmi: imprimeria școlară, desenul liber, textul liber, fișierul școlar, cooperativele școlare, studiul mediului local, schimburile interșcolare, jurnalul de perete, grădina și atelierul școlar, proiecții, discuri, radio, T.V., fișe de instruire programată etc. La C. Freinet spiritul novator pe tărîm pedagogic s-a
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
această temă au mai apărut: ILIE POPESCU-TEIUȘAN, Pedagogia comunităților de muncă, Editura Ramuri, Craiova, 1940; C. NARLY, Metode de educație, Casa Școalelor, București, 1943. 16. JAQUELINE CAMBON, RICHARD DELCHET, LUCIEN LEFÈVRE, Antologia pedagogilor francezi contemporani, E.D.P., București, 1977. 17. L'imprimerie à l'école, 1927; L'éducation du travail, 1947; Les techniques de l'école moderne, 1961 etc. Les Dits de Mathieu, une pédagogie moderne de bon sens etc. 18. "L'Éducateur", Freinet, nr. 3-5, nov.-dec. 1966. 19. Cf. GUY
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
civilizației britanice 33. Dumitru Dorobăț, Din țara făgăduinței 34. Ștefan Lupașcu, Universul psihic 35. Jean Baechler, Capitalismul 36. Al. Zub, Orizont închis Format 1/16 (70 x 100) • Bun de tipar: 2000 • Apărut: 2000 PRINTED IN ROMANIA • Tiparul executat la Imprimeria Institutului European pentru Cooperare Cultural-Științifică Iași • str. Cronicar Mustea nr. 17 • C.P. 161 • cod 6600 • Tel. Difuzare: 032/233731 • Fax: 032/230197 • euroedit@hotmail.com 1 Speros Vyronis, Jr., Byzantium and Europe, Harcourt, Brace & World, New York 1967, pp.18-19. 2
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Meserii și la licee industriale. În anii 1919-1924 este numit directorul, apoi administratorul-delegat al societății Reforma Socială, În perioada 1924-1928 este director comercial În Centrala Cărții SA, Între 1928 și 1930 este directorul Editurii Cultura Națională, iar În 1932 conduce Imprimeria Națională. Între 1930 și 1932 are funcția de director la Direcția Recensământului General al Populației, iar din 1932 până În 1939 lucrează la Loteria de Stat. După pensionare În ființează așa numita Academie Beldie, un fel de cenaclu care func ționează
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
căt, amintindu-mi după cum Îmi trec prin gând și rând pe rând. Primul tramvai electric așteptat de călători În stația Brezoianu, cu sufletul la gură și cu urechea lipită de șină; ca și primele electromotoare industriale care au Înlocuit, la Imprimeria Statului de pe bulevard, pe acel osândit la galere și socialist militant Ionescu, văzut În copilăria mea cum Învârtea, zece ore din zi, roata mașinii de tipărit. Primul automobil, Încă neisprăvit și inform, trosnind și fumegând când Încerca să urce, cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
românești și străine, papetărie, rechizite școlare etc., aparținând băncii Marmorosch Blank. Din 1928 și până În 1930 a lucrat ca director la Editura Cultura Națională cu Însărcinarea specială de a organiza editura didactică. S-a ocupat În mod deosebit de tipărirea la Imprimeria Națională a marilor lucrări comemorative Dobro gea și Ardealul și a publicațiilor Congresului Interna țional de Agricultură. În august 1930, odată cu trecerea tipografiei Cultura Națio nală la regia Monitorul Oficial, Beldie devine, ca spe cialist, membru al consiliului de administrație
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și Ardealul și a publicațiilor Congresului Interna țional de Agricultură. În august 1930, odată cu trecerea tipografiei Cultura Națio nală la regia Monitorul Oficial, Beldie devine, ca spe cialist, membru al consiliului de administrație și este Însăr cinat cu con ducerea Imprimeriei Naționale. Aceasta a durat până În august 1932, când regia Monitorul Oficial a fost des ființată, iar con siliul de administrație s-a dizolvat. A lucrat ca subdirector și apoi ca director la Direcția Recensământului General al Populației În perioada octombrie
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Duțu, Alexandru, Florica, Dobre, Drama generalilor români (19941964),București, Editura Enciclopedică, 1997. Eberle, Henrik, Matthias Uhl, Dosarul Hitler, traducere Ioana Constantin, Editura Meditații, București, 2002. Enciclopedia României, editori D.Gusti, C.Orghidan, Mircea Vulcănescu, Dan Botta, vol.I-IV, București, Imprimeria națională, 1938-1943. Volumul I: Statul. 1938; volumul II, Țara Românească, 1939; volumul III Enciclopedia națională. Cadre și producție, 1939; volumul IV, Economia Națională. Circulație, distribuție, consum, 1943. Fătu, Mihai, Spălățelu, Ion, Garda de Fier, Organizație teroristă de tip fascist, ediția
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
îi auzim discursul pompos. Popularitatea romantismului era generată, cum remarca Ortega y Gasset, și de mijloacele de popularizare proprii secolului al XIX-lea, romantismul devenind un „stil popular”. „Les oeuvres roman tiques sont les premières - depuis l’invention de l’imprimerie - à avoir bénéficié de gros tirages. Le roman- tisme a été le style populaire par excellence. Premier né de la démocratie, il fut dorloté par la masse.” „Operele romantice sunt primele - de la inventarea tiparului - care au beneficiat de mari tiraje. Romantismul
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
și vrăjmășie în sufletul lor și să nu le răsplătească lor după faptele lor și nici după vicleșugul născocirilor lor”. Apoi le răspunde printr-o cuvântare ținută în Senat la 14 decembrie 1926, care a fost publicată în broșură, la Imprimeria Statului, în 1927, cu titlul În contra calomniilor, iar în 10 octombrie 1932 a rostit un discurs în același Senat despre Împrumutul Fondului Bisericesc, publicat și acesta în broșură. Despre conținutul acestor cuvântări și apărarea lui Nectarie se va vorbi la
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Maiorescu este acela care m-a oprit de a ține gratis la Facultatea de Litere din București cursul meu de filologie comparativă. 3) Dl. Lascăr Catargiu este acela care a refuzat tipărirea acestui curs, câte două coale pe lună, la Imprimeria Statului Comunicându-vă acestea cu rugămintea de a da loc în cel dintâi număr al ziarului dv., exclam și eu «Ce deriziune»! B.P. Hasdeu“ 82 Se înființează Societatea de asigurare mutuală „Unirea“. Ziarele publică lista societarilor și sumele subscrise. S-
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ROM., an. XIX, 13 decembrie 1875, p. 1119). Cele două lucrări menționate de Hasdeu au apărut totuși în anul 1875: Istoria critică a românilor. Pământul Țării Românești, ediția a II-a revăzută și foarte adausă, vol. I și II1, București, Imprimeria Statului, tipografia Antoniu Mănescu, 1875 (pe copertă 1874); Principie de filologie comparativă ario-europea cuprinzând grupurile indo-perso-tracic, grecoitalo-celtic și lato slavo-germanic cu aplicațiuni la istoria limbii române. Curs ținut la Facultatea de litere și filosofie din București, tom. I; Istoria filologiei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
129, 133; Simplon 146, 378, 419; Splendid 116, 129; Stănescu 125; Transilvania 130; Victoria (Calea Victoriei) 113; Victoria („din Șelari“) 130 Hristodor (birtul): 49, 113, 114, 134 Hugues (hotelul; restaurantul): 120, 130, 134, 162, 163, 391 Iaurgeria lui Hagi Stanof: 127 Imprimeria Statului: 275 Institutul Buchholtzer: v. Pensionatul Buchholtzer Institutul de Arhitectură: 244 Institutul de băieți Șeicaru: 50 Institutul de hidroterapie al medicilor asociați: 127 Institutul Heliade: 195, 242, 260, 407 Institutul pension de băieți „Codreanu“: 116 Intrarea dr. Toma Tomescu: 122
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
muzical Constantin Tănase 115; Țăndărică (de păpuși și marionete) 119, 125; de vară (grădina Guichard) 298, 303, 381, 419 Tei (Grădina cu Tei): 140 Tei (lacul): 110, 140, 141 Terasa Oteteleșanu: v. Oteteleșanu (Terasa) Timpul (redacția): 121 tipografia (atelierele grafice; imprimeria): ziarului Adevărul 148; Dor. P. Cucu 148; Carol Göbl 148; Fr. Göbl, Ispirescu 127, 148, 148; Gr. Luis 126; Națională 125; Noua tipografie a laboratorilor români 148; C. PetrescuConduratu 148; „Românul“- Carol Göbl 148; C.A. Rosetti 148, 408; Statului
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
o simt pe pleoape, pe față... *După o bătaie în ușă, în camera mea de redactor a intrat profesorul I.D. Lăudat. Venit la rudele băcăuane, a trecut să-mi lase o culegere din studiile sale despre Dimitrie Cantemir, multiplicată la imprimeria Universității. A scos, totodată, din geantă și un dosar cu o recenzie la volumul Ienăchiță Văcărescu. „Nu spun do ut des”, mi-a precizat înmînîndu-mi-o, dar a lăsat să se înțeleagă că ar vrea să apară cît mai curînd. Are
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pentru a apărea, de mari dificultăți. Cu atât mai mult o carte semnată Corneliu Codreanu ar fi fost imediat pusă la index. Guvernul știa că el își scrisese Memoriile, și căuta, prin toate mijloacele, să afle numele editurii sau al imprimeriei în care trebuia să apară. Mare era pericolul pentru Legiune! Odată respinsă de cenzură, cartea nu mai putea să apară fără să încalce legile în vigoare. În cazul acesta, Căpitanul a ales între imprimarea clandestină a cărții, ceea ce-l expunea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
noroc. Totodată, pentru a deruta pe informatorii ce se îmbulzeau în jurul lui, începu discuții cu mai multe edituri din București. Guvernul era informat zi de zi de aceste conversații, și pândea momentul în care Corneliu Codreanu va preda manuscrisul unei imprimerii, spre a-l confisca. Jocul acesta a durat toată vara; iar guvernul nu și-a dat seama că era înșelat decât atunci când cartea era în librării; și culmea, cu aprobarea cenzurii. Răspunderea pe care și-a asumat-o Nicolae Petrașcu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
prost sau pe jumătate. Nicolae Petrașcu, ajutat de organizația locală, trecu cu strălucire proba. Nimic nu a transpirat din munca îndârjită efectuată în tăcere. El se ocupa și de corectura șpalturilor și urmărea cu febrilitate, zi de zi, lucrul de la imprimerie. Această bătălie surdă a durat câteva luni, în timpul cărora legionarii din Sibiu au trăit într-o continuă tensiune. La 1 Octombrie 1936, cartea iese, în sfârșit, din tipografie. Când, grație excelentului „Serviciu de colportaj” al Mișcării, ea a fost expediată
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
D. urmează liceul la Botoșani, Fălticeni și București. Va absolvi, în 1897, Facultatea de Drept din București, după care va profesa o vreme avocatura. Intrat în viața politică, este ales deputat și senator. De-a lungul timpului, este director al Imprimeriilor Statului, director al Teatrului Național din Chișinău, președinte al Ateneului Român, subdirector general al Societății Române de Radiodifuziune. Debutează ca elev, în 1892, cu versuri în revista „Doina”. În continuare, până la primul război mondial, colaborează cu poezii, proză, lucrări dramatice
DAUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286701_a_288030]
-
1997). Routes. Travel and translation in the late twentieth century. Harvard: Harvard University Press. Conea, I. (1937). Geopolitica, o știință nouă. Sociologie Românească, anul II, nr. 9-10, septembrie-octombrie. Conea, I. (1938). Corectări geografice în istoria Românilor. București: Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului. Conea, I. (1939). Prin geografia umană la o nouă concepție a geografiei istorice. Buletinul Societății Regale Române de Geografie, tom LVII. Conea, I., Golopenția, A. și Popa-Vereș, M. (1939). Geopolitica. Craiova: Ramuri. Eliade, M. (1928). Anno Domini. Cuvântul, anul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
conștiință europeană în secolul al XX-lea, București: Editura Curtea Veche. Huntington Samuel P. [1968] 1999. Ordinea politică a societăților în schimbare, traducere de Horațiu Stamatin, Iași: Editura Polirom. Iorga Nicolae. (1899). La vie intellectuelle des roumains en 1890, Bucarest: Imprimerie de „L’independence Roumaine”. Jürgen Habermas. (1962, 2005). Sfera publică și transformarea ei structurală.Studiu asupra unei categorii a societății burgheze. București: Editura Comunicare.ro. Kantner Cathleen. (2006). Collective Identity as Shared Ethical Self-Understanding: The Case of the Emerging European
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
eroilor și zeilor care populau epopeile homerice. De fapt, prin demersul lui Palephatus, întregul sistem mitologic al grecilor antici era pus sub semnul întrebării. Am consultat ediția temeinic adnotată Histoires incroyable par Paléphate, traduceri și adnotări de Félix van Hulst, Imprimerie de Jeunhommes Frères, Liége, 1838. 31 Michel Pastoureau, O istorie simbolică a Evului Mediu Occidental, p. 7. 32 Idem, p. 8. 33 Se pare că această metaforă își are originea într-o afirmație a lui Vincent de Beauvais, din deschiderea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
eroilor și zeilor care populau epopeile homerice. De fapt, prin demersul lui Palephatus, întregul sistem mitologic al grecilor antici era pus sub semnul întrebării. Am consultat ediția temeinic adnotată Histoires incroyable par Paléphate, traduites et annotées par Félix van Hulst, Imprimerie de Jeunhommes Frères, Liége, 1838. 227 Michel Pastoureau, O istorie simbolică a Evului Mediu Occidental, p. 7. 228 Idem, p. 8 229 Se pare că această metaforă își are originea într-o afirmație a lui Vincent de Beauvais, din deschiderea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pentru Literatură și Artă, București, 1946. Lesicon romanescu-latinescu-ungurescu-nemțescu (1825), ediție electronică coordonată de Maria Aldea, Cluj-Napoca, 2013, web: http://www.bcucluj.ro/lexiconuldelabuda/ site/login.php. Maiorescu, Titu, Poezia rumână. Cercetare critică urmată de o alegere de poezii, Edițiunea și Imprimeria Societății Junimea, Iași, 1867. Maiorescu, Titu, Opere, I-II, ediție îngrijită de Georgeta Rădulescu-Dulgheru și Domnica Filimon, Minerva, București, 1978-1984. Marienescu, Atanasie, Poesia poporală. Balade, Pesta, 1859. Michelet, Jules, Le Peuple, Hachette - Paulin, Paris, 1846. Michelet, Jules, Légendes démocratiques du
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]