52,225 matches
-
este cert într-o lume de histrioni și nu pretinde o abilitate specială: dialogul cu oamenii. Asta înseamnă și protejarea sensibilităților, orgoliilor, vulnerabilităților, suspiciunilor, depistarea dorințelor, așteptărilor și încercarea de a le veni în întîmpinare. Sau, uneori, măcar simularea acestei intenții. Într-un fel a condus teatrul Bulandra Liviu Ciulei și în altul Radu Penciulescu Teatrul Mic sau, mai încoace Andrei Șerban Teatrul Național din București. Contestați sau nu, ei au fost iubiți mai presus de orice. De chestiuni mici sau
Balcanismul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17128_a_18453]
-
Pavel Șușară Florin Ciubotaru, Nistor Coita, Napoleon Tiron și Aurel Vlad au deschis împreună la Galeria Simeza o expoziție care, din capul locului, nu este nici o simplă expoziție curentă și nici una obișnuită de grup. Intenția declarată a celor patru artiști este un act de răzvrătire față de ei înșiși, atît ca producători de artă aflați în plină expansiune a creației, cît și ca imagine publică așezată. Deși această miză a acțiunii care se referă la dorința
Schimbarea la față by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17129_a_18454]
-
cu gîndul la o discreție ,,obiectivă", adică la un impas al creativității. Conștient sau nu, ,,joaca" artiștilor are o țintă foarte înaltă și, într-o bună măsură, ea este o luptă cu percepția stereotipă, cu prejudecățile și cu privirile opace. Intenția lor de a face altceva este valabilă doar pentru Vlad și Coita, cunoscuți în cercuri foarte largi, deoarece pentru Tiron și Ciubotaru, a căror stilistică este, ca să spunem așa, mai puțin populară, participarea poate trece, pentru necunoscători, mai curînd ca
Schimbarea la față by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17129_a_18454]
-
Ciubotaru, a căror stilistică este, ca să spunem așa, mai puțin populară, participarea poate trece, pentru necunoscători, mai curînd ca o reconfirmare a existenței. Odată clarificat contextul moral și psihologic al expoziției, rămîne de evaluat modul în care au fost finalizate intențiile acesteia. Cum, altfel spus, au reușit artiștii să-și semnaleze o altă înfățișare, să ofere acel altceva decît s-ar aștepta publicul prevenit. într-un rezumat foarte sever, se poate spune că ei au fost în măsură să facă acest
Schimbarea la față by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17129_a_18454]
-
Mihăescu n-a ajuns ambasador al României la UNESCO prin concurs, ci prin expediere. Ce vrea dl Mihăescu scuipîndu-i pe americani în timp ce președintele României se alătură necondiționat Statelor Unite? Glorie personală? Scandal? Cronicarul nu-și permite să-i facă proces de intenție dlui Mihăescu, dar își pune întrebarea ce caută ca ambasador al României la UNESCO o persoană care face altă politică decît România? Dacă are poftă dl Mihăescu să se răfuiască cu America fiindcă nu l-a prețuit destul, s-o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15806_a_17131]
-
cu patima primitivă și cu limba ordinară a șușanelelor de fotbal în plin avânt. Sunt sigur că, fără aceștia, care, în viața lor, nu numai că n-au făcut nimic, dar nu avură nici măcar un eșec; ceea ce înseamnă, totuși, o intenție; că n-a ieșit, n-a ieșit; dar măcar, vruseși!; .... - sunt sigur, vreau să spun, că, în lipsa lor, nu s-ar fi iscat scandalul cu Luminița Marcu, deținătoarea rubricii de critică de la revista "România literară"... Oricărui artist, oricât de mare
Franchețea naște ura by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15846_a_17171]
-
într-un registru sau altul. Învățămîntul teatral practicat în mase va avea, cît de curînd, efecte dezastruoase. Teatrele sînt alimentate cu tineri actori care, înainte de orice, habar n-au să rostească pe scenă. La propriu. Lăsăm de-o parte nuanțele, intențiile, frazările, accentele, interpretările. Spectatorul înțelege cu greu ce se spune, iar asta este o piedică majoră în a fi interesat și de cum se spune. Regizorii nu mai au putere să lupte cu acest handicap, să lucreze cu actori. Așsadar, despre
Năzdrăvănii și năzdrăvani by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15847_a_17172]
-
opinie favorabil lui Carol, liderii național-țărăniști (în frunte cu Iuliu Maniu, Ion Mihalache și Gr. Iunian) fiind militanți pentru această soluție. La sfîrșitul anului 1928 guvernul țării e încredințat P.N.Ț., Iuliu Maniu fiind premier. Carol nu-și mai ascunde intenția de a reveni în țară și mesagerii ajung la el în acest scop. După tentative și pregătiri, la începutul lui iunie 1930, Carol aterizează cu un avion la Băneasa. Maniu, naiv, (dar e naivitatea legitimă în laboratoarele unui om politic
Un rege aventurier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15815_a_17140]
-
principesa Elena. Evident, Carol dă semne că acceptă cele două condiții, dar nicidecum nu acceptă soluția Regenței. La 8 iunie 1930, Corpurile legiuitoare, convocate în ședință comună, hotărăsc urcarea pe tronul României a prințului Carol. Maniu, formalist, luînd act de intenția prințului, își dă formal demisia, ca încoronarea să nu fie un act pe timpul prim-ministeriatului său. Dar, la 13 iunie, redevine prim ministru. Regele nici că se gîndea să dea curs condițiilor puse de Maniu. Refuză să se recăsătorească cu
Un rege aventurier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15815_a_17140]
-
schimbe audiența. Sau poate că acest post de televiziune are unele interese pe care și le vrea apărate de Adrian Păunescu în calitatea lui de senator și îi oferă în schimb o emisiune. Nu-mi permit să fac procese de intenție conducerii ProTV, dar acest post e primul care dă o emisiune de dezbatere politică pe mîna unui politician de partid. Dacă acel politician ar fi fost un membru al PSD netrecut și prin alte partide și, mai ales, n-ar
Credibilitatea Puterii și presa by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15835_a_17160]
-
Elena Bulai (1879-1968) sunt puse pentru prima dată, integral, la dispoziția cititorilor prin Editura Aristarc, în ediție bilingvă, franceză-română, traducerea aparținând Elenei Bulai. În Umbre și lumini ( Amintirile unei prințese moldave) autoarea își asumă o intenție artistică, acceptându-și rolul de povestitoare, chiar dacă nu vrea să pozeze în scriitor. Peste patru sute de pagini pot constitui o sursă documentară pentru cititorul interesat de evoluția societății românești și din alte părți, de-a lungul unui secol, de pe la 1850
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]
-
durata chiar a acestei suferințe și a nenorocirii universale, care depășesc posibilitățile noastre de a îndura, și cu caracter colectiv, anonim, derutant, descurajând compasiunea individuală. Conducându-mă până la piciorul scării care se clătina, din Buna Vestire, fiul meu îmi mărturisește intenția de a-i vinde bătrânului Ilie vrăbiuțele pe care este sigur că le va vâna în tufișurile de la Tescani, cu carabina de la Saint-Etienne. Care Ilie le va servi numitele vrăbiuțe la masă, cu orez - pilaf turcesc, adaugă el. O specialitate
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]
-
soarelui în mare" - Timp ascuns sub aripi de înger), după doar cîteva pagini mecanica construirii secvenelor devine previzibilă, iar cele cîteva cuvinte-obsesie (spaimă, cameleon, șoarece/ șobolan etc.) apar cu o frecvență nejustificată; în loc să încarce cu valoare obsesională (cum era desigur intenția autoarei), ele banalizează în plus. Versurile sună artificial, nefiresc, iar pe post de tensiune descoperim un fel de dramatism adolescentin, în sensul rău (dacă există și unul bun) al cuvîntului ("învăț coborîrea în picaj, ca o pasăre cu penajul zdrențuit
Exil cu variante by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15826_a_17151]
-
mult ori mai puțin persiflatoare a frazei, elementul factologic devine, sub pana lui Cornel Regman, atractiv, derizoriul scos la iveală într-un fel agreabil devine comestibil. E un soi de reciclare a inevitabilei mediocrități, chiar în situațiile în care nobile intenții îi stau la temelie și pioase simțăminte încarcă raportul nostru cu trecutul: "Gentila libertate cîntată de Alecsandri era cu neputință să nu fie asociată neamului păsăresc, de unde ritmul sprințar: "Libertatea-n fața lumii a aprins un mîndru soare/ Și-acum
Ultimul Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15855_a_17180]
-
curând, orice audiență. Aruncând o sfidare fără precedent lumii libere, din care face parte și România - și nu numai în calitatea ei de candidată la NATO și Uniunea Europeană -, internaționala teroristă a ales calea confruntării armate și, oricât și-ar retracta intențiile, s-a asigurat de o replică ce nu va putea fi oprită într-un punct nedecis. După ce și-a degustat între fârtați succesul primei lovituri - acest cel mai crunt act terorist al istoriei, comparabil în cruzime doar piramidelor de cranii
O sfidare fără precedent by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15852_a_17177]
-
simpozionului sînt acum amplasate pe un platou înalt care se găsește în imediata vecinătate a localității și care domină întregul peisaj cu o forță din care nu lipsește chiar o anumită agresivitate. Ceea ce se poate remareca din prima clipă în legătură cu intențiile sculptorilor, cu programul lor mai mult sau mai puțin explicit, este dorința armonizării cu spațiul și cu situația existentă în așa fel încît lucrările să se integreze în sit fără a crea o situație conflictuală. Într-un perimetru cu o
Pe Argeș în sus (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15876_a_17201]
-
în atmosferă într-o încercare vag barocizantă de a smulge vidului sonorități muzicale, așa cum o fac lucrările lui Ian Deac Bistrița și Nicolae Ghiață, sculpturile în lemn de la Bogați au un numitor comun în ceea ce privește concepția și un scop unic în ceea ce privește intenția: 1. reconsiderarea materialului și a tehnicilor aferente în chiar civilizația lor specifică și 2. acțiunea solidară în comunicarea aceluiași mesaj, în pofida tuturor adversităților obiective. Faptul că anumite împrejurări determină reacții unice, că fiecare experiență este irepetabilă indiferent de formula consacrată
Pe Argeș în sus (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15876_a_17201]
-
se știe, i-a slujit drept model lui Thomas Mann pentru romanul Confesiunile escrocului Felix Krull sau cel despre Bucureștiul anului 1935 descris de Paul Morand ca... "micul New York" și-au păstrat tensiunea și plac. M-aș fi așteptat, în ciuda intenției editorului, ca fragmentele de confesiuni și pagini de jurnal să fie mai consistente și, eventual, să conțină și ceva inedit. Fragmentele de față suferă oarecum și din pricina selecției. Paginile de "jurnal" alese vorbesc exclusiv despre literatură, nimic intim, nimic personal
Însemnări despre alții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15853_a_17178]
-
agenda de prim-ministru Adrian Năstase a avut în ultima vreme un șir de insuccese. Anunțul Cehiei că introduce vize pentru români, manifestațiile atiguvernamentale de la Reșița, semi-eșecul cu negocierile cu FMI, care nu s-au încheiat prin redactarea scrisorii de intenție, ci prin angajamentul guvernului că în următoarele două luni va lua măsuri economice convingătoare. Un al doilea e că Adrian Năstase știe că popularitatea partidului său e posibil să scadă în perioada următoare din pricina măsurilor de austeritate pe care va
Bălți și cutremure politice by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15879_a_17204]
-
cel al metroului. Or, pentru asta nu sunt răspunzători occidentalii. Ci incapacitatea de a ne controla resentimentele și imbecilitatea de a da credit celor mai corupți, nesimțiți și mincinoși dintre politicieni și jurnaliști. S-au scris sute de articole despre intenția ungurilor de a-i primi cu măciuca pe spectatorii români sosiți la Budapesta. Dar n-am văzut decât o singură și lapidară relatare despre șirul de frumoase unguroaice care, după meci, în loc să arunce cu pietre și coctailuri molotov în ambasada
Ungurii, pokemonii României by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15866_a_17191]
-
preexistente, vecinătatea vegetației și personalitatea spațiului deja construit au funcționat ca premise în concepția și în elaborarea acestor lucrări. Accentul pus pe expansiunea formelor, combinația verticalei cu desfășurarea pe orizontală și gîndirea de tip arhitectural care poate fi descifrată în intenția artiștilor, plasează toate lucrările în perspectiva certă a unui ambient urban bine definit și cu o puternică personalitate. Din acest punct de vedere, cea mai amplă dezvoltare spațială, în care dimensiunea arhitecturală se întîlnește cu o anumită scenografie a dispunerii
Pe Argeș în sus (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15892_a_17217]
-
pe care o acordă suprafeței, dincolo de preocuparea evidentă pentru volum, realizînd expresiv o anumită ambiguitate între vegetal și mineral, între organic și anorganic. într-un anumit fel, Antero afirmă imensa disponibilitate a materialului printr-o inițială provocare și printr-o intenție polemică. Prin calitatea indiscutabilă a lucrărilor, prin claritatea proiectului și prin perspectiva practică în care a fost organizat totul, această primă ediție a simpozionului de sculptură în marmură de la Pitești este unul dintre cele mai importante evenimente ale genului din
Pe Argeș în sus (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15892_a_17217]
-
opiniile doamnei cu pricina nici cît negru sub unghie. Dar felul în care dl Stoiciu pune în pagina unui ziar onorabil astfel de mîrșăvii îmi întrece puterea de închipuire. Mă abțin cu greu să nu fac și eu procese de intenție, sugerînd motivul care, bănuiesc, îl mînă pe dl Stoiciu în această cruciadă. încerc un simțămînt de dezgust care ar trebui să-l pună pe gînduri pe dl Stoiciu.
Toamna se numără manualele by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15880_a_17205]
-
conțin cele mai simple clișee despre grinduri, lacuri, iezere și privaluri, iar luate împreună, alcătuiesc paisprezece mii de hectare de destrăbălare lingvistică. Publicul larg e sfidat prin cele mai gratuite alambicări ale unui discurs narativ brownian, haotic nu din vreo intenție a autorului, ci ca rezultat al imposibilității de a stăpîni revărsarea viscerală de personaje și acțiuni aduse în lume fără nici o noimă. Prostul gust nu vine din materia cu care scriitorul s-a hotărît să lucreze, cititorul român de azi
Apogeul creatiei lui Fănus Neagu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15900_a_17225]
-
fi consensul forțelor politice în privința integrării. Altfel spus, dl Adrian Severin pune în pagină într-o formă atractivă politic oferta premierului Năstase, folosindu-se de autoritatea pe care o are. Nu știu cu ce efecte, dar mă întreb cu ce intenții. Căci dacă premierul însuși voia un adevărat armistițiu pe această temă, înainte de a-l face public, ca pe o somație, putea să-l discute, la vîrf, cu liderii partidelor parlamentare, pentru a negocia răspunsuri afirmative. Oferta premierului, făcută în termeni
Scandalul candidaturii la NATO by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15914_a_17239]