3,341 matches
-
și terorism; 5. Biroul 3 Economic și Diverse; 6. Biroul 4 Minorități iredentiste și Diverse; 7. Grupa Supravegheri Legații; 8. Grupa de Verificări Informative; 9. Rezidențele Muntenia, Oltenia, Ardeal, Banat și Dobrogea (în Moldova se conta pe contribuția a 12 informatori); 10. Centrele interne din Ploiești, Brașov, Arad și Reșița. Secția a III-a Tehnică era structurată pe trei birouri: 1. Biroul 1 Radio; 2. Biroul 2 Cifru; 3. Biroul 3 Tehnic Desen - Foto. Secția a IV-a Administrație cuprindea: 1
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de a strânge informații (de la soldat în termen până la ofițer superior) privind siguranța statului și acțiunile serviciilor de spionaj din zona rurală care, apoi, erau raportate imediat organelor în drept. În cadrul Căilor Ferate Române exista și o Rețea de Informații cu agenți, informatori, conform Regulamentelor de organizare și funcționare a CFR-ului. Orice șef de unitate a CFR-ului trebuia să cunoască starea de spirit a subordonaților, acțiunile periculoase ce puteau periclita traficul, acțiunile organizațiilor extremei stângi sau ale extremei drepte. III. 4
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
constituie o legătură permanentă între România și Bulgaria, care să asigure transportul materialelor de război și alimentele necesare efectivelor germane de pe frontul grec și în ce puncte se construiesc aceste poduri”. În afară de aceste date, generalul Maraveas a mai insistat ca informatorii și agenții greci să se intereseze „cât mai de aproape” de dislocările germane și „ce rost au ele”. Chiar personal intenționa ca, sub pretextul „conducerii unui curier”, să plece la Giurgiu, pentru a verifica „la fața locului” informațiile primite despre
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
acțiuni operativ-informative în București, cât și la spațiul întregii Românii. De pildă, la sediul Asociației „Amicii Americii”, din str. G-ral Florescu nr. 2, funcționa un „birou informativ în toate domeniile de activitate”, pentru care funcționarul Legației, Burnea, trebuia să „recruteze informatori printre ziariști”. În ianuarie 1941, atașatul militar, locotenent-colonelul John P. Ratay, se întâlnea la Belgrad cu trimisul special al președintelui Roosevelt, colonelul Donovan, șeful O.S.S. (Oficiul Serviciilor Strategice), venit în Balcani, pentru a se informa cu privire la situația militar-strategică din
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
este cel al atașatului de presă chinez Yu-Puy. Trimis la Brașov „spre a se informa despre livrările făcute armatei române de către I.A.R.”, acesta avea ca scop înființarea unui „centru de spionaj anglo-american și de a recruta agenți și informatori din mijlocul ofițerimii române și a funcționarilor I.A.R.” Plățile agenților anglo-americani, sau „onorariile financiare” erau făcute de secretarul Legației americane, Andrew Edson. Preluase și conturile Intelligence Service-ului girate în România de P. A. Buhagiar, care se ocupa de
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
fie „căutați fostul ziarist evreu Alexandru Coller” și ziaristul român [George] Macovescu”. Primul, mult timp a fost corespondent al agenției Asociated Press, iar G. Macovescu a colaborat la ziarele „Dimineața” și „Timpul”. Țelul contactării lor era cel de „sluji ca informatori pe lângă Legația Statelor Unite”. Retragerea diplomaților americani s-a făcut după 12 decembrie 1941. Însă, în Legație, „domnea demoralizarea din cauza bolii ministrului Franklin Mott Günther și a certitudinii deznodământului lui apropiat”. Pentru rezolvarea problemelor curente ale Legației a fost numit Cloyce
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
produce curând inevitabilul. La 24 decembrie 1941, orele 12.00, fostul ministru Franklin Mott Günther era înhumat în Cimitirul Bellu. Prin retragerea Legației americane s-a redus și câmpul acțiunilor lor informativ-operative, dar totuși a rămas o „comunitate” de agenți informatori „în așteptare” sau conservare, care se vor activa la momentul oportun. IV. 1. d. Acțiunile Serviciilor informative sovietice Funcția sau atribuțiile oficiale ale Legației sovietice la București erau cele de reprezentare a guvernului U.R.S.S.-ului în România și de
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
a cunoaște „activitatea și intențiile trupelor germane” staționate în România, mai ales în perioada premergătoare trecerii în Bulgaria spre Grecia, cât și din iunie 1941, înainte de declanșarea conflictului germano-sovietic. O importanță deosebită se acorda spionajului industrial, în special industriei armamentului. Informatorii de bază erau muncitorii comuniști, care au fost instruiți să nu mai activeze „pe linia agitației comuniste”, fiind lesne de deconspirat. Puteau să slujească mai bine idealului comunist prin „a culege date acolo unde sunt salariați”. Ca exemplu, Partidul Comunist
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
care dădea dovadă etnia maghiară (trăsături ce, din păcate, lipsesc românilor) s-a permis comunității maghiare să controleze, să înglobeze și să dirijeze „toate organizațiile maghiare economice, culturale și sociale” potrivit necesităților și imperativelor informative și contrainformative ale guvernului horthyst. Informatorii speciali erau recrutați și trimiși din Ungaria în România cu „misiuni speciale”. Ei formau cea de-a treia componentă a sistemului informativ, folosită de Budapesta contra Bucureștilor. În funcție de natura lor, informațiile cu un caracter „economic, politic, social și cultural”, „furnizate
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
agenții” din teritoriu de la Consulatele din Arad și Brașov, erau centralizate la Legație ori la Oficiul Regal pentru Comerț Exterior din București. Însă, informațiile cu caracter militar se centralizau la atașatura militară și Serviciul special al Legației, iar agenții și informatorii pentru acest segment erau recrutați de obicei dintre „ungurii mobilizați sau concentrați în Armata română /.../, care vor căuta a ajunge prin birouri, ordonanțe, sau lucrători în ateliere “ pentru a culeage cât mai multe date și informații de valoare. Trimiterea acestor
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Școlii reformate din Str. Sf. Voievozi nr. 50. Pe 4 august 1941, este semnalat că, după o convorbire de o oră cu atașatul militar, Bittay i-a „remis mai multe plicuri care au fost lăsate în ultimele zile” de „agenți informatori unguri”. De asemenea, întâlniri curente avea cu dentistul Iuliu Hugo, unde îl vizita la clinica sa din B-dul Elisabeta, așa cum s-a întâmplat „în cursul după amiezii de 12 august”, unde a mai făcut și alte „importante întrevederi chiar în
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
român a solicitat Agenturii Frontului de Sud a SSI-ul maximum de informații prin rezidențele sale mai vechi (Atena, Salonic, Tirana, Belgrad, Sofia, Istanbul) sau nou implantate (Patras, Pireu, Joannina, Skoplje etc.), mai ales că aici dispunea de agenți și informatori atât în locurile fierbinți ale luptelor, cât și în centrele importante de decizie și de comandă, atât pe teritoriul grec și albanez, cât și în țările vecine. Din Centrala Serviciului Special de Informații, care era în colaborare cu Secția a
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
frenetice”, aceeași trupă „astăzi (27 februarie 1941 n.n.) trecea tăcută, fiind vizibil că ostașii merg spre front fără nici o dorință de luptă.. Alt factor, decisiv și relevat în aceeași notă informativă, era elanul cu care lupta soldatul grec. Unul din informatorii serviciilor noastre prezenta un atac grecesc în zona muntoasă, redând informațiile furnizate de un ofițer italian, întors de pe front: în timpul tragerilor de pregătire ale grecilor, trupa italiană se ascunse după stânci și copaci, permițând infanteriei grecești să se apropie; când
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
după stânci și copaci, permițând infanteriei grecești să se apropie; când ajunseseră „la distanța de asalt”, aceștia se repezeau spre pozițiile italiene „scoțând strigăte infernale”, predominând expresia „A yera, A yera”, însoțită de „sunetul strident al unor trompete mici”. Același informator ascultase mărturisirea unui soldat italian care, plecând în concediu, spunea cu amărăciune: „grecii luptă, au pentru ce. Eu, ca și mine mulți alții ne ducem în Italia; să mai lupte și alții, să lupte cine vrea și să învingă cine
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
mărturisirea unui soldat italian care, plecând în concediu, spunea cu amărăciune: „grecii luptă, au pentru ce. Eu, ca și mine mulți alții ne ducem în Italia; să mai lupte și alții, să lupte cine vrea și să învingă cine poate”. Informatorul nostru din Tirana mai prezenta o întâmplare, la care asistase pe 9 februarie 1941. În piața principală a capitalei Albaniei, acesta văzuse un grup de cinci grade inferioare din armata greacă, prizonieri, pe care câțiva ofițeri italieni au vrut să
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Informații, să intensifice investigațiile informative asupra celor doi beligeranți (Grecia și Italia) și asupra statelor din zonă. Rezidențele Agenturii Frontului de Sud, ca structură a SSI-ului ce acționa la fața locului, au fost extinse prin sporirea numărului agenților și informatorilor. Plaja problemelor de informare era extinsă de la zona fierbinte a frontului până la nivelul centrelor de conducere, respectiv comandamente de mari unități, la Marele Stat Major grec și italian, la guvernul grec, la porturile și locurile pe unde se făcea aprovizionarea
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
interes major sunt acțiunile purtate pe frontul secret care au susținut operațiunile militare. Înainte de a fi declanșată campania antisovietică (22 iunie 1941), pentru a nu se apela, cum se procedează pe timp de pace, la rezidenții externi sau la agenții informatori din Europa și din spațiul sovietic, Serviciul Special de Informații a organizat un Eșalon Mobil. Sarcina lui consta în a acționa informativ/containformativ pe lângă Marele Cartier General - suprema structură militară de pe front - alături de structura de informații/contrainformații, Secția a II
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
informative române. Anexa volumului cuprinde un document din anul 1940 (vezi Anexa nr. 22), ce constituie un îndreptar sau un act normativ de reguli interne referitoare la modul în care trebuie să acționeze agenții organelor informative ale Siguranței în recrutarea informatorilor dintre militanții comuniști sau simpatizanții lor. De asemenea, documentul prezintă un plan de organizare a unui serviciu secret de informații în Siguranță, special pentru a duce acest „război invizibl” contra bolșevismului. V. 2. Comuniștii în atenția organelor Puterii Comunismul, chiar
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
paralel, încălcări de atribuții sau alte imixtiuni nu aveau loc. Având, în sfârșit, o compartimentare clară, aceste servicii puteau să extragă maximum de informații, înlesnind colaborarea și nu transferuri de informații. Cercul vicios, practicat sub directoratul lui Moruzov, când același informator dădea aceeași informație la mai multe servicii (la Serviciul Siguranței, la Serviciul Jandarmeriei etc.) se eliminase. Acum erau uzitate compararea, interverificarea sau coroborarea informațiilor ca mod de acțiune. Totodată, implementarea noului sistem informativ asigura o centralizare și o evidență a
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
și a insuficientei promovări. Cartea Iuliei Vladimirov, Monica Lovinescu în documentele Securității: 1949-1989, apărută la editura Humanitas anul acesta, valorifică documentele din arhivele Securității, realizând două mari portrete: unul al Monicăi Lovinescu în viziunea aparatului de stat și celălalt al informatorului. Iulia Vladimirov surprinde tacticile principale ale sistemului comunist: încercările de racolare, intimidarea, denigrarea și, ca ultimă soluție, eliminarea fizică. Ținem să amintim aici de un alt studiu care a contribuit decisiv la conturarea biografiei Monicăi Lovinescu. Este vorba despre Scrisori
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
a născut. Studiul nostru evidențiază și obsesia autoarei pentru sacrificiul părintelui. Mama Monicăi Lovinescu moare după doi ani de detenție, deoarece a refuzat să colaboreze cu Securitatea. Prin intermediul ei, oamenii legii au dorit să o coopteze pe Monica Lovinescu drept informator. Pentru că a refuzat să ceară fiicei sale colaborarea cu Securitatea, Ecaterinei Lovinescu Bălăcioiu i se retrage dreptul la asistență medicală. Pornind de la maladiile spiritului contemporan formulate de Constantin Noica, maladii de ordin superior care reflectă carența sau refuzul generalului, a
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
căci capacitatea umană de a gândi este de asemenea o capacitate de a se răzgândi"15. În colectarea probelor se folosesc microfoane fixate în locuințe și la locul de muncă. Organele abilitate urmăresc în permanență subiectul și amplasează sau activează informatori în grupul lui social. În anii '50 se înființează, în cadrul Securității, "Direcția Generală de tehnică Operativă". Aceasta conduce interceptarea microfoanelor și cenzura poștei din toată țara, dovedindu-se un instrument util în supravegherea populației. Ceaușescu o consideră o unitate eficientă
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
ani de muncă silnică, sub acuzația că primește materiale dușmănoase de la Mircea Eliade Și Emil Cioran. Alături de Noica, mai sunt condamnați Constantin Pillat, Arșavir Acterian, Alexandru Paleologu, Nicu Steinhardt, Nicolae Balotă, Adrian Marino, primii de pe o listă interminabilă. Securitatea recrutează informatori din rândul condamnaților pentru a-i folosi în acțiunile de urmărire a persoanelor din țară și din afara ei. Unul dintre recrutați este și Ion Caraion, condamnat inițial la moarte, apoi la muncă silnică pe viață. Sub numele de cod Nicolae
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
țară și din afara ei. Unul dintre recrutați este și Ion Caraion, condamnat inițial la moarte, apoi la muncă silnică pe viață. Sub numele de cod Nicolae Anatol, devine un colaborator harnic și apreciat. Numeroși intelectuali ajung în închisoare din pricina datelor informatorilor. Confesiunile lor confirmă asemănarea regimului de detenție cu un imperiu al răului și reîntregesc imaginea totalitarismului de natură comunistă. Nu doar detenția fizică lasă urme în caracterul oamenilor, ci și pedeapsa psihică, generată de izolare și interiorizare. Regimul îi ostracizează
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
asmute grupurile de contestatari și Securitatea. Agresiunea fizică și atentatele comandate indică starea de asediu în care se regăsește. Primul studiu despre "profilul" Monicăi Lovinescu realizat de comuniști, îi aparține Iuliei Vladimirov. Studiul ei pleacă de la observarea notelor explicative ale informatorilor, fiind interesată și de replicile auditoriului clandestin sau al forurilor internaționale: "Conform organelor în drept, Monica Lovinescu își făcuse din anticomunism "o misiune de viață", iar faptul devine din ce în ce mai greu de tolerat, cu atât mai mult cu cât influența emisiunilor
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]