5,207 matches
-
dintr-o singură tușă a atributelor (principale) (CARACTERIZARE COMPACTĂ), sau favorizează prezentarea lor una cîte una; poate miza pe permanența lor, sau poate sublinia natura lor schimbătoare; poate favoriza tipicitatea (făcînd personajul să se conformeze unui anumit TIP) sau, dimpotrivă, individualizarea; ș.a.m.d. 2. În cuvintele lui Aristotel, atribuirea de trăsături-tip unui AGENT (PRATTON). Caracterizarea respectă patru principii: agentul ar trebui să aibă o anumită distincție morală (chreston); ar trebui să fie înzestrat cu trăsături legate de acțiune într-
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
profesorul, fermierul, preotul etc.), unele familiale (tata, mama vitregă, fratele mai mare etc.), unele psihosociale (pedantul, snobul, paranoicul etc.) ș.a.m.d. ¶În modelul greimasian al narațiunii, rolul tematic constituie o categorie intermediară între ACTANT și actor: el contribuie la individualizarea celui dintîi și este, la rîndul său, individualizat de cel de-al doilea. ¶Greimas 1983a; Greimas, Courtés 1982; Hamon 1972, 1983; Hénault 1983. S satelit [satellite]. Un MOTIV LIBER; o CATALIZĂ; un eveniment minor al intrigii. În opoziție cu MIEZURILE
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ajuns, după un epuizant travaliu documentar și adâncă chibzuință în judecarea faptelor istorice, implicit în formularea observațiilor, însuși le rezumă astfel: „Se poate spune că, în secolul al XVIII-lea, locul Principatelor Române în raporturile politice internaționale a prins contururile individualizării ca entitate etnică și politică. Este adevărat că obiectivele supreme ale românilor n-au fost împlinite în acel secol, dar atunci au fost puse premisele apropiate ale soluționării lor în sens național, au fost chestionate toate problemele politice într-o
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ca și pentru celelalte neamuri întâlnite în Europa, acum când pretutindeni aproape toate stirpile neamurilor după măsura putinței sunt scoase la iveală din izvoarele ce s-au mai păstrat după atâtea schimburi ale sorții...” (subl. ns. - L. B.). Procesul de individualizare a entităților etnice, apoi naționale, era însă jugulat în planul practicii politicii internaționale de mentalitățile feudale ce stăpâneau mințile oamenilor de stat de decizie, servind interesele marilor puteri și ele însăși sistemul relațiilor interstatale în secolul XVIII, adică de sistemul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ideii unirii lor într-un singur stat, idee reluată într-o nouă viziune la începutul anilor ’80, sub forma regatului dacic. Firește, proiectele de independență și unire a Principatelor nu erau vehiculate întâmplător. Dincolo de intențiile nemărturisite ale Petersburgului, rămânea faptul individualizării locului Principatelor Române în temeiul unității lor etnice și statutului juridico-politic comun. Puterile nu erau însă pregătite să accepte independența - această revoluție în concepție, după spusele lui Iosif al II-lea. Rezistența otomană, epuizarea forțelor ruse, obstrucțiile și presiunile marilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
asupra cărora țarul își aroga drepturi particulare, încât nu considerau necesară inițial nici măcar numirea unor domnitori pământeni. Este însă de netăgăduit că prefacerile politice, prin care au trecut Principatele Romane în acei ani, au marcat un mare avans pe calea individualizării situației lor internaționale. Pentru prima dată se introducea într-o convenție internațională, cea de la Akkerman (1826), un Act separat relativ la Principatele Române, procedura repetată trei ani mai târziu prin tratatul de la Adrianopol. Este bine cunoscută însemnătatea celor două acte pentru
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
bună doză de convenționalism. II. Principalele etape ale politicii externe țariste între <anii> 1825 și 1861 Desfășurarea politicii externe țariste în epoca dată și însăși logica expunerii ne-au îndemnat la o periodizare a materiei. Periodizarea este mult înlesnită de individualizarea unor etape, distincte chiar la un examen sumar. Cea dintâi are ca punct terminus anul 1829. Este o fază a politicii externe țariste, dominată de redeschiderea crizei orientale, în care principalele probleme le constituie cea greacă, îndeosebi, cea a Principatelor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Adrianopol a fost iscălit la 2/14 septembrie 1829. Potrivit clauzelor sale, Rusia anexează Delta Dunării, iar în Caucaz litoralul Anapa-Poti și regiunea Ahaltisk; a foat lărgită autonomia Serbiei, Principatelor Române și Greciei. Actul separat al tratatului de la Adrianopol confirma individualizarea „chestiunii române” în plan internațional. Grecii au profitat și ei de slăbiciunea Turciei pentru a se proclama independenți jumătate de an mai târziu. După cum se știe, marile puteri au fost profund nemulțumite de acel tratat. Londra a trimis Petersburgului o
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în sistemele de drept ale societăților care au progresat până la punctul în care dreptul și morala sunt diferențiate ca forme deosebite de control social. În istoria filosofiei dreptului au existat numeroase preocupări în direcția relevării specificității normelor de drept și individualizării acestora în raport cu normele morale, dar în ciuda evidenței lor, aceste caracteristici pe care normele de drept și cele morale nu le pot avea în comun s-au dovedit a fi cel mai greu de formulat. Cea mai renumită teorie care exprimă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de laudă, cu excepția cazurilor când aceasta este marcată de conștiinciozitate, tărie sau rezistență la ispite excepționale"91. Date fiind aceste similitudini greu de contestat, în istoria filosofiei dreptului au existat numeroase preocupări în direcția relevării specificității normelor de drept și individualizării acestora în raport cu normele morale. În ciuda evidenței lor, aceste caracteristici pe care dreptul și morala nu le pot avea în comun s-au dovedit a fi cel mai greu de formulat. "Cea mai renumită tentativă de a exprima succint diferența esențială
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
persoanei care a greșit (spre exemplu păcătosul poate fi îndreptat sau, cel puțin, poate fi reținut și alții nu mai sunt stânjeniți, astfel justiția este susținută și binele onorat), atunci răzbunarea este legală 146." Punctul forte al acestor teorii este individualizarea pedepsei și tratarea individului astfel încât acesta, în momentul în care este eliberat din închisoare să își modifice comportamentul într-un mod satisfăcător. Pentru că cele mai multe teorii susțin determinarea pedepsei în funcție de faptă, când de fapt autorul este cel care trebuie sancționat, teoria
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
categorii de norme vizează situații care se repetă constant în viața unui grup, sunt obligatorii și independente de acordul celor pe care îi obligă. În istoria filosofiei dreptului au existat numeroase preocupări în direcția relevării specificității normelor de drept și individualizării acestora în raport cu normele morale, identificându-se diferențe mai ales în ceea ce privește modul de elaborare, forma, structura, sancțiunea și efectivitatea acestora. Omul trebuie să se supună dreptului și moralei, supunerea fiind elementul care caracterizează omul socializat. Individul care încalcă normele perturbă sistemul
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
124; semnificație, 94; structura, 101, 102 O obligație: legală, 51; legitimă, 48; morală, 29, 86, 134, 177, 202 ordine normativă, 54, 187 P pedeapsa: ca anulare a delictului, 200; caracterul expresiv al, 207; funcția expresivă, 188; gravitate, 204, 206, 217; individualizare, 212; justificare morală a, 211; la Beccaria, 210; la Bentham, 210; la Feinberg, 207; la Hart, 175; la Hobbes, 210; la Locke, 210; la Nietzsche, 172; necesitate, 215; negație a negației, 200; predictibilitatea, 13; răzbunarea sângelui, 181; reacție pasională, 180
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
principii, particularități/componente ale procesului de predare-învățare-evaluare etc.), aceste cinci direcții justificându-și actualizarea în contextul dezideratului de derulare/realizare practică în condiții optime a activităților de educare a limbajului în grădiniță. Într-un demers de la general la particular, de individualizare a didacticii activităților de educare a limbajului în cadrul sistemului disciplinelor de tip ,,pedagogic", ,,educațional", ,,aplicativ", se delimitează două perspective de abordare: pe de o parte, didactica activităților de educare a limbajului văzută prin prisma raportării la valențele pedagogiei preșcolare și
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
să le atribuie realități corespondente: * armonizarea ,,politicii educaționale cu cerințele și nevoile comunității locale"; * raportarea la contextul social, politic, individual etc.; * nu încadrarea în etape prestabilite, ci adaptarea activităților la ritmul individual de dezvoltare al fiecărui copil; * flexibilitate și creativitate, individualizare în fiecare situație de comunicare didactică 93; principii și criterii generatoare ale (noii) programe 94 pentru învățământul preșcolar: * ,,principiul descentralizării și flexibilității actului didactic; * principiul egalizării șanselor educaționale; * principiul eficienței"; * criterii psihologice; * criterii pedagogice; * criterii sociale 95; diferențierea programei formale
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
numește obiecte, fenomene etc.; se alternează jocul individual cu cel colectiv, în zone/centre de activitate, asociate anumitor domenii: artă, bucătăria, materiale de construcție, jocul de rol, alfabetizare, matematică, mediul exterior, nisip și apă, științe naturale etc. (în ideea de individualizare a spațiilor); sistemul/pedagogia ,,Freinet"250 caracterizat(ă) prin tendința individualizării și personalizării demersului instructiv-educativ, propunând ca învățarea să se realizeze prin ,,tatonare 251 experimentală"252, munca reprezentând nucleul activității; sistemul/pedagogia ,,Montessori"253 centrat(ă) pe ideea afirmării libertății
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
în zone/centre de activitate, asociate anumitor domenii: artă, bucătăria, materiale de construcție, jocul de rol, alfabetizare, matematică, mediul exterior, nisip și apă, științe naturale etc. (în ideea de individualizare a spațiilor); sistemul/pedagogia ,,Freinet"250 caracterizat(ă) prin tendința individualizării și personalizării demersului instructiv-educativ, propunând ca învățarea să se realizeze prin ,,tatonare 251 experimentală"252, munca reprezentând nucleul activității; sistemul/pedagogia ,,Montessori"253 centrat(ă) pe ideea afirmării libertății individuale a copilului, ale cărei baze se pun în copilăria timpurie
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
aceea ce numim personalitatea"112. Corelațiile persistente care pregătesc apariția personalității sunt, toate, unități individualizate ale energiei. Dispoziția realității către o anumită direcție de evoluție apare, ne spune C. Rădulescu-Motru, ca adaptare la totalitatea universului. Acest fenomen activează puterea de individualizare a energiei și astfel se constituie o anumită corelație persistentă. Creșterea continuă în adaptare a unităților individualizate ale energiei, adică sporul adaptativ căpătat prin fiecare corelațiune persistentă, face posibilă și necesară apariția personalității. În suma totală a energiei dacă prin
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
7-10 ani, 11-14 ani și 15-18 ani), fondată pe rezultatele unei anchete naționale pe bază de chestionar. Dacă aplicarea sistemului de semnalizare a programelor TV este, în principiu, asimilată, de televiziunile din România, în contextul unui control parental precar, al individualizării progresive a televizionării în rândul minorilor și al inexistenței unei implicări a școlii în consumul TV al copiilor și adolescenților români, gradul de nerespectare a signalecticii în rândul telespectatorilor minori este îngrijorător de ridicat. Numeroși copii și adolescenți ignoră signalectica
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
dacă echipamentele audio-video existente nu fac încă posibilă televizionarea individuală la nivelul celei din Occident, cel puțin în planul dezirabilității, tendința este prezentă: în rândul copiilor și adolescenților (cu vârste cuprinse în intervalele 11-14 și 15-18 ani) se manifestă dorința individualizării consumului TV; mai mult, dorința se realizează pentru adolescenți (54% dintre elevii cu vârste între 15-18 ani urmăresc programele TV de unii singuri). Individualizarea consumului TV se accentuează tot mai mult, în România de astăzi, în rândul telespectatorilor minori. Modalități
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
rândul copiilor și adolescenților (cu vârste cuprinse în intervalele 11-14 și 15-18 ani) se manifestă dorința individualizării consumului TV; mai mult, dorința se realizează pentru adolescenți (54% dintre elevii cu vârste între 15-18 ani urmăresc programele TV de unii singuri). Individualizarea consumului TV se accentuează tot mai mult, în România de astăzi, în rândul telespectatorilor minori. Modalități de protecție a telespectatorilor minori Preocuparea față de riscurile expunerii minorilor la violența TV este foarte vizibilă la nivelul politicilor publice europene, de exemplu, în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
o treime dintre elevii de 11-14 ani și aproape trei sferturi dintre elevii de 15-18 ani. Controlul familial, în special parental, asupra consumului TV al copiilor și adolescenților este limitat și relativ precar, marcat de carențe de supraveghere și de individualizarea (tot mai accentuată odată cu vârsta) a televizionării, precum și de absența discuțiilor în familie despre programele TV. Tot mai mulți copii și adolescenți preferă să se uite și se uită efectiv la TV de unii singuri; totodată, discută despre programele TV
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
astăzi evocă doar psihopatologia unei culturi și a unei estetici În criză”. „În narcisism, ca și În cercetarea mistică sau În imperativul de genialitate, este rezumată speranța unei radicalizări a individualismului modern, ca reacție și ca răspuns la procesul de individualizare de care civilizația părea a suferi. Pentru discipolii tânărului Maurice Barrès, moștenitori ai dandysmului baudelairian, «cultul eului» avea valoarea unei fecunde provocări. Blândul Narcis devenise un «erou al vieții moderne».”1 Chiar dacă Le Rider plasează discuția despre narcisism strict În
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
tip de ceremonie de inițiere: cea legată de o „vocație mistică”, precum cea necesară intrării În corpul șamanilor. Deși structural seamănă cu inițierile prilejuite de accesul În organizații esoterice, acest tip de rit de inițiere implică o anumită chemare mistică, individualizarea celui care este supus trecerii prin statutul său de „ales”, o experiență personală de o intensitate aparte și „un element de extază, de mare importanță În inițierile șamanice” (1987, vol. VII, p. 225; vezi și A. Zempléni, 1999, p. 325
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și barbarii păgâni (necreștini) pătrunși pe teritoriul nord-danubian, după mijlocul secolului IV (goți, huni). Prin urmare, în spațiul autohton s-a ajuns la identitatea între romanus și christianus, astfel încât se poate spune că romanizarea și creștinarea au devenit elemente de individualizare etnică și spirituală (religioasă) față de "Barbaria" (lumea barbară) și păgânism.26 Păgâni și creștini la sud și est de Carpați Aspectul distinctiv ce caracterizează teritoriile dintre Nistru, Carpați, linia limesului Transalutanus și Dunăre, în primul secol de după retragerea romană din
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]