1,931 matches
-
august 2013." 18. Curtea remarcă faptul că, deși art. 2 alin. (1) din Legea nr. 192/2006 se referă la obligația părților de a participa la ședința de informare privind avantajele medierii, alin. (1^2) al aceluiași articol prevede sancțiunea inadmisibilității cererii de chemare în judecată numai pentru situația în care reclamantul nu și-a îndeplinit această obligație. Ca atare, pârâtul nu este obligat să participe la o astfel de ședință, singura condiție pe care reclamantul trebuie să o îndeplinească este
DECIZIE nr. 266 din 7 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 200 din Codul de procedură civilă, precum şi celor ale art. 2 alin. (1) şi (1^2) şi art. 60^1 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262693_a_264022]
-
Parlamentului European și a Consiliului consacră medierea ca fiind o procedură facultativă, alternativă și informală, art. 2 alin. (1) din Legea nr. 192/2006 prevede că părțile sunt obligate să participe la ședința de informare privind avantajele medierii, sub sancțiunea inadmisibilității cererii de chemare în judecată, instituită de alin. (1^2) din același articol. Așa fiind, deși medierea este facultativă, totuși ședința de informare privind avantajele medierii este obligatorie. 22. Curtea apreciază, totodată, că reglementarea legală criticată, respectiv art. 2 alin
DECIZIE nr. 266 din 7 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 200 din Codul de procedură civilă, precum şi celor ale art. 2 alin. (1) şi (1^2) şi art. 60^1 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262693_a_264022]
-
potrivit acestui adagiu, cetățeanul beneficiază de prezumția de cunoaștere a legii. Ca atare, nu este justificată o procedură specială de informare asupra conținutului unei atare legi. În mod indubitabil această obligație instituită sub orice sancțiune, nu doar sub aceea a inadmisibilității cererii de chemare în judecată, contravine dispozițiilor art. 21 din Constituție, care prevăd că nicio lege nu poate îngrădi exercitarea accesului liber la justiție. Obligativitatea participării la informarea despre avantajele medierii reprezintă o îngrădire a accesului liber la justiție, deoarece
DECIZIE nr. 266 din 7 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 200 din Codul de procedură civilă, precum şi celor ale art. 2 alin. (1) şi (1^2) şi art. 60^1 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262693_a_264022]
-
că nicio lege nu poate îngrădi exercitarea accesului liber la justiție. Obligativitatea participării la informarea despre avantajele medierii reprezintă o îngrădire a accesului liber la justiție, deoarece se constituie într-un filtru pentru exercitarea acestui drept constituțional, iar prin sancțiunea inadmisibilității cererii de chemare în judecată, acest drept este nu doar îngrădit, ci chiar interzis. 23. Întrucât pot exista situații în care persoanele fizice sau juridice doresc ca soluționarea conflictului să se facă exclusiv de către instanța de judecată, Curtea constată că
DECIZIE nr. 266 din 7 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 200 din Codul de procedură civilă, precum şi celor ale art. 2 alin. (1) şi (1^2) şi art. 60^1 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262693_a_264022]
-
informare în fața mediatorului este una cu caracter formal. 25. În contextul celor mai sus reținute, Curtea constată că obligația instituită în sarcina părților, persoane fizice sau persoane juridice, de a participa la ședința de informare privind avantajele medierii, sub sancțiunea inadmisibilității cererii de chemare în judecată, este o măsură neconstituțională, fiind contrară dispozițiilor art. 21 din Constituție. 26. Având în vedere art. 31 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, care prevede că, "În caz
DECIZIE nr. 266 din 7 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 200 din Codul de procedură civilă, precum şi celor ale art. 2 alin. (1) şi (1^2) şi art. 60^1 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262693_a_264022]
-
actul atacat, de care, în mod necesar și evident, nu pot fi disociate prevederile menționate în sesizare", Curtea își va extinde controlul de constituționalitate și asupra prevederilor art. 2 alin. (1^2) din Legea nr. 192/2006 , care instituie sancțiunea inadmisibilității cererii de chemare în judecată în caz de neîndeplinire a obligației de a participa la ședința de informare privind medierea, obligație prevăzută de art. 2 alin. (1) din aceeași lege, text de lege criticat în cauză. 27. Pentru argumentele expuse
DECIZIE nr. 266 din 7 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 200 din Codul de procedură civilă, precum şi celor ale art. 2 alin. (1) şi (1^2) şi art. 60^1 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262693_a_264022]
-
1 din Legea nr. 192/2006 , Curtea reține că prin această reglementare legiuitorul a circumstanțiat materiile în care părțile sunt ținute să facă dovada participării la ședința de informare, prevăzută de art. 2 alin. (1) din aceeași lege, sub sancțiunea inadmisibilității cererii de chemare în judecată. Mai exact, obligativitatea participării la ședința de informare cu privire la avantajele medierii nu privește toate materiile în care este posibilă medierea, ci este limitată expres la anumite domenii, acestea fiind următoarele: protecția consumatorului [lit. a), care
DECIZIE nr. 266 din 7 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 200 din Codul de procedură civilă, precum şi celor ale art. 2 alin. (1) şi (1^2) şi art. 60^1 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262693_a_264022]
-
condiții ca și martorii acuzării; [...]" ... A. Cu privire la admisibilitate 23. Curtea constată că cererea nu este în mod vădit nefondată în sensul art. 35 § 3 lit. a) din Convenție. De altfel, Curtea subliniază că aceasta nu prezintă niciun alt motiv de inadmisibilitate. Este necesar, așadar, să fie declarată admisibilă. B. Cu privire la fond 1. Argumentele părților 24. Reclamantul a insistat asupra faptului că audierea de către instanțe a martorilor acuzării era esențială pentru a-i permite să le adreseze întrebări menite să permită aprecierea
HOTĂRÂRE din 3 decembrie 2013 în Cauza Vararu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262511_a_263840]
-
dispozițiile din Codul muncii trebuie înțeleasă ca vizând, în mod logic, nu doar procedura recuperării contravalorii pagubei prin acordul părților, ci și procedura ulterioară momentului în care se constată că a eșuat procedura prin acordul părților. Opinia exprimată în sensul inadmisibilității unor acțiuni în răspundere patrimonială introduse la instanța de contencios administrativ nu poate fi primită, întrucât, odată calificat raportul juridic dedus judecății, ca fiind de dreptul muncii, și determinată, pe cale de consecință, instanța competentă, ca fiind instanța de conflicte de
DECIZIE nr. 3 din 12 mai 2014 privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2007 , coroborate cu dispoziţiile art. 254 şi art. 266 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin raportare la prevederile art. 58 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262527_a_263856]
-
invocat și motivele care susțin capacitatea de colectare pe care o dețin, apreciată ca fiind superioară celei deținute de DACIN-SARA, aceste susțineri fiind în legătură cu capătul de cerere referitor la desemnarea colectorului unic. Apărările paratei DACIN-SARA Parata DACIN-SARA a invocat excepțiile: - inadmisibilității, întemeiata pe argumentul că două organisme de gestiune colectivă care reprezintă drepturi patrimoniale diferite, având repertorii și membri diferiți, nu pot solicita conjunct atribuirea unor cote procentuale din remunerațiile colectate pentru drepturi de autor și, totodată, că cererea nu poate
DECIZIE nr. 62 din 11 iunie 2014 privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Hotărârii arbitrale nr. 1 din 7 mai 2014 având drept obiect stabilirea modalităţii de repartizare între organismele de gestiune colectivă UPFAR-ARGOA, ARDAA şi DACIN-SARA a remuneraţiilor rezultate din retransmiterea prin cablu şi din remuneraţia compensatorie pentru copia privată a operelor audiovizuale şi videogramelor, precum şi desemnarea colectorului unic al remuneraţiilor rezultate din retransmiterea prin cablu şi modalitatea de evidenţiere şi justificare a cheltuielilor privind acoperirea reală a costurilor de colectare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262585_a_263914]
-
a excepțiilor invocate de parata DACIN-SARA. Prin urmare, tribunalul se va pronunța cu prioritate asupra acestora. Pentru acest motiv, completul arbitral va lua în discuție excepțiile astfel cum acestea au fost lămurite și recalificate, după caz. În ce priveste excepția inadmisibilității, invocată de parata DACIN-SARA și întemeiata pe argumentul potrivit căruia două organisme de gestiune colectivă care reprezintă drepturi patrimoniale diferite, având repertorii și membri diferiți, nu pot solicita conjunct atribuirea unor cote procentuale din remunerațiile colectate pentru drepturi de autor
DECIZIE nr. 62 din 11 iunie 2014 privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Hotărârii arbitrale nr. 1 din 7 mai 2014 având drept obiect stabilirea modalităţii de repartizare între organismele de gestiune colectivă UPFAR-ARGOA, ARDAA şi DACIN-SARA a remuneraţiilor rezultate din retransmiterea prin cablu şi din remuneraţia compensatorie pentru copia privată a operelor audiovizuale şi videogramelor, precum şi desemnarea colectorului unic al remuneraţiilor rezultate din retransmiterea prin cablu şi modalitatea de evidenţiere şi justificare a cheltuielilor privind acoperirea reală a costurilor de colectare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262585_a_263914]
-
pe argumentul potrivit căruia două organisme de gestiune colectivă care reprezintă drepturi patrimoniale diferite, având repertorii și membri diferiți, nu pot solicita conjunct atribuirea unor cote procentuale din remunerațiile colectate pentru drepturi de autor, tribunalul arbitral o apreciază ca neîntemeiată. Inadmisibilitatea reprezintă sancțiunea ce intervine în cazul în care nu este îndeplinită o condiție specială de exercițiu a acțiunii sau când legea nu recunoaște mijlocul procedural prin care partea a înțeles să deducă judecății un anumit drept. Nu există o interdicție
DECIZIE nr. 62 din 11 iunie 2014 privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Hotărârii arbitrale nr. 1 din 7 mai 2014 având drept obiect stabilirea modalităţii de repartizare între organismele de gestiune colectivă UPFAR-ARGOA, ARDAA şi DACIN-SARA a remuneraţiilor rezultate din retransmiterea prin cablu şi din remuneraţia compensatorie pentru copia privată a operelor audiovizuale şi videogramelor, precum şi desemnarea colectorului unic al remuneraţiilor rezultate din retransmiterea prin cablu şi modalitatea de evidenţiere şi justificare a cheltuielilor privind acoperirea reală a costurilor de colectare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262585_a_263914]
-
de arbitrare în comun. Aspectele ce decurg din identificarea repertoriului fiecărei entități nu țin de admisibilitatea acțiunii, ci de administrarea și aprecierea probelor. Nici argumentul că acțiunea nu poate fi analizată în absența unei expertize nu poate conduce la ideea inadmisibilității, fiind vorba de o problemă de apreciere a probatoriului, iar nu de exercițiul acțiunii. În ce priveste excepția lipsei capacității procesuale de folosință, invocată de parata DACIN-SARA, tribunalul arbitral o apreciază ca neîntemeiată. Din actele depuse la dosar rezultă că
DECIZIE nr. 62 din 11 iunie 2014 privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Hotărârii arbitrale nr. 1 din 7 mai 2014 având drept obiect stabilirea modalităţii de repartizare între organismele de gestiune colectivă UPFAR-ARGOA, ARDAA şi DACIN-SARA a remuneraţiilor rezultate din retransmiterea prin cablu şi din remuneraţia compensatorie pentru copia privată a operelor audiovizuale şi videogramelor, precum şi desemnarea colectorului unic al remuneraţiilor rezultate din retransmiterea prin cablu şi modalitatea de evidenţiere şi justificare a cheltuielilor privind acoperirea reală a costurilor de colectare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262585_a_263914]
-
și lipsa calității procesuale active. În ce priveste excepția prescripției, în cadrul dezbaterilor, în prezența tuturor părților, după punerea în discuție de către tribunalul arbitral a calificării corecte a acestei excepții, reprezentații DACIN-SARA au arătat că în realitate este vorba de o inadmisibilitate a desemnării colectorului unic de către completul arbitral, singurul organism îndrituit să facă aceasta desemnare fiind ORDA. În raport cu calificarea corectă a excepției, tribunalul arbitral urmează să o admită și să constate că este inadmisibilă cererea de desemnare a colectorului unic de către
DECIZIE nr. 62 din 11 iunie 2014 privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Hotărârii arbitrale nr. 1 din 7 mai 2014 având drept obiect stabilirea modalităţii de repartizare între organismele de gestiune colectivă UPFAR-ARGOA, ARDAA şi DACIN-SARA a remuneraţiilor rezultate din retransmiterea prin cablu şi din remuneraţia compensatorie pentru copia privată a operelor audiovizuale şi videogramelor, precum şi desemnarea colectorului unic al remuneraţiilor rezultate din retransmiterea prin cablu şi modalitatea de evidenţiere şi justificare a cheltuielilor privind acoperirea reală a costurilor de colectare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262585_a_263914]
-
conveni încheierea unui protocol. Tribunalul arbitral nu poate interveni și asupra neînțelegerilor privind desemnarea colectorului unic, acest aspect intrând în competența exclusivă a ORDA, conform art. 133 din Legea nr. 8/1996 . Pentru aceste motive, tribunalul arbitral va admite excepția inadmisibilității capătului de cerere privind desemnarea ARDAA drept colector unic al remunerațiilor rezultate din retransmiterea prin cablu. În ce priveste fondul pretențiilor cuprinse în capetele 1 și 2 ale cererii de arbitrare, analizând actele depuse de părți, tribunalul arbitral constată că
DECIZIE nr. 62 din 11 iunie 2014 privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Hotărârii arbitrale nr. 1 din 7 mai 2014 având drept obiect stabilirea modalităţii de repartizare între organismele de gestiune colectivă UPFAR-ARGOA, ARDAA şi DACIN-SARA a remuneraţiilor rezultate din retransmiterea prin cablu şi din remuneraţia compensatorie pentru copia privată a operelor audiovizuale şi videogramelor, precum şi desemnarea colectorului unic al remuneraţiilor rezultate din retransmiterea prin cablu şi modalitatea de evidenţiere şi justificare a cheltuielilor privind acoperirea reală a costurilor de colectare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262585_a_263914]
-
a remunerațiilor rezultate din retransmiterea prin cablu a operelor audiovizuale și videogramelor, precum și a remunerației compensatorii pentru copia privată a operelor reproduse pe înregistrări audiovizuale și videograme este neîntemeiată. PENTRU ACESTE MOTIVE, Tribunalul arbitral hotărăște: Respinge că nefondate excepțiile de: - inadmisibilitate a capetelor 1 și 2 din cererea de arbitrare; - lipsa capacitate procesuală de folosință; - lipsa calitate procesuală activă, și - prescripție extinctiva. Admite excepția inadmisibilității capătului 3 din cererea de arbitrare și respinge că inadmisibilă cererea de desemnare a colectorului unic
DECIZIE nr. 62 din 11 iunie 2014 privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Hotărârii arbitrale nr. 1 din 7 mai 2014 având drept obiect stabilirea modalităţii de repartizare între organismele de gestiune colectivă UPFAR-ARGOA, ARDAA şi DACIN-SARA a remuneraţiilor rezultate din retransmiterea prin cablu şi din remuneraţia compensatorie pentru copia privată a operelor audiovizuale şi videogramelor, precum şi desemnarea colectorului unic al remuneraţiilor rezultate din retransmiterea prin cablu şi modalitatea de evidenţiere şi justificare a cheltuielilor privind acoperirea reală a costurilor de colectare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262585_a_263914]
-
audiovizuale și videograme este neîntemeiată. PENTRU ACESTE MOTIVE, Tribunalul arbitral hotărăște: Respinge că nefondate excepțiile de: - inadmisibilitate a capetelor 1 și 2 din cererea de arbitrare; - lipsa capacitate procesuală de folosință; - lipsa calitate procesuală activă, și - prescripție extinctiva. Admite excepția inadmisibilității capătului 3 din cererea de arbitrare și respinge că inadmisibilă cererea de desemnare a colectorului unic al remunerațiilor rezultate din retransmiterea prin cablu. Respinge că neîntemeiate capetele 1 și 2 din cererea de arbitrare formulată de UPFAR-ARGOA, cu sediul în
DECIZIE nr. 62 din 11 iunie 2014 privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Hotărârii arbitrale nr. 1 din 7 mai 2014 având drept obiect stabilirea modalităţii de repartizare între organismele de gestiune colectivă UPFAR-ARGOA, ARDAA şi DACIN-SARA a remuneraţiilor rezultate din retransmiterea prin cablu şi din remuneraţia compensatorie pentru copia privată a operelor audiovizuale şi videogramelor, precum şi desemnarea colectorului unic al remuneraţiilor rezultate din retransmiterea prin cablu şi modalitatea de evidenţiere şi justificare a cheltuielilor privind acoperirea reală a costurilor de colectare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262585_a_263914]
-
aplicabilitatea art. 8 din Convenție. 22. Curtea observă că acest capăt de cerere nu este în mod vădit nefondat în sensul art. 35 § 3 lit. a) din Convenție. De asemenea, Curtea subliniază că acesta nu prezintă niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, este necesar să fie declarat admisibil. B. Cu privire la fond 1. Argumentele părților 23. Reclamantul a susținut că întreg procesul decizional referitor la cererea sa de a exercita profesia de avocat simultan cu profesia de medic nu avea niciun
HOTĂRÂRE din 14 ianuarie 2014 în Cauza Mateescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262599_a_263928]
-
la art. 41 și 42. ... (3) Sunt, de asemenea, inadmisibile cererea de recuzare privitoare la alți judecători decât cei prevăzuți la art. 46, precum și cererea îndreptată împotriva aceluiași judecător pentru același motiv de incompatibilitate. ... (4) Nerespectarea condițiilor prezentului articol atrage inadmisibilitatea cererii de recuzare. În acest caz, inadmisibilitatea se constată chiar de completul în fața căruia s-a formulat cererea de recuzare, cu participarea judecătorului recuzat. Articolul 48 Abținerea judecătorului recuzat (1) Judecătorul împotriva căruia este formulată o cerere de recuzare poate
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258141_a_259470]
-
de asemenea, inadmisibile cererea de recuzare privitoare la alți judecători decât cei prevăzuți la art. 46, precum și cererea îndreptată împotriva aceluiași judecător pentru același motiv de incompatibilitate. ... (4) Nerespectarea condițiilor prezentului articol atrage inadmisibilitatea cererii de recuzare. În acest caz, inadmisibilitatea se constată chiar de completul în fața căruia s-a formulat cererea de recuzare, cu participarea judecătorului recuzat. Articolul 48 Abținerea judecătorului recuzat (1) Judecătorul împotriva căruia este formulată o cerere de recuzare poate declara că se abține. (2) Declarația de
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258141_a_259470]
-
programului prevăzut la alin. (1) atrage decăderea părții din dreptul de a mai administra proba respectivă. ... (7) Dispozițiile art. 262 sunt aplicabile. Articolul 373 Soluționarea incidentelor Dacă în cursul administrării probelor una dintre părți formulează o cerere, invocă o excepție, inadmisibilitatea vreunei probe sau orice alt incident privind administrarea probelor, ea va sesiza instanța care, cu citarea celeilalte părți, prin încheiere dată în camera de consiliu, se va pronunța de îndată, iar când este necesar, în cel mult 15 zile de la
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258141_a_259470]
-
precum și de pe procesul-verbal de constatare a aplicării măsurii asigurătorii, dacă este cazul. În situația în care se reclamă creanțe bănești rezultate din înscrierile contabile făcute în registre ținute cu respectarea condițiilor prevăzute de lege, cererea va fi însoțită, sub sancțiunea inadmisibilității, de un extras de pe înscrierile care cuprind aceste sume, legalizate de un notar public. ... (3) După înregistrarea cererii, executorul judecătoresc o va înainta de îndată instanței de executare competente, împreună cu toate documentele justificative, dispozițiile art. 664 și 665 aplicându-se
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258141_a_259470]
-
ar fi de acord să fie menținute sau vânzarea s-a făcut în condițiile art. 768 alin. (6). Articolul 775 Vicii ascunse În cazul vânzării silite la licitație publică nu există garanție contra viciilor ascunse ale bunului vândut. Articolul 776 Inadmisibilitatea desființării vânzării. Excepții (1) În cazul vânzărilor la licitație publică făcute în condițiile prezentei secțiuni nu este admisibilă nicio cerere de desființare a vânzării împotriva terțului adjudecatar care a plătit prețul, în afară de cazul în care a existat fraudă din partea acestuia
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258141_a_259470]
-
în materie penală îndreptate împotriva sa." A. Cu privire la admisibilitate 16. Curtea constată că prezenta cerere nu este în mod vădit nefondată în sensul art. 35 § 3 lit. a) din Convenție. În continuare, constată că nu prezintă niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, este necesar să fie declarată admisibilă. B. Cu privire la fond 1. Argumentele părților 17. Reclamantul a reiterat că procesul penal declanșat împotriva sa a fost inechitabil. 18. Guvernul a afirmat că procesul penal a fost echitabil. Reclamantul a luat
HOTĂRÂRE din 17 decembrie 2013 în Cauza Ion Tudor împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260139_a_261468]
-
comunicat că la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil nu s-a verificat practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept care formează obiectul sesizării Curții de Apel Constanța. Prin punctul de vedere depus invocă inadmisibilitatea sesizării, pe motiv că pricina a fost soluționată de către prima instanță prin admiterea excepției autorității de lucru judecat, așa cum rezultă din Sentința civilă nr. 561 din 12 martie 2014, pronunțată de Tribunalul Constanța, față de împrejurarea că reclamanților li s-ar
DECIZIE nr. 21 din 22 iunie 2015 privind interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 1079 alin. 2 pct. 3 din Codul civil de la 1864 şi art. 1.523 alin. (2) lit. d) din Codul civil raportat la art. 166 alin. (1) şi (4) din Codul muncii, republicat, cu modificările şi completările ulterioare [art. 161 alin. (1) şi (4) din Codul muncii în forma anterioară republicării] şi art. 1088 din Codul civil de la 1864, art. 2 din O.G. nr. 9/2000 , aprobată prin Legea nr. 356/2002 , cu modificările şi completările ulterioare, art. 2 din O.G. nr. 13/2011 , aprobată prin Legea nr. 43/2012 , cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 1.535 din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265195_a_266524]