114,184 matches
-
de ce dosarul de receptare anterior acestui succes, cuprinzând nume importante și valorizări deloc ambigue, pare a fi fost categoric clasat. Și - lucru mult mai grav - ignorat. Pot fi, în definitiv, de acord că adevărata temperatură a scrisului lui Cimpoeșu au indicat-o recenzenții contemporani cu erupția de la finele mileniului al doilea. Dar nu pot trece peste semnături ca aceea - grea - a lui Valeriu Cristea sau peste panorame ca aceea a lui Țeposu doar pentru faptul că - deși intuindu-i precis forța
De ce, Petru Cimpoeșu? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8509_a_9834]
-
Nu suntem oare, atunci, îndreptățiți să declarăm că forma și semnificația sunt fasciste?" (citat din articolul menționat al lui Virgil Nemoianu). Fără să se refere în mod special (direct și explicit) la contextul politic al dictaturilor comuniste, Virgil Nemoianu a indicat tocmai logica de auto-apărare a sistemului dictatorial de literatura evazionistă, singura care este cu adevărat literatură, fără nici un alt determinativ decât acela al valorii. Literatura evazionistă spune altceva și altfel decât recomandările oficiale. Folosește un alt limbaj, paralel cu cel
Literatura evazionistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8514_a_9839]
-
Eliade, Cioran, Constantin Noica, Mircea Vulcănescu, Radu Gyr, Aron Cotruș, Horia Stamatu, Mihail Polihroniade, Haig și Arșavir Acterian, Sextil Pușcariu, Ion Barbu, P.P. Panaitescu, Dragoș Protopopescu, Ernest Bernea ca și inspiratorul multora dintre aceștia, Nae Ionescu, nu face decît să indice complexitatea fenomenului. Să fi fost toți aceștia niște primejdioși fanatici, niște incurabili obsedați, niște penibili rătăciți? Empatia lor de dreapta să fi anulat meritele lor, să-i fi compromis pentru totdeauna? E suficient să rostim sentințe prefabricate, să azvîrlim anateme
Noica între extreme by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8534_a_9859]
-
valoare "neutră" (mai exact generică, globală) - o (am făcut-o, am spus-o), asta (Asta e! am spus asta), una (una ca asta!) consolidează această legătură. Extinderea terminației de plural -uri, specifică neutrelor, la feminine (treburi, mărfuri, vremuri, mătăsuri etc.) indică aceeași afinitate între feminin și neutru. În plus, se știe că s-au produs în evoluția limbii, în adaptarea ca neutre sau ca feminine a unor neologisme, destule oscilații, confuzii, reinterpretări și specializări ale genurilor: favor și favoare, onor și
"O mie și una de lucruri..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8538_a_9863]
-
iar sufletul se minunează când ia zborul spre Hobița. Arde cămașa șarpelui mire în alba împărăție a somnului de vară. Cititorul se închină înainte de a se deschide Cartea Genezei. în veșnicie e tot mai aprigă lumina și nici o intrare nu indică prezența cuiva, memoria se sfărâmă ca un fluture cap de mort. Verbul arde smerit și amurgul își uzurpă melancolia în fructele uscate. Ardere pură și nostalgia șerpuitoare a verii, ruguri înalte de lumini în care se topesc strigătele mulțimii, asmuțită
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8564_a_9889]
-
Adeseori numele proprii nici nu au o ortogra-fie fonetică, ci păstrează trăsături ale evoluției lor istorice, ceea ce face ca pronunțarea lor să fie imprevizibilă. Nici internetul nu e deocamdată foarte de folos, deși Wikipe-dia (cel puțin în varianta în engleză) indică uneori pronunțarea numelor proprii pe care le tratează în articole mai ample. În orice caz, de un dicționar de pronunțare au nevoie în cea mai mare măsură redactorii de știri de la posturile de radio și televiziune; în ultima vreme, cunoașterea
Pronunțarea numelor proprii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8557_a_9882]
-
morfologic și explicativ de nume proprii românești și străine (Niculescu, 2007), avîndu-i ca autori pe Ion Toma și Ana-Maria Botnaru. Dicționarul urmărește să ofere mai multe tipuri de informații: e morfologic pentru că - în unele cazuri, în special al cuvintelor compuse - indică și categoria gramaticală și flexiunea; are și valoare explicativă, menționînd și etimologia onomastică (care ajută adesea la fixarea formei corecte de pronunțare). Chiar faptul că sînt incluse în dicționar multe nume românești e pozitiv: vorbitorii au adesea ezitări mai ales
Pronunțarea numelor proprii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8557_a_9882]
-
e mai restrînsă, dar mai variată și mai orientată practic. N-ar fi stricat, totuși, ca la unele prenume cu forme grafice identice în mai multe limbi - de exemplu, Angela - să se dea, pe lîngă pronunția românească (care să fie indicată ca atare), variantele de pronunție și accentuare străine (germană, italiană etc.). Dicționarul Florenței Sădeanu avea marele avantaj de a indica la fiecare cuvînt pronunția, între paranteze. Noul dicționar face economie de spațiu sau energie, ceea ce poate însă duce la confuzii
Pronunțarea numelor proprii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8557_a_9882]
-
forme grafice identice în mai multe limbi - de exemplu, Angela - să se dea, pe lîngă pronunția românească (care să fie indicată ca atare), variantele de pronunție și accentuare străine (germană, italiană etc.). Dicționarul Florenței Sădeanu avea marele avantaj de a indica la fiecare cuvînt pronunția, între paranteze. Noul dicționar face economie de spațiu sau energie, ceea ce poate însă duce la confuzii: cititorul nu are de unde să afle, de exemplu, dacă i final se pronunță asilabic sau silabic, pentru că la Ardeni, Anzi
Pronunțarea numelor proprii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8557_a_9882]
-
nazalizare) ar fi i semivocalic; în vreme ce n cu tildă (n) apare în transcrieri, dar nu în lista inițială de semne. Unele nume apar fără nici o indicație de pronunțare sau accentuare (Italo Calvino, Pierre Bourdieu, M. Blecher), iar la altele se indică doar accentul, ceea ce ar putea duce la concluzia greșită că se citesc după regulile ortografiei românești: Amnesty International, Lauren Bacall, Francis Bacon, Barbizon etc. Alteori accentul lipsește: Boutiere, Apollinaire; nu se înțelege de ce e indicat uneori în cuvînt (Boulanger), alteori
Pronunțarea numelor proprii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8557_a_9882]
-
Blecher), iar la altele se indică doar accentul, ceea ce ar putea duce la concluzia greșită că se citesc după regulile ortografiei românești: Amnesty International, Lauren Bacall, Francis Bacon, Barbizon etc. Alteori accentul lipsește: Boutiere, Apollinaire; nu se înțelege de ce e indicat uneori în cuvînt (Boulanger), alteori în transcriere (Boucher - bușe). Indicațiile parțial corecte, parțial greșite sînt cu deosebire periculoase. Dacă la Art Nouveau e indicată doar pronunția finalei (o), cititorul va deduce că primul element se citește pur și simplu art.
Pronunțarea numelor proprii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8557_a_9882]
-
Lauren Bacall, Francis Bacon, Barbizon etc. Alteori accentul lipsește: Boutiere, Apollinaire; nu se înțelege de ce e indicat uneori în cuvînt (Boulanger), alteori în transcriere (Boucher - bușe). Indicațiile parțial corecte, parțial greșite sînt cu deosebire periculoase. Dacă la Art Nouveau e indicată doar pronunția finalei (o), cititorul va deduce că primul element se citește pur și simplu art. La Boccaccio, indicația "cc pronșunțatț k" este valabilă, evident, doar pentru primul grup cc; la Brescia, nu e de ajuns a spune că sc
Pronunțarea numelor proprii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8557_a_9882]
-
fusese drastic limitat dreptul la opinie. Din Jurnalul Monicăi Lovinescu ținut între anii 1990 și 1993 lipsesc referințele la ideea lui E. Papu (chiar și la acesta), iar naționaliștii atît de indigești altădată sunt amintiți doar în treacăt". Mai sunt indicați Nicolae Manolescu și Gheorghe Grigurcu. În acest moment e menționată controversa în legătură cu Constantin Noica și a relațiilor sale cu regimul comunist, temă aflată în bună măsură în consubstanțialitate cu cea a indigenismului. Scria subsemnatul în Convorbiri literare, în 2003, citat
Avatarurile protocronismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8576_a_9901]
-
din locuința sufocantă. El efectuează plimbări în pas alergător ca să curme melancolia. Se surpă alura de infailibilitate când despică el însuși disjuncțiile firii sale de satir și surplusul de libidinozitate (dincolo se specifică "încălcarea tuturor legilor"). Sunt spasme omenești care indică o natură complexă. Bizară e însă oprirea în fața unei uși tainice, oculte. În spatele ei zac, probabil îngropate, amintiri dureroase, refulate. Nici o tresărire nu mai vine din porțiunile ascunse. Nu mai străbat, nici măcar deformate, avertismentele cu care îl teroriza familia sau
Diavolul văzut dinăuntru (Romanele lui Nicolae Breban) by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8559_a_9884]
-
altfel, sătulă să-și trateze clienții dornici de sex als ob (e fată cultă, l-a citit pe Vaihinger) cu clasica zdamătii, Andreea lui Bradea se plînge că n-are Ťun dicționar de înjurături și imprecațiiť, întru diversificarea vocabularului. Îi indic Înjurătura la români de I.-A. Candrea și lucrarea doctorală a profesorului Gavril Istrate, Femeia ușoară în limbă". Și cum să nu ne dăm seama și noi de "avarierea" limbii române, lovită de termenii unei iuțeli pseudopoliglote , precum "tocșoista", "politi-cheza
Un ton tranșant by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8602_a_9927]
-
de inautenticitate printr-o interfață cu amăgitoare sclipiri. Ce e de făcut? Cu riscul de-a greși, cronicarul operează o selecție. Se ocupă de aparițiile pe care le socotește semnificative, cu precădere de cele pe care instanța sa intimă le indică drept valoroase, într-o ordine și într-o distribuție mediatică dictate de împrejurări. Să ne mai îndoim că nemulțumirile sunt inevitabile? Că se produc pe un larg registru comportamental? "Criticul, nota cu amărăciune E. Lovinescu, nu este atît de expus
"Scrie despre mine"! by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8644_a_9969]
-
Multe dintre observațiile cuprinse în aceste texte pot fi comparate cu folos cu rezultatele monitorizărilor efectuate asupra posturilor de radio și televiziune din România (de către CNA în colaborare cu Institutul de Lingvistică din București). În esență, constatările celor două monitorizări indică atît divergențe (mai ales prin calcurile din rusă), cît și convergențe: asemănările nu reprezintă doar influențe unidirecționate, preluări din limbajul mass-mediei din România, ci mai ales manifestări generale ale unor tendințe ale limbii. Nu surprinde, de exemplu, constatarea că în
Monitorizări comparate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8657_a_9982]
-
După câteva săptămâni, când ministrul se reîntorcea în țară, Blaga s-a prezentat din nou la gară. "De astă dată - își va aminti, peste timp, poetul - nu mai intenționa să se oprească și la Viena, decât pentru cele câteva minute indicate în itinerariul obișnuit al expresului. Am urcat în vagonul său, i-am comunicat unele informații austriece, foarte în grabă și cu teama nervoasă în călcâie să nu pornească trenul. Mi-a spus și dânsul câte ceva din isprăvile sale. Torpilase nu
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
în muzica ușoară, Sinatra (el CHIAR era supranumit așa!) ce mai sunt? Lipsa de echilibru și de modestie rezidă și din declarațiile halucinante de după finală ale solistului, care acuză că a fost... sabotat! “Eram favorit (casele de pariuri parcă indicau altceva...-N. A.), dar ceva s- a schimbat în ultimul mo- ment. Am făcut istorie (?! - N. A.) la Eurovision, chiar dacă am ieșit pe locul 13. Am fost favorit la pariuri, multă lume îmi dădea șanse și mă vedea un adversar de
Votul, eterna poveste... by Ana -Maria SZABO Marius GHERMAN () [Corola-journal/Journalistic/83973_a_85298]
-
complement care îi precizează domeniul de specializare: "rulezi un blog nișat pe croitorie" (forum.blogoree.ro); "un blog nișat pe filme" (cinefilul.com). Verbul a se nișa, mai rar decît adjectivul participial, apare mai ales la perfect compus, ceea ce ar indica faptul că mai întîi s-a format, analogic, participiul: "fotbalul românesc s-a nișat ca afacere" (tolo.ro); "cred că valorile s-au mai decantat în ultimii ani, publicul s-a mai Ťnișatť" (dilemaveche.ro). Destul de simplu (fără a depinde
"De nișă"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8404_a_9729]
-
dificultate, acestea nu sunt întotdeauna remarcate la adevărata lor dimensiune, nefăcând parte din corpusul deja „clasic” (de tip Wieniawski sau Paganini). Lucrarea abundă în suprafețe lirice, așa că finețea înnăscută a interpretei a găsit un spațiu comod de desfășurare. Presa a indicat lucrarea ca fiind Concertul nr.2 (?) în re minor , dar după știința noastră Britten a scris un singur concert pentru vioară (1939 rev. 1958) și unul pentru vioară, violă și orchestră în 1932 (desăvârșit de Colin Matthews, care nu are
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
îmi amintesc eu, pot să vă lămuresc dîndu-vă dovezi contrarii, care sunt convingătoare. Tata cunoștea enorm de multă literatură muzicală, aproape ca un muzicolog de profesie. Toate simfoniile de Beethoven, care era idolul lui, ar fi putut să le dirijeze, indicînd intrările fie cărui instrument cu însemnătatea și intensitatea lui Le fluera de la un capăt la altul, făcînd comentarii asupra lor care erau găsite juste și valoroase chiar de muzicanții de profesie. Dar nu cunoștea numai opera „Titanului” cum îl numea
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
de planuri tot atât de relevante ca perspectiva unui peisaj într’o pictură. Am explicat unui elev prima parte a sonatei Waldstein. I-am cerut să găsească la pian acel freamăt colorat palid care precede isbucnirea zorilor. Bine înțeles că i-am indicat tremurul degetelor pe clape. A reușit perfect nuanța, numai pentru c’am mutat pe planul graiului imaginea sonoră care ar fi rămas altminteri în ceața unei abstracții greu de cuprins. Este evident că dacă tânărul pianist are o cultură mai
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
ore de spectacol. Pe lângă interpretarea muzical- actoricească, Tudor Gheorghe a presărat concertul cu câteva povestiri din călătoriile sale, dar și din viața cotidiană. La finalul concertului, Tudor Gheorghe a rugat spectatorii să-i sugereze un cântec și i s-a indicat la unison melodia “Cad pe ape/ Soarele jos a picat”, iar refrenul a fost interpretat de către Tudor Gheorghe alături de public. Celelalte Cuvinte Primul concert acustic de la București, din cariera de peste 30 de ani a formației Celelalte Cuvinte. intitulat „Trup și
Concerte by Gabi Matei () [Corola-journal/Journalistic/84231_a_85556]
-
în primul rînd formal, tehnic, fără implicarea sensului și fără vreo raportare la viața cotidiană. Todorov își asumă o parte din responsabilitate, arătînd că totuși tradiția atomizării formale e mai veche. (În fond, retorica franceză și tratatele clasice de stilistică indicau lungi liste de figuri și procedee...) Situația actuală s-ar explica prin caracterul determinant al formației universitare (ceea ce au studiat la facultate e modelul absolut pentru serii întregi de profesori, critici, scriitori), la care contribuie desigur și comodități didactice (exercițiile
Păcate ale școlii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8426_a_9751]