2,126 matches
-
este un semn al progresului faptul c] unul dintre modelele contemporane este cel al „culturii organizaționale”. Că în cazul oric]rei analogii, exist] bineînțeles și un revers, dar este important s] apreciem virtuțile acestei metafore. Modelul este social și respinge individualismul atomizat. El recunoaște locul oamenilor în organizație ca fiind structura fundamental] a lumii afacerilor. Modelul îmbr]țișeaz] ideea de etic] în mod deschis și recunoaște c] valorile comune mențin o anumit] cultur]. Exist], inc], loc și pentru „antreprenorul” individualist, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a atras atenția asupra eșecului acestui aspect că strategie general] (1783). Că replic] dat] lui Herbert Spencer, filosoful englez G.E. Moore a ar]țâț c] era necesar] introducerea unor premise suplimentare (cu privire la moral]), pentru a obtine concluzii legate de valoarea individualismului în cadrul statului (1903). Pe scurt, oricare ar fi meritele sau neajunsurile chem]rii adepților darwinismului social la acțiune, la o cercetare atent] argumentele lor sunt desființate. Nu este oferit] o temelie solid]. i. Sociobiologia: de la „altruism” la altruism Încheiem capitolul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
În ansamblu, libertatea e privită ca o condiție existențială a culturii, opusă prin spiritul ei oricărei forme a anarhiei. Într-o epocă în care valorile umanismului erau amenințate de agresiunea totalitarismului, tânărul cărturar își afirma fără ezitare încrederea în destinul individualismului. În acest sens se poate aprecia frecventa referire la modelul propus de Paul Valéry, personalitatea pe care o admira cel mai mult dintre contemporani. Cel de-al doilea ciclu de eseuri, dedicat culturii franceze, se definește prin același respect față de
VIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290513_a_291842]
-
deosebire: recunoașterea valorilor artistice constituite și protejarea lor de profanatori; respingerea tratării rigide a raportului între tradiție și modernitate, sprijinindu-se pe convingerea că „tradiționalismul nu exclude modernitatea”; promovarea și apărarea libertății depline în artă, care nu trebuie confundată cu „individualismul haotic și dizolvant”, ca și a noutăților, atât cât poate fi nouă o operă de artă, pentru că noutatea totală - se spune - este utopică; apărarea limbii literare de „farsele lingvistice”, de ceea ce o violentează. Prudența de a nu se situa exclusiv
VIAŢA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290527_a_291856]
-
a fi nu numai consumator de cultură, dar și creator, tendința fiind însă ca acest tip de ofertă, chiar dacă diversă și foarte bine realizată, să cunoască un declin (uneori alarmant) al cererii, în detrimentul televiziunii sau, mai nou, al internetului, din cauza individualismului tot mai accentuat, a tentației de izolare și de retragere în spațiul intim. Acest individualism al consumului se exprimă atât în modalitățile de educație alese (de exemplu, se preferă ebook-uri, cărți și pachete de învățare interactive, care să poată fi
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
tip de ofertă, chiar dacă diversă și foarte bine realizată, să cunoască un declin (uneori alarmant) al cererii, în detrimentul televiziunii sau, mai nou, al internetului, din cauza individualismului tot mai accentuat, a tentației de izolare și de retragere în spațiul intim. Acest individualism al consumului se exprimă atât în modalitățile de educație alese (de exemplu, se preferă ebook-uri, cărți și pachete de învățare interactive, care să poată fi consultate la domiciliu), cât și în conținutul ofertelor celor mai solicitate (s-a dezvoltat o
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a fi nu numai consumator de cultură, dar și creator, tendința fiind însă ca acest tip de ofertă, chiar dacă diversă și foarte bine realizată, să cunoască un declin (uneori alarmant) al cererii, în detrimentul televiziunii sau, mai nou, al internetului, din cauza individualismului tot mai accentuat, a tentației de izolare și de retragere în spațiul intim. Acest individualism al consumului se exprimă atât în modalitățile de educație alese (de exemplu, se preferă ebook-uri, cărți și pachete de învățare interactive, care să poată fi
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
tip de ofertă, chiar dacă diversă și foarte bine realizată, să cunoască un declin (uneori alarmant) al cererii, în detrimentul televiziunii sau, mai nou, al internetului, din cauza individualismului tot mai accentuat, a tentației de izolare și de retragere în spațiul intim. Acest individualism al consumului se exprimă atât în modalitățile de educație alese (de exemplu, se preferă ebook-uri, cărți și pachete de învățare interactive, care să poată fi consultate la domiciliu), cât și în conținutul ofertelor celor mai solicitate (s-a dezvoltat o
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
au dezvoltat istoric alte tipuri de civilizație, cum ar fi cea ortodoxă, islamică sau japoneză, nu este posibilă cu adevărat; aceste zone se pot „moderniza”, dar nu se pot „occidentaliza”. Anumite elemente de civilizație, cum ar fi cultura politică occidentală, individualismul sau atitudinile față de muncă specifice etosului catolic și protestant nu pot fi Însușite cu adevărat În perimetrul altei civilizații. În această idee, Huntington fixează pe hartă limitele civilizației occidentale. În estul Europei, el trasează o linie care include Finlanda, țările
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
talent și mai ales de ambiția individuală, reprezintă garanțiile sigure ale succesului În viață, era menită să prindă cu greu rădăcini Într-o Transilvanie care nu era țara tuturor posibilităților. „Ajută-te singur și Dumnezeu te va ajuta” - este lecția individualismului burghez, a Încrederii În forțele proprii, pe care Franklin XE "Franklin" o propune cititorilor săi, și care venea, de asemenea, să disloce o morală a solidarității colective, resimțită ca o garanție a supraviețuirii, proprie mentalităților autohtone. Totuși, În pofida caracterului lor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
olandez G. Hofstede (1980). Acesta propune o concepție cvadridimensională de diferențiere culturală. Astfel, popoarele s ar deosebi cultural În funcție de următoarele dimensiuni: distanța față de autorități, evitarea nesiguranței (semnifică existența deschiderii sau a rezistenței la schimbare, manifestarea sau lipsa temerii de viitor), individualism/colectivism (orientare spre succesul individual și independență, sau puternic sentiment de solidaritate), feminitatea/masculinitatea (tendința de a păstra relațiile armonioase versus aspirația spre realizări personale și recunoașterea propriei valori). Ne vom opri cu precădere asupra tendinței spre individualism sau colectivism
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de viitor), individualism/colectivism (orientare spre succesul individual și independență, sau puternic sentiment de solidaritate), feminitatea/masculinitatea (tendința de a păstra relațiile armonioase versus aspirația spre realizări personale și recunoașterea propriei valori). Ne vom opri cu precădere asupra tendinței spre individualism sau colectivism și influența acesteia asupra comportamentului de consum. Individualismul, așa cum am mai menționat, presupune orientarea spre succesul individual, independență și Încrederea numai În forțele proprii pentru reușita În viață. Presupune aprecierea libertății de a alege nși punerea accentului mai
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
sau puternic sentiment de solidaritate), feminitatea/masculinitatea (tendința de a păstra relațiile armonioase versus aspirația spre realizări personale și recunoașterea propriei valori). Ne vom opri cu precădere asupra tendinței spre individualism sau colectivism și influența acesteia asupra comportamentului de consum. Individualismul, așa cum am mai menționat, presupune orientarea spre succesul individual, independență și Încrederea numai În forțele proprii pentru reușita În viață. Presupune aprecierea libertății de a alege nși punerea accentului mai degrabă pe privilegii decât pe Îndatoriri. Colectivismul, pe de altă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
deceniului 6, începând cu Răsună valea (1950). Prim- planurile, ca să nu mai vorbim de gros-planuri, sunt extrem de rare. Aparatul se menține la o distanță securizantă de actori, în plan mediu, din motive propagandistice. Decuparea și accentuarea unui chip omenesc înseamnă individualism, vedetism burghez, negarea principiului muncii colective în artă. Importantă este corectitudinea ideologică a replicilor, care nu trebuie alterată de modul în care sunt filmați actorii în timp ce le rostesc. Distanța „teatrală” a planului mediu frontal previne eventualitatea ca pe chipul actorului
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Închiaburirea, îmburghezirea unor membri ai noilor conuceri, stopată la timp de comuniști cinstiți și responsabili ( Desfășurarea, Directorul nostru, O mică întâmplare). - Decadența orânduirii burghezo-moșierești, inevitabilitatea destrămării ei sub asaltul vremurilor noi (Nepoții gornistului, Ciulinii Bărăganului, Citadela sfărâmată, Bijuterii de familie). - Individualismul sortit eșecului în fața vieții și muncii în colectiv (Nufărul roșu, Pe răspunderea mea). În intervalul de relativ dezgheț de după moartea lui Stalin și strângerea din nou a șurubului după 1956, chiar și conducerea superioară de partid își îngăduie să sesizeze
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
veteranului „recuperat” Paul Călinescu. În contextul liberalizării poststaliniste, protagonistul Dinu Măgureanu (Iurie Darie) nu mai este muncitor, țăran, inginer, savant sau soldat. El are o meserie „ușoară”, e desenator de modă, ocupație condamnabilă cu câțiva ani în urmă. Bântuit de individualism, „originalitate” și încăpățânare, Măgureanu propune pentru producția de serie a fabricii de textile un model de rochie ca o varză înflorită, de care râd muncitoarele textiliste. Prietena lui, țesătoarea Ileana (element sănătos), îi cere să termine cu prostiile „creative”. Dinu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
turnarea acestei „producții patologice”. Pravda l- a condamnat pe Eisenstein fără drept de apel : „Un artist sovietic nu-i poate avea ca asistenți pe Nietzsche, Lévy-Bruhl și Joyce”; Eisenstein însuși și-a făcut mea culpa, declarându-se o victimă a „individualismului” și un producător de „artă degenerată”. Diminețile unui băiat cuminte (1967) sau Șansa de a nu intra la facultate În 1966 suntem în plin „dezgheț”. Dornic să facă uitat, ba chiar să incrimineze regimul Dej, pe principiul „Ieri întunericul, azi
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
timp : - Colectivizarea agriculturii, căreia i se opun chiaburii, moșierii și „cozile lor de topor”, se transformă, după 1962, în conflicte între elemente înaintate și elemente înapoiate ale satului, în care binele învinge. - Decadența orânduirii burghezo-moșierești. Tema dispare, practic, după 1970. - Individualismul, sortit eșecului în fața vieții și muncii în colectiv. După 1965, e promovat personajul de tip contrar, inovatorul care are dreptate împotriva tuturor, iar Partidul e de partea lui. - Încurajarea migrației țăranilor către șantiere și fabrici. După 1975, Partidul dispune descurajarea
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
sau în practica parvenitismului. Statul centralizat oriental a facilitat dar a și impus pattern-urile de realizare umană. Ne întoarcem iarăși la Bizanț, a cărui artă "se îndreaptă spre chip ca referent și centru de greutate a reprezentării"; mai mult, "individualismul constituie o altă caracteristică fundamentală a omului bizantin"23. Iată de ce sfântul și cavalerul de pildă, creați în evul mediu timpuriu ca un legatum al unei străvechi distincții dintre sacerdoțiu și imperiu 24, populează literatura hagiografică, prind consistență în epopeea
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
63-68 {Literatura veche și dreptul scris). 22 Cf. Permanențe literare..., ed. cit., p. 12-41 {Mitul semiantropomorf). 23 Guglielmo Cavallo, Introducere la Omul bizantin, ed. cit., p. 17, cu completarea semnificativă: "în chip se concentrează forța interioară, în el se exprimă individualismul imaginii". 24 Cf. Virgil Cândea, Rațiunea..., ed. cit., p. 295. 25 Cf. Dighenis Akritas, trad. De N.I.Pintilie și Nikos Gaidagis, Univers, București, 1974. \^ 26 Cf. lucrarea noastră Alchimia \-mileniului, ed. cit, p. 183-189 w {Similitudini tipologice între literaturile sud-est
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
drept condiții interne: atitudinea de încredere în sine, atitudinea autocratică și față de critică, de colaborare, antirutinieră, față de schimbare, față de dificultăți, față de problemele studiate, față de autorități și cele cu sens opus, (de neîncredere în sine, teama de situații noi, de insucces, individualism, etc.). creativitatea poate fi abordată printr-un model multidimensional, sistemic, întrucât ea presupune o pluralitate de resurse și disponibilități care vizează în mod unitar toate nivelurile activismului psihic, toate structurile personalității. Factorii creativității pot fi grupați în: factori psihici-subiectivi (factori
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
echitate; scopul este doar al apărării drepturilor și libertăților individuale. Ca urmare, singurele constrângeri pe care le poate exercita statul sunt cele destinate apărării acestor drepturi și libertăți; cum spune J. St. Mill, unul din cei mai importanți reprezentanți ai individualismului, singurul scop în care puterea poate fi exercitată în mod drept asupra oricărui membru al unei comunități civilizate, împotriva voinței sale, este acela de a preveni lezarea altor oameni. Cu alte cuvinte, o restrângere a libertății unui om este legitimă
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
punct de vedere tehnic, tactic, valoric, al genului de joc, precum și din punct de vedere al sentimentelor pe care le poartă reciproc. Înțelegerea intențiilor pe care le are partenerul, încrederea care trebuie să existe între cei doi jucători, renunțarea la individualismul îngust și subordonarea tuturor acțiunilor proprii interesului echipei sunt atribute ce se câștigă după mulți ani de joc împreună. În funcție de așezarea coechipierilor, coordonarea acțiunilor și deplasările lor în teren există mai multe sisteme tactice în jocul de dublu. Aceste sisteme
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
o identitate funciară între ființare și cunoaștere.”) IV.3. Desăvârșirea individualizării prin Cogito Primul «produs» al îndoielii hyperbolice este cogitoul. «Dubito ergo cogito», «mă îndoiesc deci cuget». Acest tip de cogito formulat la persoana I-a fundamentează, metafizic vorbind, un individualism cu particularități unice conferite de consecințele sale. Odată realizată intuiția cogito-ului, subiectul în care ea s-a desfășurat și s-a împlinit, își atinge în acel moment condiția sa de absolut. El își urcă astfel individualitatea pe treapta sa cea
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
văzut le-au luat mințile. Aici a fost încă o mare problemă a comunismului: a creat lideri crezând că avariția nu ține de om. Natura umană este aceeași dincolo de ideologie. Omul vrea pentru el. Comuniștii au zis că nu există individualism, dar când oamenii aceștia învățați cu bunuri ale întregului popor au văzut că pot obține ceva numai pentru ei s-au vândut pe nimic. Oamenii creați de comunism au distrus ceea ce s-a construit atunci. În gardă la Palatul Victoria
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]