3,661 matches
-
drepturilor de proprietate, acumularea și repartizarea bogăției și redistribuția veniturilor generează o nouă structură socială și o poziționare individuală în spațiul social, care sunt complet diferite de cele trăite anterior. Schimbările sunt atât de rapide, încât este greu pentru orice individualitate să le urmărească și să se adapteze cu ușurință, mai ales dacă spațiul este sau a devenit marginal. În al doilea rând, schimbările instituționale și culturale sunt profunde și radicale. Starea de anomie domină: noile reguli și coduri instituționale sunt
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
practică strategii de preluare și mulți dintre cei care dispun de personalități imitative le adoptă cu ardoare și le părăsesc cu același sârg pentru a persevera în improvizații imitative. Fixarea, retragerea sau preluarea sunt strategii de construcție identitară ce marginalizează individualitățile care le practică și le postează într-o stare de inegalitate față de cei care, în virtutea individualizării, adoptă strategii active de prospectare a sinelui și de adaptare biografică la schimbările ce se produc și pe care le produc în societate. Întrucât
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sinelui și de adaptare biografică la schimbările ce se produc și pe care le produc în societate. Întrucât construcția actuală a realității sociale se realizează în condiții de individualizare, ea devine dependentă de modul de construcție a identităților individuale. Fiecare individualitate participă însă în mod diferit la acest proces. Unii aplică strategii de genul fixării, retragerii sau preluării, pe când alții dezvoltă strategii de „inventare a sinelui”, adică de prospectare a oportunităților și riscurilor și de dezvoltare creatoare a unor traiectorii biografice
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pericole și riscuri. Cunoașterea Cunoașterea științifică a devenit, odată cu vârsta rațiunii și a raționalizării sociale, nucleul tare al activității reflexive. Constituirea, funcționarea și dezvoltarea societății, mai ales în epoca postindustrială, au transformat cunoașterea în sursă și resursă unică și fundamentală. Individualitatea rațională asimilează cunoașterea științifică nu doar pentru a se califica profesional, ci și pentru a se analiza pe sine, pentru a ordona gândurile, opțiunile și acțiunile care-i sunt proprii și pentru a se integra în organizații a căror raționalitate
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sau cultura ca sectoare ale unei societăți. Această perspectivă rezultă din faptul că orice considerare a familiei relevă nu doar multidimensionalitatea acesteia (economică, socială, politică sau culturală), ci și modul de a fi și de a se realiza al unei individualități, iar prin acestea modul de constituire a structurii și ordinii sociale. Individul privit singular este o abstracție în sociologie. Asociat în familie sau în corporații, începe să releve structura socială a unei societăți. Problema modernității este că, odată cu apariția corporațiilor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
întâmplă, la tribunal sau chiar pe ecranul TV. Obiectul negocierilor este când real, când inventat: cum, cine și când distribuie sarcinile casnice, alocă bugetul familial, ia concediu parental, supraveghează copiii, ține legătura cu rudele; cum, când și unde se afirmă individualitatea în parteneriat și cum să construiești intimitatea sau privatitatea într-un spațiu limitat în care oricând „altul” poate pătrunde; și un etc. care e parcă fără limite. De fiecare dată, pot apărea incertitudini, iar singura soluție pentru a le controla
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
o imagistică falocentrică, pe care le putem distinge în multe produse literare sau figurative reproduse inclusiv în manualele școlare. Sursele constitutive ale masculinității și feminității sunt relațiile sociale. De aceea, analiza genurilor trebuie orientată nu neapărat și nu primordial către individualități sau către rolurile genurilor, ci către condițiile efective de muncă și către programele de politici sociale și de politici publice din domeniile economiei, educației, culturii sau politicii. Numai astfel putem constata în ce măsură relațiile de putere și cele sociale privilegiază încă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
separarea biografiei personale de cea familială. Fiecare tinde să-și trăiască propria biografie în mod independent de statornicia biografiei familiale, incluzând tranziții și conviețuiri în forme familiale sau non-familiale de viață. Ceea ce contează este construcția și afirmarea reflexivă a propriei individualități, în și mai ales dincolo de biografia familiei unice conservate. Momentul transversal al încheierii primei familii este un moment biografic personal care a încetat să anunțe un curs statornic, ce trebuie conservat ca o necesitate socială implacabilă, de-a lungul întregii
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pe piață, a relațiilor masculine de putere în politică sau a cadrului familial constituit pe baza diviziunii casnice și sexuale a muncii. Mai înainte ne-am referit la faptul că mobilitatea într-o economie de piață generalizată este una a individualităților eliberate sau care se eliberează de orice constrângere familială. Mobilitatea pe deplin liberă pentru toți și disoluția familiei sunt convergente. Pentru a înlătura această convergență distrugătoare a familiei, este nevoie de sacrificiul unuia dintre membrii cuplului familial, de regulă a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
semnificații și intră în interacțiuni cu alții, atunci actorul social poate fi un individ, o organizație, un stat național sau orice altă entitate similară. Ca atare, individualizarea nu se referă doar la personalizare, ci și la alte forme ce consacră individualitatea unui actor social. Astfel vorbim despre individualizarea unei persoane, dar și a unei organizații sau a unui stat național. Ulrich Beck, op. cit., p. 131. François Dubet, în Le Declin de l’institution (Seuil, Paris, 2002, p. 24), folosește această expresie
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
până la urmă este o societate fără subiecți. A ne referi doar la actorii individuali înseamnă a ignora tocmai acele configurări mai cuprinzătoare ce au o anume stabilitate în timp și o forță generatoare ce adeseori o depășește pe cea a individualităților. Între structurile sociale și acțiunile individuale, există un raport de concomitență și unul de interferență a influențelor pe care A. Giddens îl pune sub semnul „teoremei dualități structurii”: „[...] proprietățile structurale ale sistemelor sociale sunt în același timp medium și produs
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
precumpănitor comparatistă, tratând mai ales despre relația epicureului Budai-Deleanu cu stoicul M. Kuralt. Alte trei, unul intitulat Palatul crailor leșești, celelalte dedicate domnitorului literat Alexandru Moruzi și lui Chesarie de Râmnic, abordează din același unghi „cartea de înțelepciune” și două individualități ale culturii române. Întemeiat în primul rând pe o bogată bibliografie de specialitate, M. discută cu argumente provenind din mai multe discipline o problematică interesantă, încheindu-și pledoaria cu unele contribuții inedite. Pe aceeași linie, a evidențierii unor aspecte inedite
MITU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288189_a_289518]
-
să se uite pe sine ca individ. Pentru a atinge acest scop, artistul trebuie să fie de o sinceritate desăvârșită și să ocolească imitația. Aceasta din urmă este un principiu distructiv cu atât mai primejdios, cu cât duce la neglijarea individualității naționale a poporului din care face parte artistul. Specia literară cea mai aptă de a releva specificul național i se părea a fi romanul, îndrumat spre un „realism popular”, prin care să se fixeze asupra unor personaje din lumea rurală
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
1903, ele constituie norme fundamentale ale ortografiei românești moderne și au avut însemnătate deosebită în păstrarea specificului limbii. Același scop e urmărit și în articolul Limba română în jurnalele din Austria (1868), care a avut o contribuție decisivă la apărarea individualității limbii române din provinciile aflate sub ocupația austriacă: Transilvania, Bucovina și Banat. A condamnat, în egală măsură, și excesul de împrumuturi lexicale (În contra neologismelor, 1881), stabilind o sumă de principii riguroase și în această direcție. Convins că o cultură adevărată
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
ne afectează gândirea (prin contingența metaforelor), nici o rațiune nu poate pretinde că este perfect autonomă. Vorbind limba străină a conlocutorului, nici un interpret nu reușește să-și ascundă total accentul. Ceea ce numim îndeobște stil ține de contribuția tradiției la formarea unei individualități. Această perspectivă asupra tradiției ne invită la un plus de modestie în fața promisiunilor utopice ale ideologiilor emancipării. Cunoașterea de împrumut și oroarea de vidtc "Cunoașterea de împrumut și oroarea de vid" Mai înăuntrul meu decât partea cea mai lăuntrică a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
lipsește astăzi o „istorie a istoriei universale”. Deși având o perspectivă macroculturală îndatorată sociologiei, membrii L’École des Annales n-au renunțat la idealul exhaustivității, aplicat însă nu în relație cu generalul metafizic (care pentru istorici reprezintă „vagul”), ci cu individualitățile unice și perisabile ale istoriei. Fernand Braudel (1902-1985) a inspirat această deplasare a interesului către arhitectonica subsistemelor economice și culturale care compun o civilizație, preferând oricăror aproximații ideologice decupajul infinitezimal în arii precis determinate. Astfel s-au scris nenumărate monografii
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
infinit. S-ar putea ca fotbalul să fie jocul total care promite cea mai profundă experiență soteriologică a solidarității. Ca într-o formație de jazz, unde sunetul rezultat din suprapunerea instrumentelor oferă personalitate echipei de muzicieni, în jocul de fotbal individualitățile nu apar decât pe fundalul contractului de fidelitate între membrii unui club. Fiecare jucător joacă un pariu cu mai multe instanțe; pe teren, el este într-un permanent raport de evaluare față de el însuși, de coechipierii săi, de adversari, de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
asemenea gest este deja coextensiv funcției primare a tradiției. Această transmitere cu reținere înzestrează orice comunitate mărturisitoare cu darul înainte-vederii, ascuțindu-i percepțiile, judecata și discernământul. Folosind un pretențios jargon fenomenologic, am putea spune că, prin suprapunerea intenției subiective a individualităților cu atenția pasivă a tradiției, se verifică vitalitatea Crezului unei adevărate comunități creștine 1. Prezența unor asemenea semafoare în traficul nostru cultural, care se resoarbe perpetuu într-un orizont spiritual - fie că este vorba despre traduceri, studii, eseuri, articole, recenzii
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Burke, de la viziunea istoriozofică a astăzi uitatului Buckle, la organicismul lui Spencer, anumite aspecte din Comte, darwinismul social etc.). Ideea de Sittlichkeit în idealismul german, precum și (după cum a argumentat convingător Friedrich Jaeger în cartea amintită) re-situarea socială și istorică a individualității descătușate pe care a propus-o în aceeași cultură istorismul (Historismus), reprezintă, spre sfârșitul secolului al XIX-lea, tentative ceva mai apropiate de soluția liberală - sau, oricum, nu i se opun -, căutând modalități de reinstituire a rădăcinilor comunitare printr-o
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
ca proiect de depășire a dihotomiei socialism/capitalism, are la origine insistența lui Buber asupra semnificației centrale a legăturilor dintre oameni. Pentru Buber, aceste legături, și nu indivizii izolați, construiesc temelia vieții împreună; mai mult, în afara legăturilor interumane nu există individualitate: cum am spune astăzi, după Freud, dar fără a subscrie neapărat la psihanaliză, nu există identitate fără alteritate. Reformulând: suntem produsul alterității constitutive, ea însăși un produs al intersubiectivității; subiectivitatea umană însăși e reflexivă și dialogică, este o intersubiectivitate. și
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
și copii - care erau în viață cu șaptezeci și cinci de ani în urmă, iar această nesfîrșită armată s-ar adăuga actualei populații a globului. Avînd în vedere toate acestea, considerăm că specia balenei e nemuritoare, oricît de pieritoare i-ar fi individualitățile. Balena despică mările într-o vreme cînd continentele încă nu ieșiseră la suprafața apelor; ea a înotat cîndva deasupra locurilor unde se înalță astăzi Tuileriile, castelul din Windsor și Kremlinul. în timpul potopului lui Noe, ea a disprețuit Arca; iar dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
generale ale predării profesioniste" • Atașamentul față de elevi și față de procesul de învățământ Profesorii sunt hotărâți să predea într-un mod accesibil tuturor elevilor, pornind de la premisa că toți elevii sunt capabili să învețe. Ei îi tratează pe aceștia diferențiat, recunoscând individualitatea fiecăruia. În practică, procesul de predare este adaptat situațiilor concrete și se bazează pe observarea și înțelegerea intereselor elevilor, a abilităților, deprinderilor, gradului de cunoștințe, circumstanțelor familiale și relațiilor la nivel de grup ale acestora. Profesorii trebuie să înțeleagă modul
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
pedagogic se recomandă o echilibrare a celor două forme. Grupul omogen este mai profitabil din punct de vedere intelectual, în timp ce grupul eterogen este mai adecvat integrării sociale a elevilor, formării deprinderilor de cooperare și de colaborare. Organizarea individuală: presupune respectarea individualității elevilor, adoptându-se sarcini de instruire în concordanță cu nevoile și posibilitățile fiecărui elev în parte. Opinia majorității specialiștilor este aceea că principalul criteriu în baza căruia au fost realizate diferite organizări educaționale este relația profesor-elev. Totuși, în jurul acestuia polarizează
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
profesorului, având în vedere că numai o învățare activă, însoțită de participare și conștientizare, poate să eficientizeze activitatea instructivă. 7.2. Principiul accesibilitățiitc "7.2. Principiul accesibilității" Cunoscut în literatura de specialitate și sub denumirea de „principiu al accesibilizării și individualității”, acest principiu presupune ca organizarea și desfășurarea procesului de învățământ să se realizeze pe măsura posibilităților reale ale elevilor (vârstă, sex, stare de pregătire anterioară, potențial fizic și psihic etc.). Atât definirea obiectivelor educaționale, cât și celelalte momente ale activităților
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
eroului liric aproape În fiecare poem al poetului clujean. (Ă). Această insinuare a propriului eu a fost remarcată de toți cei care i-au criticat volumul Poezii. S-a observat, pe bună dreptate, că Baconsky are un puternic cult al individualității, pe care o afișează de câte ori crede el de cuviință. Cultul acesta a răbufnit mai ales În poemul Scriind În Octombrie, publicat Întâia oară În Almanahul literar (an.I, nr. 11). Tema poemului ar vrea să fie cântare Marii Revoluții din
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]