1,667 matches
-
până în secolul al XX-lea lumea se mai balansa încă între industrie și agricultură, informatizarea a poziționat societatea în lumea cyberspace. Aceasta este o lume sui generis, cu noi modele de cunoaștere, de gândire și acțiune, cu noi instituții și instituționalizări. Trăsătura distinctivă a noii lumi pare a fi înlocuirea societății de masă cu grupări din ce în ce mai mici, cu caracteristici din ce în ce mai asemănătoare, conectate între ele și ușor conectabile de către alte grupări interesate. Plastic, societatea poate fi comparată cu fractalul "o figură geometrică
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
care urmărește și constrînge conduitele actorilor în interrelaționare interdependentă în absența unei autorități politice superioare. În sens curent, termenul de organizații internaționale se referă la oganizațiile interguvernamentale internaționale și la organizațiile neguvernamentale internaționale. Termenul "organizații internaționale" numește toate tipurile de instituționalizări extrateritoriale statului. În mod formal însă, în categoria organizațiilor internaționale intră doar acele entități internaționale alcătuite pe baza unor tratate între state suverane. Criteriile în funcție de care s-a operat clasificarea convențională a acestor entități internaționale au avut în vedere: statutul
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
cu atât mai mari cu cât politicile de guvernare sunt mai transparente. Convingerea unui psiholog este aceea că și afacerile resimt aceeași nevoie de certitudini ca și individul. În ultimă instanță, regulile pieței nu sunt altceva decât un model de instituționalizare a predictibiltății. Iar pacea mediului social căutată de majoritatea afacerilor, rațiune economică pentru care acestea proliferează mai bine în locații din România în loc de Afganistan, este tot o formă de predictibilitate. Or, de vreme ce afacerile se supun regulilor statuate de/pe piață
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Pe un nivel optimal de dezvoltare economică, societățile devin puternice funcțional, își proiectează diferite tipuri de organizații, își diversifică exercițiul cooperării, relaționării și comunicării între acestea. Prin urmare, se poate spune că dezvoltarea economică furnizează condițiile propice pentru diversificarea și instituționalizarea actorilor sociali, a relațiilor și conexiunilor între aceștia și, derivat, generează acțiuni de responsabilizare a fiecăruia în parte și a tuturor împreună, de la administrație publică până la afaceri. Gradul de transparență a guvernării companiilor este consecința existenței unei societăți conștiente de
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
este acela de formalizare excesivă a eticismului. Dacă acum concernele multinaționale apreciază că cheltuielile sunt împovărătoare, standardizarea rigidă, birocratizarea stufoasă a RSC poate deveni lesne un filtru în plus de descurajare a spiritului antreprenorial. Din aceste rațiuni, evoluția procesului de instituționalizare a RSC trebuie privită cu circumspecție și supusă permanent scrutării instanțelor sociale. Optimist însă, s-ar putea ca mantra eficienței (eficacitate la cel mai mic cost) să se transfere și asupra RSC-ului. Evident, fără a pierde din vedere că
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
exista nații și guverne "fără pată și prihană" sau indivizi incoruptibili, totuși lipsa de preocupare față de funcționalitatea normelor și valorilor etice în România pare endemică. Sunt din ce în ce mai puțini cei care continuă să spere că s-ar putea schimba ceva în instituționalizarea relațiilor afaceriguvern, afaceri-angajați, afaceri-cetățeni, afaceri și restul. Poate nu este panaceul pentru o nouă ordine la "noua ordine mondială" dar, deocamdată, RSC rămâne una dintre soluțiile de ecologizare morală a afacerilor și de asumare voluntară a rolului de coparticipant la
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
China, istoria epidemiologică a infecțiilor transmisibile sexual demonstrează că în gestionarea sexualității nu sunt suficiente controlul maladiilor și educația pentru sănătate. Este la ordinea zilei tentativa statală de normalizare a sexualității. Evoluția strategiilor oficiale de luptă contra SIDA arată o instituționalizare crescândă a acțiunilor de prevenție și curative prin rețele asociative care cooperează la nivel național și internațional. Dificultățile nu sunt puține, în parte izvorând și din coexistența a trei tipuri distincte de reprezentări și practici în domeniu: primul este legat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
a îngrijirilor de natură medicală cu îngrijirile de natură socială. Asistența socială presupune facilități extrem de importante pentru persoana vârstnică, deoarece contribuie la autoacceptare și la prosperitatea ei. Relațiile familiale și sociale au efecte sanitare benefice directe, reducând și din necesitatea instituționalizării. Sănătatea vârstnicului depinde direct de perceperea de către individ a propriului rol în familie și societate. Activitățile sociale și de recreere sunt părți componente ale vieții oricărei persoane în vârstă. Organizarea și implicarea în aceste activități a vârstnicilor sunt adesea izolate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
de familie la nivelul serviciilor primare de asistență medicală. Dată fiind starea social-economică precară și situația demografică actuală în Republica Moldova (activarea procesului de emigrație cu exodul persoanelor tinere, persoanele vârstnice rămânând neajutorate), ar fi binevenită lărgirea rețelei de aziluri pentru instituționalizarea bătrânilor. Luând în considerație tendința de creștere a ponderii persoanelor vârstnice și particularitățile morbidității acestei categorii, este necesară includerea în programele de studii universitare și postuniversitare ale Universității de Medicină unui compartiment consacrat gerontologiei și geriatriei. Bibliografie Aaron, H.J., Burless
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
atât din perspectiva managerilor de instituții/organizații, dar și din perspectiva celor implicați efectiv în demersul asistențial - una dintre problemele stringente în peisajul serviciilor sociale brașovene. 1. Procesul de dezinstituționalizare Nu îmi propun să realizez aici o dezbatere asupra impactului instituționalizării asupra copilului, nici să argumentez necesitatea procesului de dezinstituționalizare. Deși majoritatea țărilor s-a folosit de această variantă pentru a îngriji copiii aflați în dificultate, motivația înființării lor fiind evident una de bună-credință, efectele obținute în timp sunt departe de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
în planul dezvoltării fizice, emoționale, sociale și cognitive a copilului. Astfel, necesitatea dezinstituționalizării a devenit una stringentă. Inițiativa „spargerii” instituțiilor așa-numite „mamut” aparține țărilor cu nivel economic ridicat, care și-au permis costurile legate de dezvoltarea unor alternative la instituționalizare, cum au fost dezvoltarea îngrijirii de tip „foster” sau crearea unor case de tip familial. Aducând în discuție acest aspect, este important de menționat că un alt argument forte în favoarea dezinstituționalizării este cel financiar. Studiile realizate au demonstrat că îngrijirea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
abordare fiind aceea că soluțiile cele mai eficiente la multiplele probleme ale copilului nu pot fi găsite în afara cadrului familial și comunitar. Este vorba de crearea unor centre de zi, în cadrul comunităților defavorizate, în care, ca modalitate de prevenție a instituționalizării, respectiv de susținere a familiilor în perioada care urmează reintegrării copilului, se oferă, pe parcursul zilei, hrană, stimulare și îngrijire de către personal specializat. La ora actuală, în cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Brașov, există 3 astfel de centre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
problematica specifică abuzului, abandonului, parentalității, planificării familiale etc.; prevenția secundară, adresată grupurilor aflate în situații de risc dintr-un anumit punct de vedere și, abia la final, prevenția terțiară, care se transformă de fapt în intervenția propriu-zisă. 2. Alternative la instituționalizare: sistemul de asistență maternală Dacă actuala direcție prioritară de acțiune o constituie dezinstituționalizarea, se impune clar necesitatea dezvoltării unor alternative la serviciile care se oferă în instituții. În acest context, accentul pus pe extinderea rețelei de asistenți maternali se înscrie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
de largă anvergură. Tipurile de parteneriat pot fi inventariate în funcție de diverse criterii, care pot fi considerate simultan sau independent, generând o tipologie relativ complexă. a. Astfel, considerând existența personalității juridice, parteneriatele pot avea un caracter formal sau informal. Gradul de instituționalizare a parteneriatelor poate varia de la o alianță, privind numai schimbul de informații, la o agenție oficială, administrată și finanțată în comun de parteneri din domeniul public și privat. În cazul unor sarcini mai complexe sau care nu necesită termen lung
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
sufocă În cămașă de forță a pauperității și a așteptărilor sterile a unui mecena Îndatorat. Pentru a penetră zidurile rutinei autorităților menținute În inerția prestației În actul de cultură pe un model caduc ar fi necesară o schimbare. Poate o instituționalizare a vocilor adolescente În uniuni de creație, la fel cum s-a propus un Parlament al inteligentelor tinere și neatinse de morbul corupției intelectuale, ar duce la o recunoaștere justă a valorilor În devenire. Ca membru În juriul concursului „Lumea
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
mod deosebit, au editat aducând la cunoștința publicului următoarele cărți: * Educație și sociologie * Sociologia și filozofia * Socialismul * Evoluția pedagogiei în Franța Învățăturile. Emil Durkheim aparține istoriei sociologiei, fiind considerat : a. inițiatorul caracterului științific al sociologiei b. contribuabil de marcă la instituționalizarea sociologiei c. cel care a consolidat autonomia sociologiei în cadrul științelor umaniste. d. fondatorul școlii franceze de sociologie e. unul dintre cei mai influenți gânditori, deschizând prin opera sa un capitol referențial al evoluției ulterioare a sociologiei. Autorii acestor aprecieri, larg
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Introducere în sociologia clasică este astfel reprezentat de sacrificarea posibilității statutului științific al filosofiei și de transformarea acesteia dintr-o viziune, o concepție generală asupra lumii, într-un fapt social obiect al analizei sociologice." b. Durkheim contribuabil de marcă la instituționalizarea sociologiei. Într-un mediu spiritual îmbibat de geografie, economie și istorie, atunci când procesul de spargere a acestora în componente de mare diversitate preocupa lumea școlii, timida apariție pe scena vieții spirituale a sociologiei nu a atras atenția și nu a
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
al XIX-lea, apare o importantă organizație a sociologilor, Societatea Americană de Sociologie. În Franța, René Worms (1869-1926) înființează Revista internațională de sociologie (1893), Institutul internațional de sociologie (1894) și Societatea de sociologie din Paris (1895). Contribuția lui Durkheim în ceea ce privește instituționalizarea sociologiei o regăsim pe două planuri: * impunerea sociologiei ca știință academică; * înființarea revistei dedicate sociologiei. Viața profesională a lui Durkheim descrisă mai sus este edificatoare în aceste privințe. Chiar dacă numele catedrelor la care a activat nu conțineau termenul sociologie, pentru că
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
sănătății și previne toate complicațiile minimalizând mai eficient invaliditățile. În consecință, pacienții și familiile lor necesită acasă, mai puține ore de îngijire a sănătății și mai puțin echipament. Chiar modificările casnice, deși costisitoare, reprezintă doar aproximativ 1/3 din costul instituționalizării pe durata vieții. În cele din urmă, îngrijirea comprehensivă, bună, trebuie să ajute bolnavii să-și mențină mai bine ocupația și suportul familial. Păstrarea și dezvoltarea resurselor este o problemă care trebuie să preocupe tot timpul echipa de tratament. Deoarece
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
expresia reală a voinței celor guvernați, așa cum se reflectă ea în dezbaterile reprezentanților acestora. Mai mult, o revoluție nu este pe deplin încheiată decât atunci când principiile fundamentale care au stat la baza ei și-au găsit o adecvată exprimare și instituționalizare în textul unei Constituții care reprezintă și protejează, în mod adecvat, interesele de lungă durată ale națiunii, pe baza principiilor constituționalismului (prin care se înțelege guvernare limitată). Constituția din 1991 a fost, inițial, redactată și adoptată în grabă, la inițiativa
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
a adăugat identitatea neclară și precară a Curții Constituționale, o instituție care și-a găsit cu greu rolul în peisajul politic și care a avut în cadrul său judecători cu un trecut dubios, puțin deschiși față de autenticele principii ale constituționalismului. 2. Instituționalizarea perversă Toate aceste disfuncționalități instituționale au fost posibile din cauza a ceea ce, în literatura de specialitate, poartă numele de "instituționalizare pervers", care este, în fond, caracteristica oricărei democrații neconsolidate, unde instituții "virtuoase" coexistă cu institutii "perverse". Ea s-a manifestat în
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
peisajul politic și care a avut în cadrul său judecători cu un trecut dubios, puțin deschiși față de autenticele principii ale constituționalismului. 2. Instituționalizarea perversă Toate aceste disfuncționalități instituționale au fost posibile din cauza a ceea ce, în literatura de specialitate, poartă numele de "instituționalizare pervers", care este, în fond, caracteristica oricărei democrații neconsolidate, unde instituții "virtuoase" coexistă cu institutii "perverse". Ea s-a manifestat în practică prin existența unor puteri tutelare neclar definite; a unor domenii de autoritate și influență care nu s-au
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
o dublă calitate: de șef al administrației locale, dar și de agent al puterii centrale (ales de electorii locali, între 1864-1874, numit de prefect din 1874, apoi ales de consiliul comunal și confirmat de prefect din 1882). Noutățile introduse erau: instituționalizarea comunei rurale (pentru prima dată în istorie) prin investirea ei cu personalitate juridică, reglementarea diferită a administrației urbane față de cea rurală și asigurarea independenței comunelor 3. A doua lege organiza metodic administrația județelor prin instituirea consiliilor județene (organe deliberative alese
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
mult elemente ce pot să influiențeze, și influiențează "Juriul", cu cât vom vorbi de forțe politice și politicieni care au "în spate" structuri foarte bine organizate, structuri cu mari și distincte interese proprii (BOR, de exemplu, sau diverse instituții și instituționalizări așa-zis culturale, sport și divertisment în general, instituții și instituționalizări care, chipurile, s-ar ocupa de buna imagine a Țării, în lume ICR, de exemplu etc., etc.). Și, iarăși, elemente ce pot să influențeze, și influiențează "Juriul", cu cât
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
vom vorbi de forțe politice și politicieni care au "în spate" structuri foarte bine organizate, structuri cu mari și distincte interese proprii (BOR, de exemplu, sau diverse instituții și instituționalizări așa-zis culturale, sport și divertisment în general, instituții și instituționalizări care, chipurile, s-ar ocupa de buna imagine a Țării, în lume ICR, de exemplu etc., etc.). Și, iarăși, elemente ce pot să influențeze, și influiențează "Juriul", cu cât vom vorbi de forțe politice, și politicieni cu o puternică avangardare
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]