2,033 matches
-
mintali era dezastruoasă la acea vreme. Dezolarea și lipsa de speranță făceau din categoria acestor suferinzi o turmă risipită, fie prin bolnițele mănăstirilor, fie prin odăile cele mai dosnice ale familiilor rușinate, fie pe drumuri. Brăescu atacă frontal această situație insuportabilă, în filipice care pot fi luate drept model: "... trebuie oare să moară fără ajutor sau în închisoare cel ce și-a pierdut adesea numai temporar judecata care îl face să fie ceea ce este, adică om? Trebuie oare ca acel ce
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
ceea ce a urmărit, între altele, Wittgenstein izolându-se în Norvegia a fost eliberarea de constrângerile vieții burgheze la Viena sau la Cambridge. „Repulsia lui față de această viață privea în parte superficialitatea 102 GÂNDITORUL SINGURATIC raporturilor omenești, în parte însă conflictul insuportabil în care cădea el între tendința de adaptare și de apărare.“ (R. Monk, op. cit., pp. 110-111.) Discreția în relațiile dintre oameni, în localități mici și izolate din acest colț de lume, îi făcea bine. O prietenă a lui Wittgenstein, care
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
73.) 75 Wittgenstein refuza să stea la masa profesorilor de la cantina Universității. Nu numai fiindcă această masă era așezată pe un podium, ceea ce îl irita, ci și deoarece recepta tonul discuțiilor de aici drept pretențios, afectat, expresie a unei vanități insuportabile. 76 Vezi R. Monk, op. cit., p. 263. 77 Era vorba, în primul rând, de cei care așteptau de la un profesor de filozofie cu totul altceva decât oferea Wittgenstein. Fostul său student, Theodore Redpath își amintește: „Prima lecție consta în mare
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
putut, de asemenea, să repună în uz hirotonirea rabinilor în Țara Sfântă, în anticiparea reinstaurării Marelui Sanhedrin care avea să anunțe venirea lui Mesia. Tot atâtea schimbări sau proiecte de schimbări care compensau oarecum tăcerea lui Dumnezeu în fața unei suferințe insuportabile. Este oare o întâmplare că, în Europa de Vest de astă dată, în Amsterdamul devenit noua mare metropolă evreiască, adăpostind foste populații marane întoarse la iudaism, în secolul al XVII-lea, Menasseh ben Israel, el însuși cripto-evreu originar din Madera, își intitulează
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
simpla lor prezență, le aminteau cuceritorilor de drepturile pe care le aveau asupra lor. Se introducea astfel imoralitatea în sacru, care trebuia de acum justificat. Cele două Intifade, și mai ales atentatele sinucigașe palestiniene au făcut, de altfel, și mai insuportabilă această situație nouă, lupta mutându-se acum în interiorul țării, în teritoriile considerate în mod tradițional ca autentic israeliene. Acest război din interiorul frontierelor țării readucea în conștiințe, inevitabil și constant, "păcatul originar" al războiului de independență. Ca regulă generală, din
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
se dă în lături de la o comparație cu perioada nazistă pentru a obține anularea acestei decizii. Într-un discurs citit de Bernard-Henri Lévy la o manifestație organizată în acest scop, el declară: Există în cuvântul "boicot" o conotație sinistră și insuportabilă de care virtuoșii birocrați din consiliul de administrație de la Paris-VI și-ar fi dat seama dacă ar avea cât de cât memorie și cunoștințe. Pe 1 aprilie 1933, naziștii au decretat, pe tot teritoriul Germaniei, boicotul firmelor și comercianților
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
mari; în celelalte, rezultatele pozitive sunt semnificative, traduse prin creștere, șomaj scăzut și buget excedentar (vezi cazurile Statelor Unite, Marii Britanii din anii 1980-1990, dar și al Noii Zeelande, Australiei ș.a.). În acest secol însă, în multe zone, povara impozitelor a devenit insuportabilă, iar reacția cetățenilor tot mai ostilă, întrebările vizînd înseși funda mentele statului, reformele prioritare și necesitatea unei alte viziuni asupra modului de funcționare a societăților. Nu mai satisfac propunerile politicianiste, măsurile superficiale și reacțiile epidermice. Actuala spoliere fiscală mutilează acțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
Rusia părea că vrea să urmeze calea democrației. Așa am crezut că puteam să îndulcim cumva soarta amară a românilor din teritoriile cotropite de Uniunea Sovietică. Probabil, nici noi nu știam exact ce voiam sau ce puteam face. Doar vacarmul insuportabil al armelor ce au declanșat războiul în Transnistria ne-a făcut să ne trezim din acest vis amăgitor. Întârzierea ne putea costa mult având în vedere că am făcut parte din ultimele țări care au aderat la UE și NATO
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
homo felix nu se confundă cu homo consumans: apetitul pentru lucruri este departe de a fi colonizat de la un capăt la altul idealurile și scopurile existenței. Dacă lipsurile materiale - odată ce necesitățile „primare” sunt acoperite - nu generează un sentiment de frustrare insuportabilă, asta se întâmplă pentru că valoarea recunoscută a legăturilor interpersonale, a vieții relaționale și afective continuă să exercite o dominație considerabilă. Prin aceasta, raporturile cu celălalt sunt în același timp ceea ce poate ridica cele mai mari obstacole pentru fericire și ceea ce
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
când suferința nu mai are sensul unei încercări prin care trebuie să treci, se generalizează exigența de a elimina cât mai repede, pe cale chimică, tulburările de care suferi și care apar ca o simplă disfuncție, o anomalie cu atât mai insuportabilă, cu cât bunăstarea se impune ca ideal de viață preponderent. Banalizarea recursului la medicamente psihotrope poate fi interpretată ca semnul extinderii bunăstării fizice la sfera morală, ca presiune a idealului de confort care fagocitează acum domeniul psihic. În acest context
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
neliniștile și de toate tulburările. „Nu există valuri în apele meditației”, afirmă filozofia budistă. În spațiul no însă, valurile freamătă încă, fantoma nu izbutește să se rupă definitiv de viață. Ca și în tragedia greacă, fantoma materializează aici ideea suferinței insuportabile, numai că, de data aceasta, nu e atât vorba despre suferința nepotolită a celor vii, incapabili să se resemneze și să trăiască împăcați cu gândul pierderii celor dragi, cât despre suferința nepotolită a morților, incapabili, la rândul lor, să reteze
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
viața, căci, în finalul piesei, înduioșați, Cei Șapte Înțelepți din pădurea de bambuși îl fac pe copil să învie și să-și întâlnească mama într-un spațiu bizar, aflat undeva între viață și moarte. Timpul piesei no a fost timpul insuportabilei separări, învinsă de forța amintirii, care este deopotrivă forță a iubirii, a iubirii capabile să creeze spațiul unei întâlniri în acel straniu interstițiu. Un alt no „din lumea reală”, Hyakuman, vorbește și el despre această rătăcire prin spațiile-limită, legată tot
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
se va încheia nu cu alinarea sufletului unui mort, ci cu pacea regăsită a unei ființe vii, care, datorită lui waki, va putea sta, în sfârșit, alături de copilul ei. Și din nou waki, acest mediator apărut în plină criză a insuportabilei, inacceptabilei despărțiri, va servi drept tămăduitor al sufletului: el va pune capăt căutărilor și va fi chezașul repaosului mult râvnit. De la experiența morții la experiența nebunieitc "De la experiența morții la experiența nebuniei" În teatrul no, refuzul de a accepta evidența
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
șocul, violența întâlnirii cu Gorgo. „Dar ce-mi văd ochii?”, exclamă Bassanio îndată ce deschide sipețelul de plumb. Într-adevăr, ceea ce vede pare a nu fi mai puțin terifiant decât viziunea iadului care îl cutremurase pe prințul Marocului 1. Această uneori insuportabilă intensitate a privirii „celuilalt” le oferă îndrăgostiților experiența unică a deposedării de sine. Înainte ca Bassanio să aleagă unul dintre cele trei sipețele, Porția dă glas propriei fascinații vorbind despre privirea tânărului pretendent, despre vraja învăluitoare a ochilor lui, vrajă
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
Astfel, dacă copilăria mică a fost dominată de relația simbiotică, fundamentul narcisiac riscă să fie fragilizat deoarece travaliul de diferențiere dintre planul narcisiac și planul obiectual este confuz, estompat. În adolescență această fragilitate va fi resimțită ca pe o suferință insuportabilă. În forma cea mai extremă aceasta poate merge până la o intolerabilă percepție a dependenței de trebuințele noi ale corpului, mai ales de cele care sunt legate de sexualitate. Adolescentul riscă atunci să atace acest corp (tentativă de suicid) sau să
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
poate concentra. Uneori, mai ales după o discuție în contradictoriu sau o ceartă cu mama sa, i se întâmplă să facă o criză de disperare extrem de violentă în timpul căreia se gândește la moarte. Atunci când starea de rău a fost prea insuportabilă, și-a zgâriat în mod impulsiv de două ori obrajii, brațele, picioarele cu o lamă de ras. Ea declară că n-a vrut să se sinucidă ci doar să facă să înceteze starea de rău interioară. Catherine este o adolescentă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
în ceea ce o privește cât și suferință celorlalți. Invadată de un intens sentiment de culpabilitate, îi este imposibil să continue să mai trăiască, se închide în sine, pradă tensiunilor interne angoasante: ideea de a ieși din casă i se pare insuportabilă. Sentimentele de inferioritate, de incapacitate, de gol, lentoarea, cuprind toate activitățile sale, mai ales cele școlare, care se desfășuraseră în condiții bune până în acel moment. În același timp cu apariția acestor tulburări, Christine anunță apariția unei amenoree după o perioadă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
nu găsește în jurul ei decât vidul pe care l-a creat. Are uneori dorința de a se răzbuna, de a-i distruge pe ceilalți, dar este copleșită de teama de propria sa capacitate distructivă și de un sentiment de vinovăție insuportabil. Alături de această semiologie depresivă sunt constatate, de asemenea, unele manifestări care exprimă oscilații și/sau incertitudini privind limitele proprii: Christine declară că îi este frică de toate, de ceilalți. Are impresia că se vorbește despre ea, că cineva vrea să
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
miza principală constă în desprinderea de corpul infantil și de legăturile de natură infantilă cu obiectele precoce, de tentativele de suicid în care obiectul principal pare a fi acela de a face să tacă excitația puberă percepută ca periculoasă și insuportabilă (Marcelli, 1999). Primele se înscriu într-o organizare psihică dominată de un exces de legături care se organizează adesea în jurul unui Ideal al Eului cu aspect grandios și inaccesibil. Celelalte exprimă deteriorările funcționării psihice, incapabile de a controla excitația puberă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
este un bun exemplu de aplicare a hipnoterapiei în cazul unei proceduri stresante. Frenay și colab. (2001Ă au comparat eficacitatea hipnozei cu o strategie de reducere a stresului în timpul schimbării pansamentului la pacienții arși. Schimbarea pansamentului în arsuri este adesea insuportabilă (Choiniere, Mezlack, Rondeau, Girard și Paquin, 1989Ă și adesea apare un nivel de toleranță la anestezice (Patterson, Everett, Burns și Marvin, 1992Ă. Frenay și colab. au realizat un studiu prospectiv randomizat asupra pacienților cu arsuri severe, bazat pe protocoale medicale
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
deoarece contactul cu această lume mondenă va descoperi în Ella înclinații frivole și resurse de perfidie. Lovit în sentimentele sale, dominat de incertitudine în privința Ellei, Ștefan pleacă pe front, ca sublocotenent de rezervă, cu speranța unei eliberări din situația morală insuportabilă în care se afla. Ideea că în lipsă va fi înșelat de Ella devine, însă, un fel de obsesie urmând ca verificarea faptului, prin dovezi sigure, să pună capăt acestei întrebări chinuitoare. Pentru a obține aceste certitudini liniștitoare, Gheorghidiu urzește
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
acestei forme de frustrație, mai complexă, care angajează personalitatea subiectului în întregime, ne vom concentra atenția în mod deosebit în lucrarea de față. Concretizată în stări penibile de tensiune, în stări fiziologice și psihologice dezagreabile, în stări de neliniște deseori insuportabile etc. Vezi: J.R. Fishman, D.A. Hamburg, J.H. Hadlon, J.W. Mason, B. Sachar: Emotion and adrenal cortical resurses to a new experience, AMA Arch Ger Psych., 1962, nr. 6; L. Lewi: The urinary autput of adrenalin and nor-adrenalin durind pleasant
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
va fi întotdeauna refuzată posibilitatea de a-și identifica „partenerul”, căci „dublul” său relațional este o umbră, o fantomă sau o bănuială. Regimul supravegherii se definește printr-o reciprocitate trunchiată: lipsește celălalt, care totuși există și acționează. Aceasta face supravegherea insuportabilă, dincolo de orice incidență politică sau etică, oricât de grave ar fi ele: suntem doi fără să fim doi. Urmăritorul se ferește să fie văzut, se sustrage, își camuflează prezența, dar urmăritul știe că individul e prin apropiere, că dă târcoale
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
unei închisori ce-și generează propriile practici de control intern, căci aici, mai mult ca oricând, totul se joacă în jurul pragurilor: se pândește din spatele ușilor, oamenii se strecoară pe lângă ferestre... Și, în cele din urmă, privirea devine de-a dreptul insuportabilă, dacă nu sfârșește prin a deveni - culme a liberalizării! - o sursă de plăcere clandestină pentru tânăra nesupusă pe care mama decide să o sancționeze drastic. Ea vrea să „știe tot” și nu admite nici o fisură în exercitarea vigilenței sale. Casa
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
simte că unele dintre tendințele sau pulsiunile sale sunt periculoase pentru mântuirea sufletului său. Senzația este probabil inconștientă. Este motivul pentru care se exprimă în vis prin viziunea unor locuri ori personaje sulfuroase. Visul poate fi contemporan cu o realitate insuportabilă și poate evoca penibilitatea unei situații, chinul și suferința resimțite în viața de toate zilele, idee exprimată de celebra frază a lui Sartre: «Infernul sunt ceilalțiă. A înregistra Aparatele de înregistrare (magnetofon, video, robot telefonic etc.) simbolizează integrarea (voluntară sau
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]