2,489 matches
-
placarda între șinele metroului care tocmai venea în viteză. Se trezise exact când metroul era pe punctul să-l strivească. Visele cu M. Minkoff deveniseră mai rele decât vechile și înfiorătoarele coșmaruri cu autobuzul turistic, cele în care Ignatius, stând impunător pe platforma de sus a câte unui autobuz blestemat, trecea peste poduri cu șine sau gonea pe pistele unor aeroporturi, gata să se ciocnească cu câte un avion cu reacție care aterizase și se îndrepta spre el. Noaptea era chinuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
ducea spre casă, reflexele luminii lor de chihlimbar unduind în emailul negru al porții și al obloanelor. Sub ambele felinare, pe dalele cu care era pavată aleea, se vedeau ghivece vechi, de plantație în care creșteau și se înmulțeau tufe impunătoare de yucca. Ignatius se opri în fața clădirii, privind-o cu extrem dezgust. Ochii lui și albaștri și galbeni condamnau fațada strălucitoare. Nasul său se revolta împotriva mirosului persistent al vopselei proaspete cu email. Urechile lui se încrâncenau la auzul cântecelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Cuceritorul și cel al mătușii Zeliha. Sultanul Mahomed cucerise Constantinopolul - fie că-ți plăcea sau nu chestia asta, era un lucru destul de important ca să i se treacă cu vederea forma nasului. Cât despre mătușa Zeliha, personalitatea ei era atât de impunătoare și trupul ei atât de fascinant, Încât nimeni nu vedea nasul ei - sau orice altă parte a ei, la drept vorbind - ca o sursă de imperfecțiune. Însă neavând În curriculum vitae nici un fel de realizări imperiale și posedând o incapacitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Se dusese acolo pentru că acela era singurul lăcaș sfânt care nu-l obliga să se transforme În altcineva ca să-l Întâmpine cu bunăvoință. Se dusese acolo pentru că-i plăcea sentimentul pe care i-l inspira locul acela, nepretențios și totuși impunător și gotic În același timp. Amestecul spiritului mexican cu valorile americane, zecile de lumânări și milagros puse acolo de diverși oameni, probabil ei Înșiși păcătoși, hârtiile Împăturite de pe ziduri În care vizitatorii Își mărturiseau și Își ascundeau păcatele - toate i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
putut scrie un roman istoric despre jocurile care se desfășurau În arenă. Un roman despre gladiatori n-ar fi fost oare mai autobiografic decît un roman despre tatăl lui? A fi odraslă, e bine. A fi gladiator e ceva mai impunător. Dacă nu cumva e tot aia. Într-una din zile, va trebui să priceapă că personajul principal al cărții despre tatăl lui va fi de fapt el, fiul tatălui, gladiatorul care intră În amfiteatru apărat de cască și de jambiere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
cărui datorie era să decidă dacă fusese comisă o crimă și să pronunțe acuzarea odată ce suspectul a fost arestat, precum și să instrumneteze cazul în fața curții. Conform procedurilor, acesta era superiorul lui Porfiri, relație pusă în evidență și de înălțimea sa impunătoare. Aranjat și fercheziut, Liputin impunea respectul necesar, iar fiecare fir de păr, fiecare tiv și fiecare nasture se aflau la locul lor. Pe lângă acesta mai erau prezenți cei doi martori oficiali ceruți de noile legi, în cazul de față general
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
trântit ușa în nas, mințind: „Locul nu mai e liber, domnișoară”. Apoi s-a îndepărtat bombănind: „Asta a greșit adresa. Căuta o mânăstire”. În schimb, cum a zărit-o pe Luchi, i-au scânteiat ochii. Era cam șleampătă, dar masivă, impunătoare, cu șolduri late și cu părul lucios și negru. „Cum ai zis că te cheamă, fetițo, Luchi?” „Da”, râse lat Luchi, cucerindu-l definitiv pe tata care a angajat-o pe loc. „Luchi e corespunzătoare?” am întrebat eu la masă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
m-a speriat. Apoi mi-a trecut prin minte că Bătrânul, după ce Francisc îi semnalase probabil venirea mea, se ascunsese undeva în spatele oglinzilor, studiindu-mă ca pe o muscă pătrunsă în sanctuarul său înainte de a-și face o intrare solemnă, impunătoare. Ezitam. Să mă așed pe unul din cele două fotolii și să aștept? Dar nu se cădea. Trebuia să aștept respectuos în picioare. Aproape paralizat de ideea că eram studiat de un ochi invizibil, mă străduiam să-mi impun o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
cruce latină; în timpul ceremoniei se îmbrăca cu un costum special de Mare Maestru și de Rege. Ca urmare a acestei mascarade, Nordau amintește faptul că pictorul simbolist francez Alexandre Séon a realizat o lucrare reprezentându-l pe Péladan în postura impunătoare pe care acesta o poza. Ca o continuare a ipocriziei, un compozitor a conceput o fanfară ce trebuia cântată în momentul în care Péladan își făcea intrarea în împrejurări solemne. Péladan intenționa să scrie o lucrare de mare amploare, concepută
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
Tawny Beeches. Doamne, detesta locurile de genul ăsta. Care pretindeau că le pasă de persoanele în vârstă când de fapt totul era o industrie profitabilă, încă o moștenire a erei Thatcher, îngrijirea geriatrică privată. Pe când se îndrepta furios spre ușa impunătoare, Jack încercă să-și dea seama de ce era atât de vehement. Oare i se stârnise spiritul justițiar pentru că acesta era genul de scandal pe care îl dădea în vileag cu mare bucurie sau să fi fost ceva mult mai personal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
despre premiere? îl întrebă, rușinată dintr-odată de propria ei schimbare de perspectivă asupra defectelor lui. Jack, însă, păru oarecum stânjenit, dar poate că doar i se părea ei. Maestrul de ceremonii al primăriei, un individ care arăta mult mai impunător decât însuși primarul, solicită atenția publicului pentru a putea începe ceremonia. Ea sorbi din paharul de suc de portocale, știind că era ultimul de care avea să aibă parte în aglmoerația asta până când aveau să fie anunțați câștigătorii. Conform programului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
extremelor, fascinația pentru autoritarism și colectivism sînt însă mărci ale deceniului patru. Dacă acțiunea modernismului lovinescian s-a impus îndeosebi prin Cenaclul „Sburătorul” și prin acțiunea magisterială a mentorului său (trecut, după război, de la faza impresionistă a foiletonisticii militante la impunătoarele sinteze despre istoria civilizației române moderne și a literaturii române contemporane), mai radicalul Contimporanul a avut o rază mult mai redusă de acțiune literară: a fost mai curînd un cîmp de confluențe moderne decît de iradieri. Contribuția sa majoră ține
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
punea accent — în linia grupării De Stijl — pe arhitectură ca „unitate plastică a tuturor artelor” și expresie a stilului nou: „Jiri Kroha, profesor al școalei politehnice din Brno, ne prezintă în toate detaliile de planuri și vederi o construcție industrială impunător de plastică. Arhitectura nouă este desigur azi un cumul de arte plastice și îndeplinește pentru noi funcționarea creatoare a artelor surori”. Ultimul și cel mai amplu material despre arhitectura/arta nouă cehoslovacă este „Casa de locuit“ de B. Vaclavek (Praga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
îi este preferată însă apropierea de „negativismul” și „pesimismul” lui La Rochefoucauld. Despre monografia lui Balotă, Marin Nițescu va afirma - cu maliție - următoarele considerațiuni: „pornind de la indicații embrionare și vagi punctuații urmuziene, el ridică, pentru cultul lui Urmuz, un edificiu impunător (...) un Urmuz posibil, simulînd existența unei opere comportîndu-se als ob”. Pe linia esteticii „realismului muzical” indicată în nota de subsol a prozei „Algazy & Grümmer”, Dan Cristea speculează, într-un mic eseu intitulat „Urmuz — adecvări și corespondențe” (România literară, IV, 47
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
să treacă pe lângă noi fără să-l observăm, spuse Takamori dezamăgit. Poate că nici nu a luat vaporul ăsta... Cei doi au urcat pasarela și i-au arătat paznicului japonez permisul de acces pe punte. Interiorul arăta ca un hotel impunător, cu candelabre strălucitoare și picturi murale. Pasagerii străini și ofițerii superiori în uniformele lor bleumarin conversau în franceză. Dușumelele erau acoperite cu covoare groase și Tomoe simțea cum i se afundă tocurile în pluș. — Tomoe, spuse Takamori ștergându-și sudoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
lor. Simplul fapt că am privit casa pe dinafară m-a făcut să-mi doresc din suflet să-i aparțin, să fiu legată de acei oameni. Era genul de casă la care visasem dintotdeauna. Mare, dar nu de dimensiuni exagerate, impunătoare fără să fie peste măsură de grandioasă, cu iederă drapată pe zidul de cărămidă roșie, Întinzîndu-se aproape pînă la cele trei frontoane. Ferestrele aveau geamuri fixate În plumb, iar aleea din față era o fîșie imensă acoperită cu pietriș În mijlocul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
membru al Consiliului Reginei și știu, acum că l-am căutat pe Google, că are o reputație excelentă. Lucrează În domeniul dreptului commercial, are propriul să birou pe undeva prin Middle Temple, iar În poze nu arată deloc atît de impunător și de măreț pe cît ți-ar inspira faima lui. Chipeș Într-un fel mai șters și oarecum tern, Michael, În toate pozele pe care le-am văzut În apartamentul lui Dan, e eclipsat vizibil de soția sa, frumoasa Linda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
o opinie favorabilă tezei lui Iustinian, și papa Virgilio, istovit de prizonierat, a subscris și el. Cei mai înverșunați adversari ai operei imperiale au fost episcopii din regiunea Padului, cu precădere cei din Aquileia și Milano, două dintre cele mai impunătoare figuri ale creștinismului. În ciuda tuturor încercărilor de reorganizare, situația, cum bine se știe, durează și acum, rezultatul fiind că în unele episcopii există trei episcopi care se pretind titulari: unul e arian, și doi, catolici, unul fiind în favoarea, și altul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
duzină. Înălțarea ei nu dovedea o grijă anume și, în primul rând, se simțea graba cu care fusese construită. Dar aș nedreptăți locul sfânt dacă n-aș da și alte amănunte și n-aș stărui asupra puținelor sale frumuseți. Era impunător, lung de șaptezeci și patru de picioare și înalt de șaizeci de coți, avea cinci naosuri și un transept care se sfârșea printr-o absidă cu cupolă semicirculară. În fața intrării exista un atrium vast, înconjurat de un portic încăpător. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
vărsare de sânge s-ar întoarce împotriva lui, a stăvilit în ultimul moment avântul plebei și a trimis la Ravenna un emisar care să-i ceară exarhului Isacco Platone să i se alăture. Vestiarium-ul papal conținea într-adevăr un tezaur impunător. Aurul și argintul bisericilor, prețioasele danii de la împărați, consuli și cetățeni particulari, banii pentru cheltuielile curente, pomenile și răscumpărările prizonierilor de război, precum și banii pe care Heraclion îi trimisese pentru plata funcționarilor și a militarilor. Onoriu nu acumulase acea enormă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
de o mână de călugări, vreo doisprezece, cred, dar nici vorbă de agricultori sau de meșteri în vreo meserie. Dar el era sfânt, și miracolul se afla chiar în fața lui. Totul fusese reclădit, câmpurile, cultivate, meșteșugarii, în atelierele lor, mănăstirea, impunătoare, cu cei o sută cincizeci de călugări. Iar Colombano murise doar cu treizeci și patru de ani în urmă. Regula impusă de el era considerată de multă lume aproape neomenească. El o urma, chipurile, pe cea a lui Benedict, dar o făcuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Închise, dincolo de cedrii misterioși, se zăreau vile vechi, cu câte două-trei etaje, Înconjurate de grădini parfumate. Vilele acelea nu erau cenușii și scorojite ca alte case din Roma. Erau brune, albastre sau galbene. Doamna Fioravanti se opri În fața celei mai impunătoare. Zugrăveala era de un roz palid. Probabil era frumos să locuiești aici. Când porțile automate se deschiseră, Kevin văzu două femei goale de piatră care se arcuiau prietenoase și sprijineau pe mâini, fără un efort prea mare, un balconaș. Doamna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
această toată mulțime distinsă, apariția lui Mihnea fusese de-a dreptul strălucitoare. Era un bărbat tânăr, cu păr negru și bogat, pe care-l lăsa să fluture sub căciula ușoară și fandosită, din piele de jder. Și avea o expresie impunătoare, de om pregătit să treacă peste orice. Își rotea ochii negri în toate părțile, ca și când n-ar fi vrut să scape ceva important, și fiecare avea impresia că pe el îl privește în mod special, îl vede cu adevărat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
hotărâse să se strecoare în el, demonstrativ, așteptând ca Zoe să vadă imediat schimbarea radicală ce se produsese. Știa că mulți remarcă diferența dintre omul obișnuit și cel pe care îl ia el în stăpânire, pentru că acela devenea brusc mai impunător, mai sigur pe sine, preocupat de alte lucruri, adică altul. A privit-o din nou și Zoe a tresărit. Ea îi remarcase privirea îndrăgostită și se speriase. Îl știa de mult pe Ianache și îi învățase pe de rost poeziile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
care răsăreau ici și acolo ca niște licurici bezmetici trădau prezența vieții. La marginea unui colț de pădure, o potecă scurta drumul până la gară. De fapt, era o haltă unde opreau câteva trenuri vechi, destinate navetiștilor. Celelalte trenuri noi și impunătoare își continuau nepăsătoare drumul fără să ia în seamă micul popas. Alina se grăbea și de aceea a ales drumul scurt și anevoios care nu prea era folosit pe o astfel de vreme. Trenul trebuia să sosească și dacă ar
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]