3,598 matches
-
de ani nu numai a propriilor experiențe din trecut, ci și a tentativelor avangardiste care îl inspiraseră la vremea aceea e semnificativă: Kantor își vede acum confirmată, în marile sale creații, intuiția din perioada debutului referitoare la asocierea intimă a inertului cu viul ca articulație fundamentală a operei artistice, idee prezentă în toate textele - teoretice sau „de lucru”1 - care au jalonat etapele itinerarului său, etape desemnate de el însuși prin câte un termen generic. Astfel, în etapa denumită „teatru informal
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
obiect (dulapul) cu funcție decisivă în relația cu actorii înghesuiți înăuntrul său, printre maldăre de saci. De fapt, este vorba despre o întreagă rețea de relații pe care Kantor le stabilește între cutia-dulap și materia brută, între obiectul inanimat, corpul inert și hainele acestuia - resturi ale corpului îmbrăcat -, în intenția de a sugera bascularea, oricând posibilă, a materiei de orice fel spre inform, spre anularea oricăror diferențe. Partitura regizorală 2 descrie amănunțit funcționarea sistemului de raporturi. În afară de dulap și de un
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
un nume: i se spune „mașina de îngropat”; din ea, factotumul va scoate o grămadă de zdrențe de culoare neagră pe care le va împături tacticos, în timp ce din dulap se va revărsa o cantitate imensă de saci. „Odată cu sacii cad inerți și Actorii amestecați printre ei”, notează Kantor, adăugând: „corpurile lor moi, flasce, se aseamănă cu sacii”. În continuare, Kantor va insista asupra ideii că actorii „nu se deosebesc aproape deloc de sacii alături de care stau”. Inerția este permanent asociată aici
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
sacii”. În continuare, Kantor va insista asupra ideii că actorii „nu se deosebesc aproape deloc de sacii alături de care stau”. Inerția este permanent asociată aici noțiunii de obiect, de personaj-obiect, ca și imaginii unui manechin. Spectacolul, în care actorul este „inert ca un manechin”, se bazează pe un soi de nediferențiere generală: personajele, moarte sau vii, „se agită în mijlocul mulțimii de saci, semănând tot mai mult cu aceștia, formând împreună cu ei o masă omogenă, diformă”. Veritabil „aranjor” al reprezentației, factotumul - care
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
spectacolului. Căci dacă regizorul construiește Clasa moartă în jurul a două universuri, cel al copilăriei și cel al bătrâneții, o face pentru că, aflate la limita realității pragmatice, ele se învecinează amândouă cu starea de neant. Figurând copilăria cu ajutorul unor mici manechine inerte și dând chiar și actorilor reali - întruchipări ale bătrâneții - un aer cadaveric, de ființe „de pe altă lume”, Kantor pare să caute expresia ultimă - și cea mai concentrată - a complementarității despre care vorbea. Când publicul intră în sală, actorii se află
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
PARADĂ triumfătoare și funebră”, „marea paradă a circului morții” cu care se deschide reprezentația, una bazată în întregime pe jocul dintre actor și manechin, în care actorul - adevărat „automat tragic” - se va deosebi doar cu mare greutate de dublul său inert, manechinul. Căci pentru acest „ultim joc al iluziei”, cum definește Kantor Clasa moartă, regizorul (dirijor în persoană al intrărilor și ieșirilor din scenă) a creat formidabila imagine a simbiozei tinerețe-bătrânețe, „altoind”, ca să zicem așa, pe trupul actorilor reali - bătrânii -, dublurile
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
moarte la starea de viață. Așadar, aici se află, în viziunea lui Kantor, miezul secret al iluziei teatrale: în legătura intimă a actorului cu manechinul sau cu statuia care se însuflețește, în dificultatea imensă a spectatorului de a decide între inert și viu, în subtilele glisări dinspre viață spre moarte ori dinspre moarte spre viață, explorate în profunzime de Clasa moartă grație cuplului actor-manechin și rețelei complexe de relații stabilite între dublurile ce par să se multiplice la infinit. Manechinul sau
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
le umple cu imagini corporale sublime, menite să consolideze și să informeze - adică să fixeze - amintirile noastre, spaimele noastre, dorințele noastre”1. Oare nu este el acela care, din cele mai vechi timpuri și până astăzi, a dat viață materiei inerte, a dat materialitatea cea mai palpabilă invizibilului, a dat pietrei mute a colossos-ului puterea de a concretiza și de a mobiliza umbrele? Georges Didi-Huberman ne amintește și că acest „om al credinței” a reelaborat o ficțiune a timpului, deschizând astfel
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
ca acea imagine să reapară și să retrăiască și că fantomele trecutului, ca și fantomele celor morți pot reveni oricând printre noi? Dacă, în această modernă Poveste de iarnă, fotografia a înlocuit statuia, s-a păstrat, în schimb, ideea efigiei inerte realizate după chipul și asemănarea modelului viu, efigie capabilă să se însuflețească la apariția fantomei. Fantomele se întorc pentru a da viață efigiilor - despre asta e vorba și despre credința că așa ceva e posibil. Iată de ce în filmul lui Rohmer
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
de monopol natural și teritorial când elementele cererii sunt lipsite de șansa de alegere, concurența fiind astfel golită de conținut. În sistemul holdingului, în cel al multiplicării filialelor și sucursalelor sau în formulele francizării, licențierii etc. forțele atribuite pieței rămân inerte. Dar există și alte variante de ocolire a funcțiilor pieței în cazul a ceea ce se cheamă piețe trucate, în sensul preformării cu adresă a regulilor de concurență, cum se întâmplă cu aranjarea licitațiilor, eligibilitatea subiectivă neavând legătură cu concurența. N-
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
temeiului pe care s-a justificat calitatea ipotezei esențiale. Nu doar faptul că ipoteza este obligată să accepte că are consecințe pe care principial le respinge ca neconsistente ar fi aspectul cel mai delicat, ci și faptul că ipoteza este inertă când o interogăm în legătură cu legimitatea acestor efecte. Chiar dacă aceste consecințe pot fi catalogate ca nefirești (în mod evident fiind vorba de așa ceva în raport cu spectrul de semnificații al ipotezei), nu putem să le trecem la ceteris paribus atâta timp cât ele sunt prevalente
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
tipul de concepte matematice, eminamente abstracte, în care se mișcă rațiunea pentru a se relaxa în mediul său natural și nu pentru a fi preocupată de treburile realității conștiente (și de soluționarea lor). În Economie suntem în inversul concretului fizic, inert și suficient sieși, adică în ceea ce este conștiența concretului și material și spiritual la care accedem și rațional și emoțional în sisteme deschise și dinamice. În astfel de sisteme determinanții și condiționările lor se schimbă și aceasta schimbă contextele. Ceea ce
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
natural, pe seama căruia ne dovedim (printr-o magie a raționalității economice) capacitatea de performanță materială. Or, spațiul este contextul complexității, este mediul vieții, cu componente multiple, de la cele obiectuale, la cele spirituale, de la cele amorfe, la cele vii, de la cele inerte, la cele sensibile. Este chiar lăcașul, mediul placentar al vieții. Perspectiva materialistă schilodește spațiul, exclude omul, transformă creativitatea în cărămidărie. Spațiul invită Economia să se întemeieze pe alte principii decât cele materiale, nevoile umane nefiind doar exclusiv materiale. Spațiul impune
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
atunci greu conciliabile între ele. Arheologia de șantier și arheologia cărților se completează astfel pentru a da unor texte o vitalitate nouă, o existență revitalizată. 2 Jocul contextelor. Ceea ce subzistă din șantierele de săpături nu rămâne multă vreme un material inert. Fragmentele desprinse din opera originală și replasate într-un context cel mai adesea polemic invită la prudență: o frază muzicală desprinsă dintr-o operă poate la fel de bine să-l servească, dar și să-l deservească pe autorul opusului dezmembrat. În
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
stat liniștit În Întunericul care desena, ca și prima oară când se ivise, developându-se lent În tăvița cu acid, imaginea lui Olvido pe burtă, În țărână, cu cureaua aparatului fotografic În jurul gâtului, aproape atingându-și fața cu o mână inertă, și pata mică și roșie, firicelul Închis la culoare care Începea să curgă din ureche pe obraz și să se amestece cu altă pată, mai mare și strălucitoare, care se Întindea pe dedesubt. Mină antipersonal, schije de obuz, obiectiv Leika
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
că l-au omorât fiindcă erai dumneata acolo? Că au făcut-o ca să-l pozezi? Pictorul de război n-a răspuns. Firește că se gândise. Bănuia chiar că așa se și petrecuse. Acum știa că nici o fotografie nu era nici inertă, nici pasivă. Toate aveau repercusiuni asupra lucrurilor și oamenilor din jur. Asupra fiecăruia dintre infiniții Markovic de a căror viață se apropia lentila. De aceea fotografia Olvido doar locuri și obiecte, niciodată oameni; fusese prea multă vreme obiectul camerelor foto
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
sus mina din apropiere, pe când geaca și pantalonii femeii se Îmbibau cu roșu-Închis În partea de trup care era În contact cu pământul, Faulques Întinsese mâinile, mai Întâi În căutarea locului unde să poată pune stavilă hemoragiei, apoi pipăind gâtul inert și pândind pulsul deja imposibil. - O iubeai? a Întrebat Markovic. Faulques a privit spre răsărit. Nu se simțea briza, dar linia luminii era mai concretă: vira În tonuri albastre și cenușii, pe când lumina stelelor era mereu tot mai slabă. - Poate
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
grație travestirii, pretinde a fi „altcineva”... și reușește până la un punct, când, progresiv, încep să i se dezvăluie spectatorului fisurile „măștii” și revolta discretă a trupului celui deghizat, pe care se vede că această manipulare nu l-a lăsat indiferent, inert, ba dimpotrivă, l-a stimulat într-un sens neprevăzut, i-a provocat reacții neașteptate, nebănuite. Astfel, neutralitatea primă, obligatorie a supravegherii se încarcă de afectivitate, iar noi urmărim din sală destrămarea travestirii: unde voia ea la început să ajungă și
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
hegemonikon-ului sau „simțului interior” al sufletului-spirit, ca și a celor patru calități elementare și a celor patru principale pasiuni ale sufletului 71. Însă această făptură, Înzestrată cu tot ce i-au putut dărui Puterile și cei 360 de Îngeri, rămîne inertă și nu se poate ridica În picioare decît atunci cînd, la intervenția Sophiei pe lîngă Tatăl Suprem, acesta trimite un mesager să-i comunice lui Ialdabaot Înșelătoarea taină a animării Golemului: Arhontele trebuie să-i sufle În față o parte
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
casei; cerc; Colț Alb; colț de rai; colțar; colțunaș; copii; corner; cot; cotlon; cumpănă; curbă; dantură; decizie; dificultate; de divin; dreaptă; dreptate; dualitate; etapă; de fier; final; fir; firav; foc; fotbal; fotoliu; ger; gri; gros; haină; de iarbă; ideal; indignare; inert; inexistent; inocent; intimitate; încăpere; încheietură; îndoială; îndoit; înghesuială; între; jertfă; jumătate; la; lac; limită; limitare; linie; liniște; un loc mic; lovit; lume; lung; lungime; lupt; lupte; mare; marginalizat; masa; mărginire; mărginit; măsea de minte; miere; moale; mobilier; Moldova; monstru; moț
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
demonic; dezastru; diabolic; diavolesc; dracula; al dracului; drăcușor; drag; dragon; Dumnezeu; dușmănie; enervant; entitate; ești; nu există; fantomă; fapte rele; fascinant; femei; de femeie; ficțiune; ființă; ființe; fior; forță malefică; furcă; furie; ghiaur; ghiduș; ghinion; greșeală; groază; haos; idiot; imposibil; inert; inexistent; intern; iubire; iubit; Iuda; îndrăcit; îndrăzneț; înfiorător; înfricoșător; înger căzut; un înger căzut; înjurătură; înspăimîntat; înspăimîntător; întîlnim; josnic; laicitate; libidinos; lipsă; loc; lopată; lucifer; lucru rău; mac; Mefistofel; mic; miel; mizerie; mînă; naiba; năzbîtii; neastîmpăr; nebunie; necunoștință; necurățenie; neființă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
catifea; cer; a citi; în cîmp; completă; concediu; copil mic; copleșitoare; cristalin; cugetare; curat; cursuri; cutremurătoare; dimineața; disciplină; doarme; dorm; dormit; dragoste; duet; echilibru; eternă; eternitate; examen; Felicia; fericire; foșnet; frumoasă; frumos; galben; gînduri; gol; grea; greier; greu; groapă; imensă; inert; insuportabilă; interesantă; interioară; încetișor; înțelegere; leagăn; licențios; limpezime; limpezire; liniștire; melancolie; melodie; militant; minunat; moartă; moarte; de mormînt; mulțumire; musca; muzica; natură sălbatică; nepăsător; neplăcut; nevoie; nimic; odaie; ora; ordine; paradis; pașnic; pătrunzătoare; peisaj; perfect; plictisitor; plimbare; profesor; profund; psiholog
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
20); cadavru(17); neînsuflețit(16); om(14); fără viață(14); cruce(12); frică(12); negru(11); sfîrșit(11); coșciug(10); trist(10); deces(9); groapă(9); mormînt (9); neființă(8); jale(6); lacrimi(6); trecut(6); trup(6); dus(5); inert(5); înmormîntare(5); morgă(5); rău(5); suferință(5); viață(5); bătrîn (4); moarte(4); nemișcat(4); pierdut(4); fără suflare(4); suflet(4); uitat(4); beat(3); de beat(3); cavou (3); doliu(3); necaz(3); palid(3); pămînt
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
copac; copilărie; corp; crai; crăpată; creștere; cristal; cuarț; cubică; cuminte; cutie; decor; decorație; dragoste; drăguță; e pe jos; energie; eternitate; fără suflet; fereastră; feroce; fier; de fîntînă; floare; foarfecă; frumoasă; frumos; gaură; geam; grădină; groapă; iad; iarbă; impediment; indiferență; inel; inert; pe inimă; împiedicare; început; încercare; lavă; lipsă mișcare; loc pitoresc; longevitate; lumea; malul unui rîu; marmură; mizerie; moarte; monotonie; mormînt; murdar; naturală; neînsuflețit; neregulat; obiect dur; om; penetrare; piatră; piedică; pietricele; pietriș; Pietroasa; povară; problemă; probleme; puncte; puternică; răcire; rezistent
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
3); a ședea (3); a aștepta(2); a medita(2); a opri(2); a pierdea(2); a se odihni (2); activitate(2); acum(2); afară(2); aici(2); confort(2); culcat(2); doarme(2); fi(2); fuge(2); gîndi(2); inert(2); lenevie(2); locului(2); masă(2); medita(2); nu se mișcă (2); pierdere de timp(2); în picioare(2); ridica(2); sedentar(2); șezut(2); singur(2); sta(2); timpul(2); acolo; adînc; alerga; amintire; amorțire; ascunsă; înbancă; pebancă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]