2,057 matches
-
le folosești. 1 Mai mult decât atât, s-a spus de cele mai multe ori despre elementul de pe prima poziție că presupune o caracterizare subiectivă a referentului și că este purtătorul unei predicații de calificare depreciativă cel mai adesea (apreciere ironică, blamare, insultă, injurie). Observația nu este pe deplin motivată, pentru că există în cadrul realizărilor tiparului zona aprecierilor valorizante, sfera bogată a compasiunii (bietul/săracul/sărmanul/nenorocitul/nefericitul de el), precum și posibilitatea descrierii unei proprietăți evidente ale unui obiect, care sare în ochi emițătorului
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
dată de lupta fundamentalismul de a se impune, deseori adepții au comis atentate teroriste justificate prin credința lor și prin servirea scopului suprem. Principalul inamic al fundamentaliștilor islamici este Occidentul, țările din occident fiind considerate cele care devastează și aduc insulte la adresa religiei musulmane. Dar, „în prezent decalajul între țările bogate și cele sărace nu mai are rezonanța pe care a avut-o în trecut. Cu siguranța, clivajul Nord-Sud continuă să fie o arie de reflectare în relațiile internaționale.”<footnote Rorden
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
elevi, orientat spre elevi, însă gradul de angajare a elevilor este scăzut, nu îl sprijină pe profesor, chiar sabotându-l adesea; comunicare deficitară Climat autocratic caracterizat prin: neîncrederea în relația profesor-elevi, dirijare excesivă, impunere; comunicare deficitară: ascultare negativă/reactivă, amenințări, insultă, critică, atitudine negativă față de elevi Climat autocratic binevoitor caracterizat prin: cooperare între profesor-elevi, elevi implicați în luarea deciziilor; comunicare adecvată: ascultare activă, atitudine pozitivă față de elevi. Climat democratic consultativ caracterizat prin: relația profesor-elevi bazată pe încredere, cooperare, angajare a ambelor
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
relația democratică; * Să evităm stereotipurile și prejudecățile deoarece conduc la opinii negative despre ceilalți; * Să utilizăm mesaje care să ajute interlocutorul în găsirea de alternative, posibilități de rezolvare a unei situații. Deseori sfatul este perceput de cealaltă persoană ca o insultă la inteligența sa, ca o lipsă de încredere în capacitatea persoanei respective de a-și rezolva singură problema; * Să evităm amenințările și moralizarea ce cauzează sentimente de neliniște, stimulează resentimentele și blochează exprimarea sinceră a celeilalte persoane; * Să dăm dovadă
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
copilul știe foarte bine ce se așteaptă de la el și totuși se decide să acționeze exact invers. Pe scurt este un refuz de a se supune regulilor și autorității adultului; de exemplu face gălăgie atunci când este rugat să păstreze liniștea, insultă, răspunde obraznic, etc. Copilul știe că a comis un lucru rău și așteaptă să vadă cum va reacționa adultul. Opozantul este cel care își susține drepturile și protestează, dorind o altfel de relație cu ceilalți, care să corespundă mai bine
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
și al formării unor conduite corecte, cât și combaterea unor factori patogeni școlari, printr-o mai bună organizare a procesului instructiv-educativ. Stările de frustrare ușoare, frecvent întâlnite în orice mediu școlar (cărora le corespund situații tipice de solidarizări neprincipiale, nedreptăți, insulte etc.), nu vor fi neglijate, deoarece ele coboară pe neobservate climatul intelectual și moral al muncii școlare, determinând, în același timp, o ușoară atracție a elevului frustrat, deja sensibilizat, spre acei colegi care au ajuns la permanentizarea unei conduite profund
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
au început să circule tot felul de vorbe despre comploturi și trădare. Când Marcellus Granius, a fost acuzat că a îndepărtat capul unei statui de-a lui Augustus, punându-l pe al său în loc, s-a spus că a adus insulte la adresa fostului împărat cât și actualului împărat. Tiberius a preferat să-l lase pe acuzat liber decât să infliențeze votul prin furia sa. Și el, la fel ca și Augustus au învățat din cele petrecute cu Iulius Caesar, căci au
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
dată de lupta fundamentalismul de a se impune, deseori adepții ; au comis atentate teroriste justificate prin credința lor și prin servirea scopului suprem. Principalul inamic al fundamentaliștilor islamici este Occidentul, țările din occident fiind considerate cele care devastează și aduc insulte la adresa religiei musulmane. Dar, „în prezent decalajul între țările bogate și cele sărace nu mai are rezonanța pe care a avut-o în trecut. Cu siguranța, clivajul Nord-Sud continuă să fie o arie de reflectare în relațiile internaționale."1 Relațiile
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
acțiune prin care se aduc prejudicii altora (corporale, morale etc.ă; * Aceste prejudicii se manifestă prin diferite modaliățti (directe sau indirecteă. In literatura francofonă de specialitate mai circulă următorii termeni pe lângă cei de violence și violence ressentie: * Brimades (violența psihologică: insulta, farsa, minciuna) * Bullyng (termen preluat din limba engleză cu aceeași semnificațieă Este dificil să realizezi discriminări fine Între cele două concepte (agresivitate și violențăă. Michel Floro Încearcă o astfel de diferențiere În baza a trei criterii: 1. Un criteriu de
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
inconsecvențele semnalate până aici. Trebuie să dăm totul la o parte și să atacăm fățiș adevărata problemă. Oamenii se sinucid pentru că viața nu merită să fie trăită, iată, fără îndoială, un adevăr - nefecund totuși, pentru că e un truism. Dar această insultă adusă existenței, această dezmințire ce i se dă vine oare din faptul că existența n-are nici un sens? Cere absurditatea ei să i te sustragi, prin speranță sau prin sinucidere? Iată ce trebuie să scoatem la lumină, să urmărim și
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
mod natural, instrumente ale politicii de prestigiu, deoarece ei sunt reprezentanții simbolici ai țărilor lor4. Respectul care li se arată sau pe care-l arată este, de fapt, respectul arătat țărilor lor, respectiv respectul arătat de țara lor altor țări; insultele pe care le lansează sau pe care le primesc sunt adresate, în realitate, de statele lor sau statelor lor. Istoria este plină de exemple care ilustrează aceste chestiuni și importanța atribuită lor în politica internațională. La majoritatea Curților, obiceiul cerea
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Asemenea antagonisme și o ură atât de violentă par să Își aibă originea În opozițiile religioase apărute după Reformă. În acest exemplu, să fi existat oare o intenție genocidară, așa cum pare să sugereze brutalitatea gardienilor, care Își Însoțeau loviturile cu insulte la adresa „câinilor de francezi”? Înclinăm, fără Îndoială, Înspre un răspuns afirmativ, deși condițiile de viață ale marinarilor din flota britanică nu erau cu mult mai bune decât cele ale prizonierilor lor. Atunci când faptele sunt contemporane, ele riscă să dea naștere
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de Încălcare a ordinii sociale În viața de zi cu zi” (Chevallier, 1999, p. 8). Termenul de incivilități este Însă oare chiar atât de clar? ν Este incontestabil că acest cuvânt reprezintă indicatorul preocupărilor și neliniștilor cetățenilor de astăzi: etichetări, insulte, provocări de tot felul. Ca și cum această noțiune ar fi un fel de umbrelă atotcuprinzătoare. Simțim despre ce este vorba, dar, În același timp, ne este foarte greu să definim cu precizie la ce anume ne referim. N-o fi oare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
adesea regulile politeții: or, dorința de a trăi Împreună este condiția fără de care nu ar exista o legătură civică. Apariția tot mai frecventă a „incivilităților” În viața de zi cu zi și În spațiul public face dificilă coeziunea; aceste fapte (insulte, degradări de diverse feluri) atacă, adesea și pe nesimțite, Înseși legăturile sociale, articularea dintre autonomia subiectului și acceptarea reciprocității nemaiputându-se realiza. Or, această articulare este asigurată tocmai de tripla deprindere a politeții, civilității și cetățeniei. Să ne amintim că
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
trebuie să atragă după sine o sancțiune fermă și clar explicată. Nu trebuie să ezităm În asemenea cazuri să vorbim despre delict. În fața unor astfel de provocări deliberate, „teama trebuie să treacă În cealaltă tabără”, cum spunea un magistrat. Prima insultă adusă unui profesor sau unui reprezentant al statului trebuie să antreneze imediat o sancțiune. În aceste cazuri, este periculos să continuăm să vorbim despre incivilitate: riscăm astfel să ascundem pentru persoana violentă originea și consecințele propriilor sale acte de violență
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
face În Discurs despre colonialism, arătând că barbaria nu a fost a africanilor, ci a colonialiștilor. Performanța lui Césaire va consta În punerea În opoziție, prin metafore contrastante, a oamenilor „blânzi, amabili, politicoși” cu călăii lor aventurieri, violenți, violatori, practicând insulta și disprețul. De o parte, cultivatori, constructori, artizani, artiști, cu moravuri șlefuite, adepți ai solidarității și ai respectului față de strămoși; de cealaltă, oameni care practică spolierea și răpirea, jefuind fără scrupule populații mai slab Înarmate și care, În consecință, nu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
apărută În 2003 În Collèges de France, Paris, Fayard)? Se știe că anatema este folosită cu ușurință În anumite medii care-și spun „alternative” sau „libertare”. Delictul de rasism se pedepsește. N-am putea include printre actele de delincvență și insulta „rasist” sau „fascist”, adresatăpentru un „da” sau un „nu” În anumite situații din viața cotidiană unui comerciant sau unui profesor care doresc să impună respectarea unor reguli elementare În tranzacțiile financiare sau În viața școlară? S-a Încercat, ca urmare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
artifice, Paris, Aubier Montaigne. Φ ANTIRASISM, Diferență (dreptul la Î), Excludere, RASISM Rasismtc "Rasism" Ceea ce numim prin convenție „rasism” n-a Încetat, În ciuda banalizării termenului din cauza suprautilizării politice și mediatice, să pună probleme de definire. Simultan, cuvântul a devenit o insultă În limbajul obișnuit („rasist mizerabil!”). Este important așadar, pentru specialiștii și oamenii de știință care recurg la acest termen, să-i dea un conținut conceptual, fără pretenția unei definiții definitive, ca Întindere și semnificație. Or, cercetând literatura savantă care-i
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Banton, 1967; Taguieff, 1988). Acesta, după cum este Înțeles, cel puțin În majoritatea cercetărilor savante, cuprinde mai multe fațete: 1) atitudinile (opinii, credințe, prejudecăți, stereotipuri): acesta este rasismul (sau antisemitismul) de doxa, care se manifestă prin diferite moduri de stigmatizare (injurii, insulte, instigare la ură, amenințări etc.) (Allport, 1958; Schuman et alii, 1997); 2) comportamentele sau practicile sociale (de la evitare la discriminare și la persecuție, cu sau fără legătură cu mobilizările de masă), relațiile numite etnice sau rasiale (Rex, 1986); 3) acțiunile
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Împlinește”, generând comportamente conforme cu conținutul său la „victimele” sau la „beneficiarii” săi, În funcție de polaritatea sa negativă sau pozitivă. Ne gândim În special la efectul stigmatizărilor asupra minorităților care, În anumite cazuri, revendică printr-o confirmare cinică, artistică sau activă, „insultele”, „ideile luate de-a gata”, etichetările sau „imaginile de-a gata” distilate de ceilalți În privința lor (Goffman, 1975). Acest tip de reînsușire parodică este foarte frecvent Întâlnit la muzicienii underground, pop, rock, rap sau techno, dar și la tineri, pre-delincvenți
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
François Dubet ă apare ca o „cultură a străzii”, expresie care desemnează subcultura anumitor fracțiuni minoritare ale clasei de vârstă a tinerilor ce se manifestă În spațiul public sub forme conviviale, agresive sau artistice (alură punk, grupuri rap, graffiti murale, insulte rituale „miștocare”, Încăierări ludice, exhibiții gestuale agonistice, lupte spectaculare ce implică protagoniști, personaje care incită la violență și altele care Îi despart pe combatanți). Am putea și aici să vorbim despre subcultură, Însă cu riscul de a cădea În peiorativ
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
locale. Înscriindu-se În această descendență hegeliano-marxistă și fenomenologică, Sartre recunoaște confruntarea Înscrisă În realitatea pentru-sinelui ca proiect de nimicire a celuilalt. Conflictul este pentru el sensul original al ființei-pentru-celălalt. Aceste teorii globalizante nu clarifică Însă prea mult degenerarea În insulte, ironii și Încăierări a opoziției Între grupuri concurente. Opunând dorința și penuria, Thomas Hobbes, În secolul al XVIII-lea, vede starea naturală ca un conflict al tuturor Împotriva tuturor pentru acapararea bunurilor dorite, dar limitate cantitativ. Pentru a reglementa conflictele
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
nebunia, abilitatea, naivitatea, sînt ilustrate de zeci de cuvinte și expresii care se diferențiază nu prin referent, ci prin nuanțe afective și conotații sociale. La nivel pragmatic, argoul se caracterizează prin acte de vorbire specifice, mai ales din sfera conflictuală: insulte, imprecații, amenințări. Atitudinea dialogală este, în general, necooperativă, de suspiciune generalizată. Dialogul necooperativ se manifestră prin replici care exprimă neîncrederea față de interlocutor și față de ceea ce susține acesta, prin refuzul de a răspunde la întrebare, prin exprimarea dezacordului, prin mulțimea de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
schimbul de argumente punînd ceva în litigiu (ca în dezbaterile politice). S-a încercat inventarierea procedeelor caracteristice ale relației polemice și genurile care le ilustrează în mod deosebit (precum satira și pamfletul). Se pot stabili și fenomene de enunțare localizate: insulta, apostrofa, negarea, adjectivele tari, formele fatice ("spune dar...", "crezi tu..."), tehnicile argumentative (citate trunchiate, amalgamări) etc. Polemica se poate folosi pentru a caracteriza discursivitatea și, de aceea, unele interpretări pragmatice plasează afrontul în centrul activității lingvistice. V. dialogism, interacțiune, interdiscurs
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
replică la această atitudine, anticulturală, regulamentul elevilor de la Liceul Real de Stat din Cernăuți pe anul 1929 stipula: ,,nimănuia nu-i este permis a face din naționalitate, religie, starea socială sau familială a unui camarad prilej de batjocură sau de insultă“. Naționalismul bucovinean, o prelungire a naționalismului Școlii Ardelene prin firea lui Aron Pumnul, izvorăște neîndoielnic din umanism. Ființă socială, omul nu-și poate împlini destinul decît în societatea în care și pentru care fatalmente se formează. Rămîne din el doar
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]