3,556 matches
-
la planta gazdă) urmat de integrarea în genomul celulei gazdă a T-ADN care induce transformarea acesteia cu desfășurarea tumorigenezei în planta gazdă. Transformarea este desfășurată la nivelul unor leziuni din planta gazdă, unde sunt eliberați compuși fenolici declanșatori ai inducției genelor de virulență (vir) dintre care una asigură sinteza enzimei de clivare monocatenară în T-ADN din plasmidul Ti de dimensiune mare purtător al bacteriooncogenelor specifice. T-ADN este transferat din Agrobacterium tumefaciens în celula gazdă prin intervenția unui complex
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
genelor supresoare de tumori la plante ar deschide un câmp vast de investigații, cu implicații majore în identificarea strategiei terapeutice în maladia canceroasă la om. Procesul tumorigenezei vegetale presupune cel puțin două etape: 1) contactul celulei gazdă cu Agrobacterium și inducția genelor vir; 2) funcționarea genelor vir prin care se realizează transferul ADN-T în nucleul celulei gazdă, urmat de integrarea acestuia în genomul celular vegetal. Se diferențiază tipuri distincte de gene vir desemnate virA, virB, virC, virD, virE și virG
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
transcris ca o unitate de transcripție. Unii loci genici vir conțin mai mult de un singur cadru deschis citirii (ORF), adică mai multe gene alele. Genele virA și virG sunt reglatori care răspund la schimbările metabolismului celulei vegetale determinate de inducția altor gene. Mutații în genele virA și virG determină apariția unor mutante avirulente, care nu pot exprima celelalte gene vir. Genele virB, virC, virD, și virE codifică pentru proteine implicate în transferul ADN-T. Mutantele pentru virB și virD sunt
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
tabacum se produc substanțe precum acetosiringon care este un 4-acetil,2,6dimetiloxifenol (fig. 33.15) și α-hidroxiacetosiringon. În urma sintezei acestor compuși chimici este indusă funcționarea genei virA al cărei produs proteinic acționează asupra genei virG al cărei produs proteinic determină inducția genelor virB, virC, virD, și virE. Această reacție explică de ce infecția cu Agrobacterium poate avea loc numai prin rănirea plantelor. Sistemul virA și virG este un sistem bacterian „clasic” cu două componente în care stimularea unei proteine senzor determină autofosforilarea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
deoarece aceasta conferă polaritate procesului de transfer, repetiția lucrând doar într-o singură direcție. Dacă eșuează crestarea la nivelul repetiției din stânga, are loc prelungirea transferului de-a lungul întregului plasmid Ti. În procesul de transfer este implicată o monocatenă ADN. Inducția unui plasmid nopalină determină producerea unei singure molecule monocatenare, corespunzătoare regiunii ADN-T, rezultând o copie per celulă. Ea este transferată sub forma unui complex ADN-proteină care s-a numit complexul T. Acest ADN este protejat de atacul nucleazelor celulare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
este distincția dintre științific, neștiințific și pseudoștiințific. Este un principiu de bază al hiperbolei îndoielii din cartezianism. Preocupările principale ale filosofiei științei sunt interpretarea, veridicitatea, utilitatea și predicțiunea futurologică. Filosofia științei utilizează în determinarea universalității descoperirilor științifice metodele analizei, reducției, inducției, deducției și verificarea empirică. Esența filosofiei științelor este stabilirea implicațiilor pe care universalitatea legii descoperite le are asupra vieții omului, în toată complexitatea ei. Spirala evoluției tinde să devină foarte neregulată, cu valori foarte diferite ale legilor descoperite. Spre exemplu
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
ideile lockiene despre cunoaștere. 11 Carl Gustav "Peter" Hempel (1905-1997), scriitor și filosof german, figură majoră a logicii empirice și a filosofiei științelor secolului XX. Este autorul modelului deductiv-nomologic - modelul DN (nomologic în sensul de lege). "Paradoxul Hempel" ridică problema inducției întrebării asupra răspunsului, apropiat de efectul observatorului în cuantică. Structura deductivă ascunde în întrebare predicția sau postdicția fenomenului ce trebuie explicat. Se referă la abilitatea prin care oamenii descoperă cauza, apropiind procesul de axiomatism. Se inspiră din ceea ce Aristotel numea
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
două studii pe care le-am abordat în ordine cronologică. Cercetătorul profită loial și declarat de ascendentul temporal și documentar al acestora, aducând noi dovezi, într-o interpretare originală și alertă. Intensitatea excepțională a ideilor născute dintr-un temperament cu inducții pamfletare, dar totdeauna între parametrii rigorii și ai argumentelor, coroborează evenimente și personaje aparent disjuncte, într-o construcție perfect unitară. Prezentarea și problematizarea faptelor au caracter filmic și se dezvoltă contrapunctic, captivând și printr-un agreabil stil colocvial. Preluând aserțiunea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
izolată dintr-o operă. Un fragment bine ales are însă capacitatea excepțională de a sugera în mod adecvat întregul. Fragmentul apare astfel ca un fel de sinecdocă revelatoare, ca pars pro toto facilitând raționamentele de tip inductiv. După cum se știe, inducția este un raționament prin care se trece de la constatări despre cazurile singulare dintr-o mulțime de obiecte, aspecte, fenomene, relații, stări, la aserțiuni despre toate cazurile (în sens distributiv). Altfel spus, orice inducție este un proces logic de generalizare. Acest
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
raționamentele de tip inductiv. După cum se știe, inducția este un raționament prin care se trece de la constatări despre cazurile singulare dintr-o mulțime de obiecte, aspecte, fenomene, relații, stări, la aserțiuni despre toate cazurile (în sens distributiv). Altfel spus, orice inducție este un proces logic de generalizare. Acest tip de raționament, puternic afirmat în cercetările științifice experimental din epoca modernă, i-a fascinat pe scriitorii romantici germani, care au teoretizat fragmentarismul. Pentru că veneau din familii luterane de orientare pietistă radicală, în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
astfel de edificiu nu este o treabă ușoară. Trebuie cap și metodă. Pentru asta, istoria modernă (și contemporană) a adus prezentului (nu "tutulor"!) un binom de profunzime și răutate, eficient ca plural de metode, în stare să producă, pe lângă alte inducții, o stilistică a mesajului subliminal, care îl face pe prostul cuminte să se sperie de câtă deșteptăciune este în stare după două drumuri cu avionul. Într-un asemenea context (cu oameni "minunați" de ce-au văzut pe-afară) vine Th.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
bănui pe autor de impostură, dar vitalitatea delirului verbal nu-ți permite a fi nedrept cu acest stil" (p. 258). Îndeosebi afirmațiile din urmă, sunt niște semne concrete ale acelor "texte nevinovate... scrise mai mult intuitiv decât prin deducții și inducții", care au produs chiar unui critic de reală valoare impresia de filozofare gratuită, dar care totuși "nu-l recomandă nicidecum pe Victor Teleucă în postura fabricatorului de texte postmoderniste", deoarece textele lui Victor Teleucă au ieșit dintr-o "stare halucinantă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Alte acumulatoare cu nichel - hibrid pentru nave 0,100 85079098 Alte părți pentru acumulatoare, altele decât cele de la pozițiile tarifare 85079010-85079093 0,200 EX 85111090 Altele (bujii aprindere pentru sistem de injecție electronică) 0,100 EX 85113090 Altele (bobina de inducție pentru sistem de injecție) 0,100 EX 85249110 Discuri magnetice și alți suporți magnetici pentru reproducerea fenomenelor, altele decât sunetul sau imaginea, care conțin date sau instrucțiuni, de tipul celor utilizate în mașinile automate de prelucrare a datelor, altele decât
ANEXĂ nr. 196 din 12 mai 1997 privind exceptarea temporară de la plata taxelor vamale a unor produse din import. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118073_a_119402]
-
Producția de autovehicule) și respectiv 3531 (Construcții de aeronave). 292 Fabricarea de mașini de utilizare generală 2921 Fabricarea cuptoarelor industriale și arzătoarelor Fabricarea de cuptoare neelectrice pentru ardere, topire sau tratamente termice. Fabricarea de cuptoare electrice, inclusiv cele funcționând prin inducție sau dielectrice. Fabricarea de aparate industriale sau de laborator pentru tratamente termice. Fabricarea de arzătoare cu combustibil lichid, combustibil solid pulverizat sau cu gaz; vetre automate, grătare, grile mecanice și dispozitive pentru evacuarea cenușei. Excepții: Fabricarea de instalații și echipamente
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
continuu sau alternativ; generatoare de curent alternativ; motoare electrice universale; motoare și generatoare de curent continuu și alternativ, convertizoare rotative electrice; transformatoare electrice de toate tipurile și puterile; generatoare de înaltă tensiune; redresoare de contact, de sincronizare mecanică, bobine de inducție etc. Excepții: Fabricarea de generatoare și motoare pentru autovehicule se cuprinde în clasa 3161 (Producția de componente electrice pentru motoare și vehicule). Fabricarea de diode se cuprinde în clasa 3210 (Producția tuburilor electronice și a altor componente electronice). 312 Producția
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
1.1.7. Identitatea structurii formale S P cu "formula" adevărului corespondență / 131 3.1.1.8. Sensuri non-judicative ale unei meontologii aristotelice / 133 3.1.1.9. Alcătuirea judicativului constitutiv în primul sistem de logică / 136 3.1.2. Inducție, deducție, reducție și reconstrucție / 139 3.1.2.1. Introducere / 139 3.1.2.2. Inducție fără reducție / 141 3.1.2.3. Originaritatea intuiției intelectuale / 142 3.1.2.4. Corectitudinea gândirii și constituirea silogismului prin operația de mediere
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
8. Sensuri non-judicative ale unei meontologii aristotelice / 133 3.1.1.9. Alcătuirea judicativului constitutiv în primul sistem de logică / 136 3.1.2. Inducție, deducție, reducție și reconstrucție / 139 3.1.2.1. Introducere / 139 3.1.2.2. Inducție fără reducție / 141 3.1.2.3. Originaritatea intuiției intelectuale / 142 3.1.2.4. Corectitudinea gândirii și constituirea silogismului prin operația de mediere / 149 3.1.2.5. Practică dialectică și corectitudine / 159 3.2. Analitică transcendentală și dialectică
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
firesc", diferiți, chiar dacă este încă vizibilă urma unei identități "funcționale" a lor. O primă ipostază a formalizării logos-ului prin intervenția unor reguli de corectitudine a gândirii este deja vizibilă în demersurile lui Socrate privind definiția termenilor utilizați în raționamente, "inducția" unor concluzii valabile, formularea unor răspunsuri adecvate față de întrebările "autentice" în cazul demersurilor proprii dialecticii. Platon lucrează și el în sensul proiectului socratic al "reglementării" actului de dobândire a adevărului, adică la ceea ce în condițiile logicii aristotelice va fi numit
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
adevăr a premiselor acestora, premisele putând fi: adevărate și prime, sau probabile.55 În acest loc, Aristotel stabilește și motivele pentru care acceptăm valoarea de adevăr a unui enunț, lăsând, totuși, la o parte adevărurile prime, acestea având temeiuri "indiscutabile" (inducția și intuiția, cum vom vedea). E vorba, întâi, de opinia tuturor, sau de cea a majorității, sau a înțelepților, apoi, în cazul din urmă, a tuturor acestora, majorității lor sau a celor mai de seamă. Suntem, în felul acesta, în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
formă afirmației sau negației, singurele sensuri logice care sunt asociate "valorilor de adevăr". O parte din ea, cea autentică, ar corespunde raționamentului corect (apodictic și dialectic), în sensul că acesta, presupunând-o (este vorba despre premisele sale, fie rezultate ale inducției și intuiției, fie ale unor raționamente anterioare), o și "inferează" (este vorba de concluzie). O altă parte a cunoașterii, cea ilicită, corespunde raționamentului incorect (sofistic), fiindcă acesta ori pornește de la neadevăruri (reprezentate de premise), ori ajunge la neadevăruri, fiind incorect
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
raționament. Ceea ce înseamnă că adevărul, odată înțeles, fie și într-o modalitate "naturală", ca relație de corespondență între judecată și fapt, poate fi tematizat doar într-o manieră formală. Despre adevărurile necesare, ca premise ale raționamentelor științifice, adevăruri posibile prin inducție și intuiție, și ele supuse regulii corespondenței, Aristotel va discuta în Analitice. Dar problema noastră acum nu este această temă; ea va fi deschisă în partea a doua a interpretării de față la logica-organon, urmărind și felul în care astfel
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pe care îl reprezintă însuși timpul în orizont judicativ (l-am anticipat și pe acesta: este logos-ul). Și poate că în acest fel, prin toate aceste medieri reducția fiind prin excelență o operație a medierii, așa cum sunt și deducția, inducția sau reconstrucția -, conștiința repoziționată pentru a recupera nimicul din ființă și-ar deschide o cale către fenomenul revenirii logos-ului la sine, fenomen în structura căruia ea însăși este element. Oricum, pe această cale, gândirea ar putea ieși din blocajul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
privită dintr-o perspectivă propriu-zis logică, determinate fiind deja înseși condițiile de posibilitate ale dictaturii judicativului precum și sensurile puterii acesteia de a regla tot ce tinde către legitimare, autorizare etc. în orizontul gândirii, rostirii și făptuirii omenești. 3.1.2. Inducție, deducție, reducție și reconstrucție 3.1.2.1. Introducere Mișcarea structurii originare S P de la ipostaza sa strict formală și individualizată către ipostaze "interpretative" presupune una sau mai multe dintre operațiile pe care logica, apoi metodologia filosofică le-a identificat
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Mișcarea structurii originare S P de la ipostaza sa strict formală și individualizată către ipostaze "interpretative" presupune una sau mai multe dintre operațiile pe care logica, apoi metodologia filosofică le-a identificat, descris, explicat, utilizat (aplicat); este vorba mai întâi despre inducție și deducție, apoi despre reducție și reconstrucție. Primele două sunt operații propriu-zis logico- judicative, în sensul în care ele sunt asumate ca atare în știința logicii și sunt recomandate sau impuse altor domenii de cunoaștere: filosofia, știința. Celelalte două sunt
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
operație filosofică, aceea prin care capătă chip (întruchipare) un fapt filosofic: întrebare, idee, problemă, soluție, argumentare, aporie, teorie, viziune etc. Dar reconstrucția are și un sens propriu-zis logico-judicativ, atunci când ea, preluând normativitatea judicativă, trece în condiția analiticii și/sau dialecticii. Inducția (epagoge) și deducția (apagoge) sunt, în primul rând, tipuri de raționament, structuri "tehnice" de raționare alcătuite din formula cea mai simplă, din punct de vedere logic, a demersurilor prin care individualul (și particularul și generalul) și universalul sunt legați între
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]