4,971 matches
-
un imens rechin cenușiu urmărind o corabie pe mare. Evidența veghei neîncetate, mecanică și electronică, a lui Nostromo, se vedea și se auzea pretutindeni în interiorul liniștitei nave, în acest zumzet domol și în aceste lumini care alcătuiau respirația unei sensibilități instrumentale. care pătrundea în inima astronavei, trimitea captoare pentru verificarea fiecărui circuit, fiecărei grinzi. Și în exterior, înfruntând vidul, o gamă completă de senzori captau pulsul cosmosului. Aceștia tocmai au detectat o anomalie electromagnetică. O parte din creierul lui Nostromo era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
cazul, filosofia nu se identifică cu filosofia iluministă și cu consecințele expansiunii ei, nu întotdeauna evidente; filosofia se reîntoarce la menirea ei: angajarea în contestarea oricărui sistem cu consecințe formaliste; își reia vechea ei vocație critică față de orice folosire pur instrumentală a gândirii. Sigur că filosofia are motivații mai ample, însă și-a regăsit astăzi spațiul ce părea să se fi epuizat, în angajarea anti-ideologică. Raportul dintre filosof și puterea politică este o transcriere a problemei filosofiei înseși, expusă în termeni
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
în ceai. Dar de ce-or fi avut nevoie zeii de jongleriile noastre? adăugă zâmbind, câteva clipe în urmă. - Nu mă întreba, pentru că n-aș ști ce să-ți răspund. Ce este sigur este că toate artele, muzica vocală și instrumentală, dansul, sculptura, pictura, toate au fost inventate ca să omagieze și să slujească pe zei... - Muzica, dansul, teatrul, asta înțeleg, vorbi Maria. - Dar nu asta constituia, propriu-zis, subiectul nuvelei, o întrerupse Antim. Adevărata dramă a început după aceea, după ce tânărul i-
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
cu sau fără baston, cadru, scaun rulant etc.) 7. Deplasare în exterior (deplasarea în exteriorul locuinței fără mijloace de transport) 8. Comunicare (utilizarea mijloacelor de comunicare la distanță în scopul de a alertă: telefon, alarmă, sonerie etc.) a.ii. Activități instrumentale 1. Prepararea hranei (capacitatea de a-și prepară singur mâncarea) 2. Activități de menaj (efectuarea de activități menajere: întreținerea casei, spălatul hainelor, spălatul vaselor etc.) 3. Gestiunea și administrarea bugetului și a bunurilor (gestionează propriile bunuri, bugetul, știe să folosească
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
numai cu ajutor; necesită supraveghere permanentă și/sau ajutor integral. evaluarea statusului funcțional și psihoafectiv se realizează avându-se în vedere condiția obligatorie de integritate psihică și mentală a persoanei pentru a fi aptă să efectueze activitățile de bază și instrumentale ale vietii de zi cu zi. | viii. Rezultatele evaluării | | 1 Luana, M.Pop, Dicționar de politici sociale, Editura Expert, București, 2002, p.720 2 Robert, Parker,The Social Work Dictionary, Maryland: NASW, 1988, p.154 3 O.G.68/2003
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
având o cauzalitate internă, în timp ce motivația extrinsecă este determinată de mecanisme exterioare individului (Leonard, Beauvais și Scholl, 1999). Anumite teorii ale motivației sunt întemeiate pe conceptul de motivație intrinsecă, așa cum este teoria autodeterminării, în timp ce alte teorii sunt întemeiate pe motivații instrumentale, în care subiectul evaluează și analizează alternative: teoria expectanței sau teoria echității. Clasificarea motivației în intrinsecă, respectiv extrinsecă precum și analiza comparativă a eficacității acestora se regăsește și în lucrările psihologilor și sociologilor români (Golu, 1974; Zamfir, 1980b). O diferențiere analitică
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
realizată de Leonard, Beauvais și Scholl (1999) care disting între motivația intrinsecă (comportamentul este determinat de munca în sine, fără control extern), motivația bazată pe internalizarea scopurilor (comportamentul este congruent cu sistemul propriu de valori, existând "implicare morală") și motivație instrumentală sau extrinsecă (comportamentul este adoptat ca urmare a estimărilor și alegerilor raționale). O altă tipologie a motivației este propusă de Zlate (Zlate, 2006) și se întemeiază pe trei categorii de stimuli prezenți în mediul organizațional. Fiecăreia dintre cele trei clase
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
teorii de tipul nevoie-motiv-valoare, teoriile alegerii cognitive și teorii autoregulatorii-metacognitive. Barbuto (2001, p. 713) propune o "taxonomie integrată a motivației în muncă" ce cuprinde cinci surse ale motivației: 1. procesele intrinseci derivate din plăcerea îndeplinirii sarcinii; 2. sursă de tip instrumental derivată din așteptarea recompenselor tangibile; 3. conceptul de sine extern derivat din dorința de îmbunătățire a reputației și imaginii; 4. conceptul de sine intern derivat din nevoia de a răspunde standardelor personale privind sinele ideal; 5. internalizarea obiectivelor derivată din
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
fiecare persoană alegând acele conduite care conduc la consolidarea conceptului de sine și totodată sunt consistente cu sinele ideal. Propoziția de bază a metateoriei celor trei autori afirmă că "există cinci surse de bază ale motivației: procesele intrinseci, recompensele extrinseci/instrumentale, conceptul de sine extern, conceptul de sine intern și internalizarea obiectivelor" (Leonard, Beauvais și Scholl, 1999, p. 988). Studiile privind factorii dispoziționali resemnifică un câmp al cercetării extrem de prolific. Relația dintre performanță și trăsăturile de personalitate pun într-un con
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
presupune un sportiv/actor și un public/ spectator cu o inteligență specială, practică (observare și participare la joc, relația cu adversarii, coechipierii și publicul) și teoretică (respectarea regulamentelor, imprevizibilul acțiunii sportive în cadrul spațiului, timpului și al adjuvanților umani, animali și instrumentali speciali). Relația sportivului începe cu jocul realizat cu trupul cu biologia acestuia, proba sportivă reprezintă o sinteză practică, întrucât finalitatea acțiunii sportive este transformarea corpului obișnuit într-un corp rezistent, plăcerea jocului se structurează pe sistemul impresionant și neașteptat al
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
funcție de explorare, dar și educativă (antrenorii severi au rezultate mult mai bune și agresivitatea asigură normele grupului la box, judo, lupte), violența în sport presupune un efect pozitiv, cu toate că în sport există o agresiune: -ca frustrare (dopaj), -agresiune cu valoare instrumentală (fault) și -agresiune ocazională cu spirit competitiv. Nu trebuie exclusă pedeapsa și îndepărtarea acelor, care nu răspund elementelor inițiatice sportive. Gradul înalt de dificultate al stilului din probele sportive contemporane, cu ustensile noi a adus standarde de evoluție în spațiu
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
estetic. Așa cum se preciza și în capitolul III, parteneriatul instituțional muzeu școală pune în valoare: formarea capacităților de exersare și experimentare, formarea priceperilor și deprinderilor specifice; componentele specifice personalității umane (intelectuale, motivaționale, aspiraționale); favorizarea tipurilor de învățare: intelectuală, socială, asociativă, instrumentală, prin descoperire, creativă; componenta formării și orientării profesionale, introducerea elevilor în domenii noi de activate, sau specifice muzeului, foarte puțin cunoscute de public, prezentarea acestora, finalitatea și aspectele sociale ale acestor domenii; dimensiunea educației estetice ce se poate realiza în
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
cercetare se recomandă orientarea activităților artistice plastice către medii stimulative în conținut informațional; s-a observat faptul că activitățile didactice desfășurate în medii de învățare diferite activează componente specifice personalității umane (senzorio-motorii, intelectuale, motivaționale, aspiraționale), favorizînd tipurile de învățare asociativă, instrumentală, prin descoperire, creativă; în privința identificării unui standard de evaluare specific disciplinei educație plastică, din analiza matricei de corelații a rezultat că toți itemii de evaluare au un foarte înalt grad de fidelitate internă. În concluzie, acești itemi descriptori de performanță
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
confesorului i se cere și o pregătire necesară. Destul de amplă, această pregătire încadrează în spectrul ei dimensiuni multiple: umană, spirituală, intelectuală și pastorală. Ea dorește ca, prin întreaga sa ființă, confesorul să poată „favoriza acțiunea lui Dumnezeu cu o eficacitate instrumentală participată”. Biserica se îngrijește de această pregătire și cere să fie făcută responsabil, continuu și eficace. Pentru că o astfel de pregătire este relativ exigentă, ea se întinde în timp, de-a lungul mai multor etape, cu priorități și caractere diferite
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și a nedreptății perpetuate de alte instanțe cum ar fi sistemul legal sau cel al sănătății mentale. În ceea ce privește strategiile de burnout, specialiștii preferă strategiile ce se arată de altfel a fi cele mai adaptative: burnout-ul activ, căutarea suportului social și instrumental, umorul. Mai puțin folosite sunt strategiile asociate cu un nivel mai ridicat de distres emoțional cum ar fi de exemplu dezangajarea comportamentală. Pe de altă parte, Steed și Bicknell (2001) și-au orientat cercetarea asupra prezenței simptomelor STS la 67
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
condiții sau energii valorizate de individ, sau care servesc drept mijloace pentru obținerea resurselor valorizate. Adesea mediul amenință sau privează individul de resursele sale. Persoana este astfel afectată la două niveluri pentru că resursele au pe de o parte un rol instrumental iar pe de altă parte au valoare simbolică participând la constituirea identității personale. Dintre sursele enumerate anterior, Hobfoll și Shirom (1993) consideră că cea mai frustrantă și deci cea mai pertinentă în determinarea sindromului de burnout este investirea de resurse
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
asupra sănătății. Un alt studiu a cercetat efectele locului controlului și a stresului profesional asupra sindromului de burnout la asistentele medicale din Germania (Schmitz et al., 2000). Studiul a evaluat un eșantion de 361 de asistente și a confirmat rolul instrumental al controlului perceput asupra angajării în activități adaptate de rezolvare și gestionare a surselor de stres. Pe de alta parte, autorii sugerează ideea că locul controlului extern ar putea fi o consecință și nu o cauză a stresului perceput sau
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
organizarea etapelor optime pentru a face față factorului de stres; • îndepărtarea activităților perturbante: renunțarea la anumite activități pentru o mai bună concentrare asupra factorului de stres; • coping reținut: acționarea la momentul potrivit; a nu acționa pripit, prematur; • căutarea de susținere instrumentală: căutarea de informații, sfaturi, asistență. În cadrul burnout-ului orientat asupra emoțiilor au distins între: • căutarea de susținere socială: căutarea de susținere morală, înțelegere și compasiune; • împărtășirea emoțiilor: centrarea asupra distresului resimțit și împărtășirea lui pentru diminuarea presiunii; • dezangajarea comportamentală: reducerea eforturilor
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
măsurat în trei etape ale situației de examen. Stilurile dispoziționale care au corelat cel mai puternic cu cele situaționale au fost folosirea religiei și a alcoolului. Alte strategii ce au prezentat corelații ridicate au fost recadrarea pozitivă, reținerea, căutarea susținerii instrumentale, negarea și dezangajarea mentală. În ceea ce privește stresul traumatic secundar, cercetările arată că folosirea anumitor strategii de burnout poate preveni sau ameliora semnificativ intensitatea simptomatologiei. Schauben și Frazier (1995) au evaluat strategiile de burnout cel mai des folosite de psihoterapeuți și apoi
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
1995) au evaluat strategiile de burnout cel mai des folosite de psihoterapeuți și apoi au analizat în ce măsura acestea sunt în legautra cu nivelul de stres traumatic secundar. Participanții au raportat a prefera burnout-ul activ, susținerea emoțională, planificarea, susținerea instrumentală socială și umorul. Strategiile cel mai puțin folosite au fost utilizarea substanțelor psihoactive, negarea și dezangajarea comportamentală. Toate cele cinci strategii preferate de psihoterapeuți sunt asociate cu un nivel scăzut de stres traumatic secundar. Participanții care au ales mai des
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
favorizează sănătatea fizică și starea de bine (exercițiul fizic, alimentația corectă și somnul odihnitor), implicarea în activități orientate spiritual (meditația, ieșirea în natură, scrierea în jurnal), participarea în activități de petrecere a timpului liber și căutarea de susținere afectivă și instrumentală. Strategii mai puțin amintite au fost schimbarea condițiilor de muncă, căutarea unui echilibru mai bun între viața personală și cea profesională, restructurarea cognitivă și implicarea în politică. Pearlman și Mac Ian (1995) au identificat o serie de strategii folosite de
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
comunicare susținere emoțională. Un studiu ce a analizat efectele atacurilor teroriste din Israel asupra populației, a concluzionat că strategiile de burnout cele mai folosite erau căutarea membrilor familiei și a prietenilor după atac și folosirea suportului social cu funcțiile sale instrumentale și emoționale. Majoritatea persoanelor intervievate au raportat o preferință pentru aceste strategii pentru a face față consecințelor atacurilor teroriste (Bleich et al., 2003). Suportul social poate anula efectele stresului cronic asupra imunității, poate preveni deteriorarea sănătății și instalarea sindromului de
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
prețioasei sănătăți, de când lipsa lui Lică îi da toane. Doctorul Rim, suferitor, cânta înainte, pe diferite tonuri acel: Oyral care dezlănțuise ironia amicei Nory. Melodia își avea indexul ei pe buzele uscate și ilustre ale lui Rim, era o cheie instrumentală, un diapazon al stărilor lui sufletești. în ce privește originile acelui Oyral în obsesia doctorului Rim, ele erau mai depărtate. Pe timpuri, Rim obișnuia să facă muzică de cameră o dată pe săptămână la familia Schmidt. Era un quartet valoros, unde domnul Schmidt
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
toate vârstele: cu tot felul de echipamente: și de toată ziua, și de zile mari, și improvizate. În această puzderie de împătimiți ai turismului montan - un grup, vesel, entuziast, nu cu mai puțin talent, decât altele, alcătuit din membrii formației instrumentale VIOLA, de pe lângă Casa de cultură, din vale. Veneau, de obicei, membrii formației respective,în ’’haită’’, cum zicea Alinuș, inima haitei,în toate împrejurările, bine pregătiți, cum au venit șiîn acea duminică neagră. Ajungeau, sus, printre primii. Puneau instrumentele pe cunoscuta
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
rapidă a neuroștiințelor în jurul anumitor premise funcționaliste începea să-l alieneze pe Weber. Domeniul său capitula în fața unuia dintre acele impulsuri străvechi, pe care ar fi trebuit să-l lămurească: mentalitatea de turmă. Pe măsură ce neurologia se lăfăia în forța ei instrumentală din ce în ce mai mare, gândurile lui Weber începeau să se îndepărteze pervers de hărțile cognitive și de mecanismele neuronale deterministe către procese psihologice de nivel superior care puteau, în zilele lui proaste, să semene a élan vital. Dar în eterna scindare între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]