2,070 matches
-
primul semn de anormalitate. Mizeria asiatică a străzilor. Într-o lună, o singură lună de zile, TV-urile au căzut și mai jos - mă refer la jurnalele de știri, care au devenit de neprivit. O simplă colecție de fapte diverse. Intelectualitatea românească ce se pupă-n cur reciproc prin ziare structurate pe grupuri de interese. Apărători ai civilizației în declin, atleți ai creionului gen TR Ungureanu în „Revista 22“ (pericol islamic) versus... apărători ai corectitudinii politice. Sunt iarăși atins de sindromul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
stârni invidia oricui. Nu s-a mulțumit să cucerească marea masă a populației, ci a reușit să împartă în două tabere intelectualii de prestigiu ai țării, odinioară destul de uniți în reacțiile lor față de spațiul politic. Până la el, majoritatea copleșitoare a intelectualității era în general de dreapta sau, oricum, adversară declarată a guvernelor FSN-PDSR-PSD, cu tot cu aliații lor, și partizană înflăcărată a oricui era adversarul politic al acestora. Faptul că a apărut, în sfârșit, un lider puternic care împarte intelectualii în tabere e
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
atitudinilor la nivelul cel mai elevat al ierarhiei sociale, nu este, în general, nici măcar luată în considerare. Electoratul antieuropean a fost atras până în prezent mai ales de partidele antielitiste, precum Liga Familiilor Poloneze sau Autoapărarea. Pe de altă parte, nucleul intelectualității poloneze, în special aripa sa stângă, a manifestat în mod decisiv o atitudine proeuropeană. Încă de la căderea sistemului comunist, această parte a elitei a ales rolul de experți ca actori principali în procesul de tranziție spre o economie de piață
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
mod decisiv o atitudine proeuropeană. Încă de la căderea sistemului comunist, această parte a elitei a ales rolul de experți ca actori principali în procesul de tranziție spre o economie de piață sau de adeziune la Uniunea Europeană. Această opoziție corespunde strategiei intelectualității tradiționale de a juca un rol de mediator între populație și Europa Occidentală sau, cu alte cuvinte, între centru și periferie. Un asemenea rol este considerat a garanta o poziție privilegiată în domeniile politic, economic și cultural, căci reprezentații centrului
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
între centru și periferie. Un asemenea rol este considerat a garanta o poziție privilegiată în domeniile politic, economic și cultural, căci reprezentații centrului utilizează pentru aceasta prestigiul și puterea în vederea legitimării statului lor în periferii. Această atitudine ferm europeană a intelectualității, mai ales a Uniunii Liberale sau a Gazetei Wyborcza are de asemenea rădăcini solide în ultima perioadă a comunismului. Elitele comuniste dependente de Moscova au fost contestate de opoziția anticomunistă, mai ales prin slogane prooccidentale, idei de unitate a Poloniei
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
cea mai civilizată și cea mai bogată din lume. Economia de piață liberă era garantul prosperității sale. Prin urmare, trecerea de la o economie planificată și autoritară la sistemul pieței libere devine principala sfidare a transformării ideologice a elitelor liberale ale intelectualității. Așa cum Ezal, Szelenzi și Townsley au demonstrat 7, ideologia elitelor postcomuniste a integrat elemente ale discursului asupra societății civile etice cu idealuri ale monetarismului, managementului etc. În acelasi timp, nemulțumirea crescândă a "perdanților transformării" a fost clasată imediat ca o
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
a unor segmente ale societății sau asupra impunerii mecanice a modelelor occidentale sociale, politice și economice au fost condamnate de elitele liberale. Din punctul lor de vedere, este vorba despre trăsăturile naționalismului sau de o falsă conștiință postcomunistă. Totuși, rolul intelectualității liberale în calitate de principală protectoare a reformelor pieței libere, l-a constituit o alegere clară, așa cum cea mai mare parte a reprezentanților săi afirmă astăzi. Primo, elitele în discuție aveau, în mare parte afinități intelectuale de stânga. Cel puțin până la începutul
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
anilor șaizeci, mulți dintre reprezentanții lor au făcut proba identității lor sociale. Secundo, etosul tradițional al intelectualilor secolului al XIX-lea substituia de obicei sensibilitatea justiției sociale și atitudinii critice a capitalismului radical al pieții libere. Astfel, fără surpriză, reprezentanții intelectualității, chiar după căderea vechiului sistem, au întreprins acțiuni individuale și colective, pentru a-și asuma rolul de critici mai mult sau mai puțin constructivi ai reformelor liberale de după 1989. Unii dintre acești reprezentanți au făcut aluzie la caracterul stângist al
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
care, după ei, a mobilizat milioane de polonezi cu slogane în favoarea justiției sociale și a libertății naționale. În numele grupurilor precum "Solidarnosc Pracy" (Solidaritatea Partidului Muncii) sau sindicatul "Solidarnosc 80" care ilustrează trădarea idealurilor solidarității și a intereselor muncitorilor de către elitele intelectualității liberale, demonstrează clar această orientare politică. Pe de altă parte, intelectualitatea liberală a fost de asemenea criticată de către succesorii mai naționaliști ai vechilor elite ale Solidarității, care au acuzat-o de cosmopolitism și de a fi predat occidentului suveranilitatea economică
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
justiției sociale și a libertății naționale. În numele grupurilor precum "Solidarnosc Pracy" (Solidaritatea Partidului Muncii) sau sindicatul "Solidarnosc 80" care ilustrează trădarea idealurilor solidarității și a intereselor muncitorilor de către elitele intelectualității liberale, demonstrează clar această orientare politică. Pe de altă parte, intelectualitatea liberală a fost de asemenea criticată de către succesorii mai naționaliști ai vechilor elite ale Solidarității, care au acuzat-o de cosmopolitism și de a fi predat occidentului suveranilitatea economică a Poloniei. Observatorii exteriori anunțaseră orientarea elitelor intelectualității liberale spre poziții
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
de altă parte, intelectualitatea liberală a fost de asemenea criticată de către succesorii mai naționaliști ai vechilor elite ale Solidarității, care au acuzat-o de cosmopolitism și de a fi predat occidentului suveranilitatea economică a Poloniei. Observatorii exteriori anunțaseră orientarea elitelor intelectualității liberale spre poziții mai critice. Cercetătorul american Michael Kennedy 8, de exemplu, o caracterizează ca "o ocazie pentru emergența unei critici alternative mai democratice a perioadei de tranziție", și care a asigurat "legătura esențială între protecția muncitorilor și identitatea europeană
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
ocazie pentru emergența unei critici alternative mai democratice a perioadei de tranziție", și care a asigurat "legătura esențială între protecția muncitorilor și identitatea europeană a Poloniei". Totuși, inițiativele orientate în această direcție n-au avut mare succes. Nucleul principal al intelectualității liberale își întărea pozițiile preoccidentale și favorabile pieții libere. Pe de altă parte, sunt din ce în ce mai multe semne care arată că poziția elitelor poate să se schimbe puțin câte puțin. Unul dintre simptome a fost dezmembrarea Uniunii Liberale, înaintea alegerilor din
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
preoccidentale și favorabile pieții libere. Pe de altă parte, sunt din ce în ce mai multe semne care arată că poziția elitelor poate să se schimbe puțin câte puțin. Unul dintre simptome a fost dezmembrarea Uniunii Liberale, înaintea alegerilor din 2002 și emergența facțiunii intelectualității tradiționale care a păstrat vechiul nume și a facțiunii pragmatice favorabilă pieței libere, devenită Platforma Civică. După cum am sugerat deja9, această diviziune ar putea fi interpretată luând în considerație atitudinea față de rolul capitalului cultural. Uniunea Liberală a intelectualității liberale tradiționale
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
emergența facțiunii intelectualității tradiționale care a păstrat vechiul nume și a facțiunii pragmatice favorabilă pieței libere, devenită Platforma Civică. După cum am sugerat deja9, această diviziune ar putea fi interpretată luând în considerație atitudinea față de rolul capitalului cultural. Uniunea Liberală a intelectualității liberale tradiționale ar fi, evident, un grup bazat pe încrederea socială, în capitalul cultural. În schimb, Platforma Civică, mai conservatoare, ar avea încredere mai curând în capitalul economic. Diviziunea ar putea, potențial, să stimuleze consolidarea identităților separate ale celor două
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
încredere mai curând în capitalul economic. Diviziunea ar putea, potențial, să stimuleze consolidarea identităților separate ale celor două câmpuri ale elitei politice: primo, "specialiștii", tehnocrații și pragmaticii, care contează pe ideologia prooccidentală monetară managerială și a pieții libere; secundo partea intelectualității bazată pe capitolul cultural tradițional, cu un program din ce în ce mai critic și orientat către social. Puterea din ce în ce mai mare a părții pragmatice, care poate fi legată de rolul descrescând al aspectelor informale ale capitolului cultural, subminează poziția specială a inteligenței liberale în calitate de
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
fi legată de rolul descrescând al aspectelor informale ale capitolului cultural, subminează poziția specială a inteligenței liberale în calitate de "experți ai tranziției". Astfel, cu titlu de ipoteză, propunem o paralelă cu situații de la sfârșitul anilor șaizeci. În această epocă, poziția elitei intelectualității liberale trebuie să înfrunte sfidarea unei noi elite pragmatice a Partidului Comunist. Noua elită comunistă, în cea mai mare parte neintelectuali, punea în discuție rolul vechilor elite ale capitalului cultural și a obținut în 1968 victoria în conflictul dintre cele
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
comunistă, în cea mai mare parte neintelectuali, punea în discuție rolul vechilor elite ale capitalului cultural și a obținut în 1968 victoria în conflictul dintre cele două facțiuni ale Partidului Comunist. De fapt, o parte considerabilă a elitelor marginalizate de intelectualitatea liberală a intrat puțin câte puțin în alianța anti-Moscova, alături de opoziția anticomunistă și de Biserica Catolică, adoptând din punctul de vedere al Moscovei o "poziție nationalistă". În concluzie, acest exemplu ar putea fi utilizat ca un cadru de analiză pentru
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
anti-Moscova, alături de opoziția anticomunistă și de Biserica Catolică, adoptând din punctul de vedere al Moscovei o "poziție nationalistă". În concluzie, acest exemplu ar putea fi utilizat ca un cadru de analiză pentru interpretarea posibilă a evoluției actuale a strategiilor câmpului intelectualității liberale. Este încă departe de reînnoirea alianței cu opoziția anticentru (în prezent, anti "noua Moscova"), dar o schimbare de nuanțe de exemplu în discursul Gazetei Wygoreza, este evidentă. Adam Michnik a declarat de exemplu, în mărturia sa în fața Comisie Parlamentare
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
rezidă în absența examenului de admitere care, după interpretarea lui Bourdieu 11 are un rol de barieră bazată pe criteriul capitalului cultural. În Polonia după mai multe analize empirice, examenele de admitere încurajează procesul de reproducere a elitelor tradiționale ale intelectualității. Universitățile private care acceptă studenții care își permit să plătească studiile, pot teoretic, să creeze un sistem de consolidare a elitelor tehnocratice prin accesul simplificat la studiile universitare. O asemenea evoluție ar putea fi comparată cu preferința specială pentru studenții
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
subvențiilor pentru agricultură, restricțiile accesului pe piața europeană de muncă sau mai ales dezbaterea asupra tratatului de la Nisa, contribuie în acest timp la construirea unei imagini a Uniunii Europe ca "instrument al bogaților". Dacă o asemenea percepție prevalează, șansele pentru intelectualitatea liberală de a-și asuma funcții de critici ai Uniunii Europene vor crește în curând în mod semnificativ. Rolul tehnocraților responsabili de punerea în aplicare a reformelor economice și structurale de o parte, și rolul elitei intelectuale de a juca
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
și agricultorilor, avantajați de modernizarea comunistă. Cel de-al doilea grup reunește pe cei care au fost dezavantajați de către regimul comunist, adică partea "tradiționalistă" a societății, sever afectată de modernizarea comunistă, cum ar fi foștii proprietari de terenuri, credincioșii, vechea intelectualitate, ca și cei respinși de puterea comunistă, intelectualii și tinerii meseriași (tabăra "liberală")5. Aceste diferențe de statut social care datează din perioada regimului comunist par a fi în strânsă legătură cu atitudinile vizavi de reformele tranziției postcomuniste. Chiar dacă după
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
generat de către suveranul comunist. Una dintre operațiile cele mai fecunde ale comunismului românesc a fost aceea de a produce elite naționale unite prin aceeași cultură: elite loiale, care eventual să aparțină partidului, în rândul unei societăți unde, în mod tradițional, intelectualitatea ocupase un loc destul de mediocru și dispusese de căi nesigure de promovare. La sfârșitul anului 1964, de exemplu, 42% din personalul academic de toate nivelele și 54 % dintre profesorii din învățământul secundar erau înscriși în partidul comunist, în timp ce în 1969
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
românească aveau din nou media cea mai scăzută, spre jumătate: Noua Suliță - 56, Hliboca și Herța - 55, Storojineț - 53. Să fie determinată această situație de ideea că renașterea limbii române în regiunea Cernăuți ar duce la crearea unei elite a intelectualității românești pentru toate domeniile de activitate, în lipsa căreia limba română, rămasă la rangul de limbă vorbită, folosită doar pentru transmiterea culturii orale, n-ar mai constitui o frînă în procesul de deznaționalizare? S-a vorbit și încă se vorbește despre
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
ultimativă adresată de Uniunea Sovietică României în iunie 1940, pentru că atentase la „unitatea seculară a Basarabiei, populată în principal de ucraineni, cu Republica Sovietică Ucraineană“. footnote> și care astăzi nu are nimic comun cu poporul român [...]. Noi trebuie să educăm intelectualitatea moldovenească cu ajutorul culturii ruse, ucrainene, care reprezintă cultura proletariatului învingător [s.n.]. [...] grafia latină este complicată pentru moldovean. De aceea întrebuințarea ei va încetini lucrul nostru“. Se punea astfel capăt unei tentative despre care vorbise publicația Plugarul roșu din 21
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
sub conducerea unor prelați ruși și ucraineni, necunoscători ai limbii și culturii române. Rezultatul va fi dezastruos: din 943 de biserici, cîte existau în Basarabia în 1940, în ianuarie 1941 mai erau în funcțiune 603, deservite de 376 de preoți. Intelectualitatea românească este supusă unui regim extrem de sever. Învățătorii și profesorii din perioada interbelică nu au mai fost acceptați în școală, mulți fiind cuprinși în valurile de exilați în Siberia <footnote Este demn de reținut că autoritățile sovietice făceau deosebire între
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]