44,521 matches
-
lit. a) și b) și/sau a condițiilor de formă ale notificării de dare în plată, prevăzute de dispozițiile art. 5 alin. (1) și (2) din Legea nr. 77/2016, legiuitorul nefăcând nicio distincție în acest sens. ... 51. De altfel, legiuitorul a instituit un remediu procesual pentru ipoteza în care debitorul și-a exercitat cu rea-credință dreptul de a depune notificarea. ... 52. Astfel, potrivit art. 7 alin. (5^1) din Legea nr. 77/2016, „În cazul admiterii contestației creditorului prin hotărâre definitivă, penalitățile și orice
DECIZIA nr. 42 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259387]
-
a condițiilor de formă ale notificării dării în plată, prevăzute de dispozițiile art. 5 alin. (1) și (2) din Legea nr. 77/2016 nu poate analiza în cadrul acestei proceduri condițiile de admisibilitate menționate în precedent, întrucât Legea nr. 77/2016 a instituit prin art. 7 o procedură specială de contestare, care trebuie respectată. Or, art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă permite invocarea în cadrul contestației la executare silită a unor motive de fapt și de drept privind fondul dreptului
DECIZIA nr. 42 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259387]
-
al căror cuantum, la momentul acordării, nu depășește echivalentul în lei a 250.000 de euro, sumă calculată la cursul de schimb publicat de către Banca Națională a României în ziua încheierii contractului de credit, se pot prevala de remediile judiciare instituite de legea specială, respectiv Legea nr. 77/2016. În schimb, acele persoane care au împrumutat sume al căror cuantum, la momentul acordării, depășește echivalentul în lei a 250.000 de euro se pot prevala de remediile judiciare instituite de dreptul comun, respectiv
DECIZIA nr. 42 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259387]
-
prevala de remediile judiciare instituite de legea specială, respectiv Legea nr. 77/2016. În schimb, acele persoane care au împrumutat sume al căror cuantum, la momentul acordării, depășește echivalentul în lei a 250.000 de euro se pot prevala de remediile judiciare instituite de dreptul comun, respectiv prevederile art. 969 și 970 din Codul civil din 1864 ori, după caz, cele ale art. 1.271 din actualul Cod civil. În justificarea acestei soluții, Curtea a arătat că protecția specială oferită unei categorii de persoane
DECIZIA nr. 42 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259387]
-
legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 84. Prin această reglementare au fost instituite o serie de condiții de admisibilitate pentru declanșarea procedurii de sesizare în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, condiții care trebuie să fie întrunite în mod cumulativ, după cum urmează: – existența unei cauze aflate în curs de judecată; ... – instanța care sesizează
DECIZIA nr. 42 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259387]
-
lit. a) și b) și/sau a condițiilor de formă ale notificării de dare în plată, prevăzute de dispozițiile art. 5 alin. (1) și (2) din Legea nr. 77/2016, întrucât legiuitorul nu a făcut nicio distincție în acest sens și a instituit un remediu procesual pentru ipoteza în care debitorul și-a exercitat cu reacredință dreptul de a depune notificarea. Potrivit art. 7 alin. (5^1) din Legea nr. 77/2016, în cazul admiterii contestației creditorului la procedura notificării prevăzute la art. 5 și
DECIZIA nr. 42 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259387]
-
invocată. ... 89. Astfel, instanța de contencios constituțional a reținut că: „19. (...) art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 cuprinde dispoziții prin care se determină în mod specific condițiile de aplicare în timp a legii. Prin alin. (1) al acestui articol este instituită regula aplicării etapizate a legii, începând cu data de 1 iulie 2017, iar etapele temporale sunt enunțate în alin. (2)-(6). Prevederile art. 38 alin. (6) din legea-cadru stabilesc faptul că, în situația în care, începând cu 1 ianuarie 2018
DECIZIA nr. 34 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259326]
-
unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 92. Această normă instituie o serie de condiții de admisibilitate pentru declanșarea procedurii privind pronunțarea unei hotărâri prealabile, condiții care se impun a fi întrunite în mod cumulativ, după cum urmează: – existența unei cauze aflate în curs de judecată în ultimă instanță; ... – cauza care
DECIZIA nr. 34 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259326]
-
citat, procedura pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, ca un mijloc de asigurare a unei practici judiciare unitare în interpretarea și aplicarea legii de către instanțele judecătorești, alături de mecanismul recursului în interesul legii, legiuitorul a instituit o serie de condiții de admisibilitate pentru declanșarea acestei proceduri, condiții care se cer a fi întrunite în mod cumulativ, după cum urmează: a) existența unei cauze aflate în curs de judecată, în ultimă instanță; ... b) cauza care face obiectul
DECIZIA nr. 41 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259417]
-
Reguli și principii care stau la baza instituirii zonelor de protecție și zonelor de siguranță ale capacităților termice Articolul 10 Pentru protecția și buna funcționare a SACET, precum și pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor și mediului se instituie zonele de protecție și zonele de siguranță ale capacităților termice din cadrul SACET, în conformitate cu prevederile prezentei norme tehnice. Articolul 11 În vederea protejării și bunei funcționări a capacităților termice din SACET se instituie pentru terți, persoane fizice sau
NORMĂ TEHNICĂ din 14 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259547]
-
persoanelor, bunurilor și mediului se instituie zonele de protecție și zonele de siguranță ale capacităților termice din cadrul SACET, în conformitate cu prevederile prezentei norme tehnice. Articolul 11 În vederea protejării și bunei funcționări a capacităților termice din SACET se instituie pentru terți, persoane fizice sau juridice, interdicțiile prevăzute de legea aplicabilă. Articolul 12 Capacitățile termice pentru care se instituie zone de protecție și zone de siguranță sunt: a) centralele termice; ... b) stațiile termice/punctele termice/modulele termice; ... c) rețelele termice de transport
NORMĂ TEHNICĂ din 14 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259547]
-
în conformitate cu prevederile prezentei norme tehnice. Articolul 11 În vederea protejării și bunei funcționări a capacităților termice din SACET se instituie pentru terți, persoane fizice sau juridice, interdicțiile prevăzute de legea aplicabilă. Articolul 12 Capacitățile termice pentru care se instituie zone de protecție și zone de siguranță sunt: a) centralele termice; ... b) stațiile termice/punctele termice/modulele termice; ... c) rețelele termice de transport și de distribuție, subterane și supraterane. ... Articolul 13 Prin delimitarea zonelor de protecție ale capacităților termice se asigură: a
NORMĂ TEHNICĂ din 14 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259547]
-
ar putea avea o influență determinantă asupra rezolvării cauzei. Situația premisă este aceea a existenței în paralel a unui alt litigiu, de a cărui soluționare depinde existența sau inexistența unui drept subiectiv civil (lato sensu), rațiunea pentru care a fost instituită posibilitatea suspendării constând în evitarea pronunțării unor hotărâri contradictorii, ceea ce ar genera o anomalie a raporturilor juridice dintre părțile aflate în proces. ... 34. Având în vedere că ne aflăm în prezența unui caz de suspendare facultativă, instanța în fața
DECIZIA nr. 2 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252652]
-
ridicată de Gheorghe-Radu Săsăran cu ocazia soluționării unei cereri de revizuire formulate în contradictoriu cu Curtea de Conturi a României. ... 10. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia consideră că reglementarea criticată din Legea nr. 94/1992 este neconstituțională, întrucât se instituie un tratament discriminatoriu între auditorii publici externi aflați într-o situație identică din punctul de vedere al vechimii la Curtea de Conturi [minimum 4 ani, conform art. 51 alin. (3) din Legea nr. 94/1992], tratament generat de locul în care
DECIZIA nr. 43 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252744]
-
prevede un impozit cuprins între 0,2% și 1,3% asupra valorii unei clădiri, dispozițiile criticate, respectiv art. 458 alin. (4) din aceeași lege, prin care se impune un impozit de 2% asupra valorii impozabile determinate conform art. 457 din Codul fiscal, instituie o inegalitate între contribuabili. Astfel, în măsura în care nu este efectuată o evaluare în anul fiscal pentru care se datorează impozitul și care să fie depusă la organul fiscal într-un termen extrem de limitat, se stabilește o tranșă
DECIZIA nr. 877 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253150]
-
de critica formulată, Curtea observă că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată în raport cu dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât, de principiu, ca regulă generală, pentru aceeași categorie de clădiri nerezidențiale aflate în proprietatea persoanelor fizice, legiuitorul a instituit perceperea unui impozit care se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,2% și 1,3% asupra valorii care rezultă dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în ultimii 5 ani anteriori anului de referință, depus la organul
DECIZIA nr. 877 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253150]
-
art. 56 din Constituție consacră obligația fundamentală a fiecărui cetățean de a contribui prin impozite și taxe la cheltuielile publice. Principiul constituțional al justei așezări a sarcinilor fiscale implică un complex de condiții de care legiuitorul este ținut atunci când instituie anumite obligații fiscale în sarcina contribuabililor. Fiscalitatea trebuie să fie nu numai legală, ci și proporțională, rezonabilă, echitabilă și să nu diferențieze pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetățeni. Însă așezarea justă a sarcinilor fiscale trebuie să reflecte însuși principiul
DECIZIA nr. 877 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253150]
-
deliberând, respinge cererea și acordă cuvântul asupra excepției de neconstituționalitate. ... 6. Apărătorul autoarei excepției solicită admiterea acesteia prin raportare la textele constituționale indicate în notele scrise prin care a fost ridicată excepția, arătând, în esență, că textul de lege criticat instituie o excepție de la comunicarea informațiilor de interes public din domeniul apărării naționale, siguranței și ordinii publice. Problema de constituționalitate intervine atunci când în acest domeniu sunt incluse chestiuni care țin de rolul și administrarea justiției, stabilite prin acte infralegale
DECIZIA nr. 507 din 13 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253118]
-
solicitarea unor asociații legal constituite, Ministerul Justiției a organizat dezbateri publice (28 ianuarie 2022 și 31 ianuarie 2022). Inițiatorul proiectului de lege a avut în vedere, totodată, și dispozițiile art. 7 alin. (13) din Legea nr. 52/2003 prin care se instituie o excepție de la procedura efectuării transparenței decizionale în cazul reglementării unei situații care, din cauza circumstanțelor sale excepționale, impune adoptarea de soluții imediate. La solicitarea Guvernului, Parlamentul a aprobat dezbaterea acestuia în procedură de urgență atât la Camera Deputaților
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
limite superioare, precum și eliminarea oricăror posibile interpretări în sensul că noul sistem de competențe ar fi inaplicabil, în tot sau în parte, până la desemnarea tuturor procurorilor în numărul prevăzut de lege. De asemenea, prin dispoziții tranzitorii au fost instituite o serie de termene pentru derularea cu celeritate a procedurii de selecție și desemnare a procurorilor. ... 42. Referitor la argumentul că este neclară dispoziția prevăzută de art. 10 din legea criticată care vizează posibilitatea procurorului general de a propune modificarea
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
ar trebui adresată către CSM, se arată că normele juridice nu există izolat, prevederile art. 10 trebuind a fi coroborate între ele. ... 43. Nici argumentele privind lipsa de claritate a art. 6 din lege nu sunt întemeiate, întrucât legea nu instituie vreo limită în ceea ce privește posibilitatea reînnoirii desemnării, după cum nu acordă preferință ori întâietate în cadrul procedurii de selecție declanșate în temeiul art. 4 și 5 din lege procurorilor deja desemnați. Posibilitatea ca, în temeiul art. 12 din
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
caz, cu privire la supravegherea modului în care tutorele administrează bunurile acestuia sunt îndeplinite de instanțele, secțiile sau, după caz, completurile specializate pentru minori și familie, soluție legislativă cu caracter temporar. ... 6. Se mai arată că proiectul de lege criticat instituie tot o soluție legislativă cu caracter temporar, tranzitoriu, asemenea dispozițiilor declarate neconstituționale, acestea urmând să fie aplicate până la organizarea instanțelor de tutelă. Or, instituirea tot a unor dispoziții cu caracter tranzitoriu, fără dublarea acestora de demersuri legislative, administrative și
DECIZIA nr. 18 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253134]
-
în această materie. Așa fiind, în condițiile în care inițiativa legislativă propune delegarea unor atribuții organului administrativ, fără a le decela pe cele pur administrative de cele judiciare, cele statuate de instanța de contencios constituțional cu privire la soluțiile tranzitorii instituite prin Legea nr. 71/2011 sunt incidente și în cazul normelor propuse prin inițiativa legislativă, cu consecința că adoptarea unor soluții legislative similare cu cea constatată, în precedent, ca fiind contrară dispozițiilor Constituției, echivalează cu încălcarea, de către legiuitor, a obligației
DECIZIA nr. 18 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253134]
-
legii, garanție a principiului legalității. De asemenea, Curtea a mai reținut că delegarea către autoritatea tutelară - organ administrativ aflat în subordinea autorității publice locale - a unor atribuții referitoare la exercitarea tutelei cu privire la bunurile minorului sau ale interzisului judecătoresc, instituite de legiuitor în sarcina unei instanțe judecătorești specializate - instanța de tutelă, contravine dispozițiilor constituționale referitoare la accesul liber la justiție, prin faptul că nu există un control judecătoresc asupra deciziei organului administrativ. În consecință, constatând neconstituționalitatea art. 229 alin. (3
DECIZIA nr. 18 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253134]
-
Parlamentul este singura autoritate publică ce adoptă legi. În sistemul constituțional român, regula este aceea că Guvernul nu dispune de dreptul de reglementare primară a relațiilor sociale, ci doar de dreptul de a adopta legislația secundară. Cu toate acestea, Constituția instituie prin art. 108 alin. (3) și art. 115 alin. (1)-(3) competența Guvernului de a emite ordonanțe, deci o competență normativă derivată dintr-o lege de abilitare, adoptată de Parlament, prin care unica autoritate legiuitoare din România deleagă, pentru un
DECIZIA nr. 844 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252656]