35,526 matches
-
final al celui ce conducea conversația. Această anchetă din Facla, ămpreună cu câteva altele din alte publicații, au fost adunate ăntr-o ediție de doi cercetători ieșeni, regretatul Gh. Hrimiuc-Toporas și Victor Durnea. Știu cât efort, erudiție și consum de energie intelectuală presupune o astfel de ediție (aș asemui-o cu aceea, ăn patru masive volume, a d-lui Aurel Sasu și d-nei Mariana Vartic despre Românul românesc an interviuri, deși aceasta din urmă a fost mai complicată pentru că a fost necesară
O anchetă literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17467_a_18792]
-
crezut an eficacitatea ideii, mi s-a părut cu putință o legatura logică ăntre gândire și act concret. S-ar putea ca, aiurea, aceasta să fie așa. La noi nimeni nu pricepe cu adevarat nimic... sau pe aproape. Legea gabaritului intelectual e absolută... ați explic fără să vreau de ce nu mai public, ăn orice caz de ce mă cuprinde un soi de sila ănvincibilă când ămi văd scrisul tipărit. Dar când mă gândesc că ațâți confrați ai mei merg an librărie și
O anchetă literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17467_a_18792]
-
mele (dacă șanț) nu aparțin literaturii. Ei nu-i dedic decât orele negre, orele absurde, acelea an care, de-as fi sincer cu mine ănsumi, ar trebui să mă ănnec. Iată dar, după falsul meu tratat de logică, scrisul, actul intelectual, egal cu o sinucidere? Și, pour la bonne bouche, iată un fragment din interviul lui Eugen Ionescu: "an clipă când n-am mai iubit literatura, ci am devenit vanitos, mi-au primit publicațiile, a vorbit despre mine la Radio d.
O anchetă literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17467_a_18792]
-
cele două activități este o producere estetică și nu este posibilă decît grație geniului". Conform gînditorului german (a se observă și conotația să psihanalitica), geniul nu poate exista decît pe coordonată esteticului, care îl definește esențial, punînd în valoare "intuiția intelectuală devenită obiectivă", din așa-zisul "identic absolut": "Doar opera de artă reflectă pentru mine ceea ce nu este reflectat de nimic altceva: acel identic absolut care în eul însuși s-a scindat deja...". Grecii antici foloseau în loc de genius cuvîntul daimon. Daimonul
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
să aibă pe pămînt o condiție terestră și, la fel, lucrurile pămîntești să aibă în ceruri o demnitate celesta. În viață oculta a lumii și în rațiune (mens), regina a lumii (regina mundi), există lucruri înzestrate cu proprietăți vitale și intelectuale, bucurîndu-se de excelență. În plus, aceasta confirmă principiul magiei, care îngăduie oamenilor să atragă spre ei prezentele celeste, prin lucrurile inferioare, folosite în momente prielnice și corespunzînd lucrurilor superioare (per inferiora...superioribus consentanea posse ad homines temporibus opportunis caelestia quodammodo
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
Asta e clar. Fiindcă se cramponează de ceea ce li se pare lor minunat, adică tinerețea". Trecerea anilor nu aduce neapărat cu sine ăntelepciunea experienței: "un imbecil bătrân rămâne tot imbecil și tot fără experiență. Experiență ar fi exclusiv o asimilare intelectuală". ăntrebat ce se pierde și ce se câștigă odată cu bătrânețea, autorul Bunului simț că paradox recunoaște că se pierde prospețimea, drăgălășenia, o anumita naivitate infatuata care are hazul și farmecul ei ("la tineri infatuarea merge bine, la bătrâni e odioasa
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17475_a_18800]
-
demistificare, care nu alunecă niciodată într-o satiră ieftină. Imaginile convenționale își pierd convenționalismul și se însuflețesc. Este ca și cum cineva ar șterge o oglindă aburita. Istoria unei angajări politice După cum reiese din aceste pagini de memorii, scrise cu o fervoare intelectuală și cu un talent literar care îl captivează pe cititor că un roman de Huxley sau Giraudoux, Monica Lovinescu n-avea deloc în tinerețe intenția să se consacre unei lupte politice și încă unei lupte politice de o viață. Era
Exercitii de demistificare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17480_a_18805]
-
a se împotrivi în mod declarat râului? Lectură românului 1984 al lui Orwell? Sentimentul că mama ei, pe care o iubea mai mult decât pe șine, rămăsese prizoniera unei țări comuniste? Atașamentul față de civilizația românească dinainte de război, cunoscută prin intermediul stilului intelectual practicat la cenaclul "Sburătorul"? Fără îndoială toate acestea au contat, într-un fel sau altul, insă motivul principal l-a constituit revoltătoarea opacitate a opiniei publice din Franța față de relatările transfugilor din Europa de Est. Memorialista reconstituie cu sarcasm tragicul malentendu: "Într-
Exercitii de demistificare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17480_a_18805]
-
din Est, văzându-se respins că fascist de îndată ce se declară anticomunist ('l'anticommuniste est un chien', spunea drăgălaș Jean-Paul Sartre), nu-și poate da seama de climatul în care s-au instalat primii exilați." Înarmata doar cu propria ei energie intelectuală - este adevărat, inepuizabila -, Monica Lovinescu declară așadar război comunismului. Este un război pe care îl va purta de una singură sau făcându-și aliați, înregistrând mari pierderi și multumindu-se doar să viseze victorii. Dar este un război pe care
Exercitii de demistificare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17480_a_18805]
-
Deși nu despre călătorii e vorba an Reflecțiile de la Sils-Maria, fără să vreau mi-l ănchipui pe autor an ipostază de drumeț, cutreierând Europa, gata oricând să poposească acolo unde al ămbie inima. Eseurile lui constituie un fel de parcurs intelectual, cosmopolit prin dezinvoltura, și foarte intim totodată, prin calmul tonului, aproape confesiv uneori, si totusi detașat. Este calmul cuiva care a deprins, privind lumea de la ănăltimea unui acoperiș imaginar, dar și real, platourile engadineze din valea Innului, ăn localitatea Sils-Maria
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
an continuare un rol important an procesul lansării cărților și al promovării lor ulterioare" (Ștefan Stoenescu), Irina Grigorescu-Pană este de părere că marginalizarea ei an favoarea criticii an "alb și negru", cu suport ideologic, reprezintă o periculoasă "modă a comodității intelectuale". Dezbaterea cu adevarat vie de idei din această carte nu poate fi decât sugerată aici. Toți cei prezenți se cunosc ăntre ei, se citează, se invocă - intrarea an scenă a lui Terry Eagleton, de exemplu, este "pregătită" de cel puțin
Bibliografie postmodernă în interviuri by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17499_a_18824]
-
Semnificativ e faptul că oamenii de meserie, istorici sau literați, au protestat la acest tratament, în vreme ce sprijinul pentru urîtă campanie, și l-au oferit generos tot felul de nespecialisti, nepregătiți pentru o discuție serioasă, care au dezgropat securea unui război intelectual în stare a ne trezi cele mai sinistre amintiri din regimul trecut. În al treilea rînd, disputa, politica de la început, cînd parlamentarii au socotit de datoria lor să intervină, s-a colorat ideologic pe parcurs. Chiar și din acest unghi
Cui i-e frică de manualele alternative? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17509_a_18834]
-
izbîndi. Fie și punînd în circulație zvonuri despre exorbitantele onorarii pe care le-ar fi încasat autorii. Ce mizerie! Din nefericire, si o spun cu imensă părere de rău, printre cei care refuză schimbarea se numără destui profesori. Inerția lor intelectuală e cu adevarat scandaloasa, nu noile programe. Afirmația unora că, de pildă, manualele alternative de română de la clasa a IX-a ar fi mai dificile decît acela unic de pînă acum este, cum să spun mai blînd, mincinoasă. Să fie
Cui i-e frică de manualele alternative? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17509_a_18834]
-
Andreea Deciu E greu de crezut an coincidențe, mai ales an univers intelectual. an vreme ce an România noile manuale școlare au ăncins spiritele, stărnind controverse an mare măsură absurde, la care orice nepriceput s-a simțit invitat să participe, cărți serioase au continuat să apară la marile edituri din țară. Unele dintre
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
interesante și relevante, altele nu, unele metode acceptabile, altele nu, unele concepte valabile, altele nu. Folosesc cuvantul club conștientă de insolenta lui, ansa ca metaforă nu mi se pare deplasat: Kuhn susține că o paradigmă impune un anumit model comportamental intelectual pe care membrii ei al interiorizează pana cand el pare firesc și adevărat an sens transcendent, cu toate că reflectă acordul lor intersubiectiv, nu un adevăr supraindividual. Trecerea de la o paradigmă la una nouă, ca atare, e foarte dificilă, tocmai pentru că susținătorii
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
neconvingătoare compuneri, Nichita Stănescu a reușit să introducă an cetatea rigidă a dogmatismului calul troian al structurilor poeziei moderne. an același timp, literatura lui de sertar, binecunoscută confraților de generație, atestă, când și câtă s-a păstrat, seriozitatea și patosul intelectual cu care tânărul poet pregătea o veritabilă "lovitură de stat" ămpotriva poeziei oficiale, reabilitând aventură liricii moderne ostracizate de mai bine de zece ani de proletcultism. Cititorii și critica au receptat imediat noutatea și subtextul acestui debut neobișnuit, desi an
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
după congresul à la Ceaușescu și după propunerea candidaturii lui Ion Iliescu e cel puțin ciudată. În loc să apese, în prag de iarnă, pe faimoasa pedala a "nemulțumirii populare", ei par să se fi refugiat prin talk-show-uri și dezbateri cu iz intelectual. E o strategie catastrofală, pentru că "textele" unor Văcăroiu, Mitrea, Opreanu - ca să nu mai vorbesc de clasicii Nastase și Iliescu -, în dogita limba de lemn moscovita, sună mai deprimant decât buciumul eminescian (în lectură lui Sadoveanu!) Nu știu dacă la mijloc
Disperarea "Playboy" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17494_a_18819]
-
fiind chiar prieten, ăntreprinzănd invidiate excursii. Mai acaparante par a fi fost ăntălnirile de la Societatea Națiunilor (an Comitetul amintit), unde se rostea și el, cu succes real an asistență, notate scrupulos. an 1935, de pildă, a propus Comitetului pentru Cooperare Intelectuală (an care, se putea?, era membru) publicarea ăntr-o limba de circulație sau mai multe a operelor mai reprezentative din literatura țărilor Europei, recoltând, cu propunerea să, mare succes, desi inițiativa n-a trecut de proiect. Era și an țară, foarte
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
folosesc jurnalul că terapie pentru tot soiul de nevroze, fără să-și pună nici o clipă ăntrebarea pe cine și de ce să intereseze toate astea. Se gândesc probabil să ănlesnească muncă viitorilor biografi ce le vor reconstitui viața? an funcție de calitatea intelectuală și morală a diaristului, aceste autoportrete pentru posteritate secretă uneori un acid ciudat care le transformă an caricaturi, sau, mai rău, detaliile nerelevante și plicticoase se organizează an portrete grotești. Cîteva coincidențe De câtva timp, apar an CURENTUL interviuri realizate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17491_a_18816]
-
i se potrivește. Mihai Beniuc ca martor incompetent Gabriela Adamesteanu a inventat un personaj de neuitat, Vica, din O dimineață pierdută, o femeie de joasă extracție, proastă și meschina, care povestește viețile unor oameni superiori ei din punct de vedere intelectual - bineînțeles, fără să le înțeleagă. Un asemenea martor incompetent, o Vica a literaturii române este Mihai Beniuc în ipostaza să de evocator al personalităților cu care a fost contemporan. El vorbește de fiecare dată că un șef al scriitorilor români
Sub dictatura prostului-gust by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17512_a_18837]
-
naratoarea, ca în conversațiile uzuale, Europa apare că un tărâm damnat, o alteritate detestabila și totuși invidiata în secret, un loc la care expatriații visează, schizofrenic, unde poate se vor întoarce într-o bună zi. Ce este însă Australia pentru intelectualul emigrant din Europa de Sud-Est? Ea seamănă cu un creuzet al alchimistului în care se desfășoară o operație cromatică în stadii succesive: melancolicul nigredo, durerosul dar încurajatorul rubedo, calmul și promițătorul albedo. Un Eldorado al veacului trecut, o țară dominată
Exilul ca rescriere si tălmăcire () [Corola-journal/Journalistic/17515_a_18840]
-
în Statele Unite, unde, după propria să mărturisire, are nu numai rude și numeroși prieteni, ci chiar un fel de mai mare confort profesional, nu în sensul de "la-el-acasă", cît de urmărire coerentă și fără sincope de implicare subiectivă, a vietii intelectuale de peste Ocean. Dar dezrădăcinat, acest intelectual rafinat, cu spectaculoasă sa carieră, cu o flexibilitate a minții de invidiat și cu aerul lui serios (în scris), de apărător cu convingeri netulburate al drepturilor omului de pe poziții filozofice, nu social-militante, nu este
Înrădăcinatul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17525_a_18850]
-
onest și devotat pe care îl practică în studiile de naratologie la filozofia alterității din Descoperirea Americii), o cît de sumara dezvăluire a unei intimități, nu aceea care are dreptul și chiar privilegiul de a rămîne ascunsă, ci o intimitate intelectuală, unde episoadele mărunte își scot la iveală logică lor majoră, ori, dimpotrivă, cotituri însemnate de destin luminează micile tulburări ale unei zile oarecare din viața personală. Nimic din toate acestea în cartea lui Todorov. Poate că, de aceea, decent și
Înrădăcinatul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17525_a_18850]
-
spiritul critic; nu căutînd, neapărat, "părțile bune" și "părțile rele" ale comunismului (simplă sugestie că ar fi putut există și "părți bune" în comunism era însă echivalentă, pentru cine ar fi îndrăznit să o asume, cu o sinucidere morală și intelectuală), ci pornind de la realitate. De la constatare. De la starea de fapt. A prevalat însă calificarea: fără constatare. O calificare inevitabil abstractă și la fel de inevitabil redusă la un verdict sumar de condamnare la distrugere a tot ceea ce există. în politică, în economie
Spiritul critic fată cu tranzitia by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17531_a_18856]
-
încetat să crească pînă chiar în momentul în care vechiul regim avea să se prăbușească. De altfel, în primele echipe de înlocuire a puterii înlăturate s-au aflat, si la nivel național, si la nivel local, numeroși reprezentanți ai elitei intelectuale de formație umanista, cunoscuți, aureolați de un mare prestigiu public, în acele momente o forță redutabila - singura lor forță. Șansă transformării autonomiei în independența a fost însă ratată. Eliberarea de comunism a avut un efect neașteptat: elitele intelectuale au devenit
Spiritul critic fată cu tranzitia by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17531_a_18856]