3,937 matches
-
în analiza excluziunii sociale, iar acestea, la rândul lor, pot furniza noi arii modelelor de analiză genizate. În urma demersului de față consider că am reușit să construiesc o schemă analitică pentru o mai bună înțelegere a proceselor și modelelor care interacționează în vederea definirii și analizei excluziunii sociale. De asemenea, dimensiunea de gen a constituit o perspectivă utilă în această analiză. Consider că în urma acestui studiu pot fi inferate mai multe concluzii. În primul rând, se poate afirma că există un model
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
1990). Concepția sa privind complexitatea, elaborată încă din 1962, se sprijinea pe patru concepte fundamentale: ierarhie, evoluție, decompozabilitatea slabă și simplitate descriptivă. În concepția lui Herbert A. Simon, un sistem complex este format dintr-un număr mare de părți care interacționează într-un mod non-simplu, astfel că nu este posibilă reprezentarea proprietăților sistemului respectiv considerat ca un întreg. Sistemele complexe apar adeseori sub forma unei ierarhii (compuse din subsisteme care, la rândul lor, conțin alte subsisteme ș.a.m.d.) în care
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
a comportamentului emergent al sistemelor economice. De ce apar regularități globale în aceste economii în ciuda unei planificări și a unui control de sus în jos? Cum aceste regularități globale sunt generate de jos în sus, prin interacțiunile locale repetate dintre agenți interacționând autonom? Și cum de apar aceste regularități și nu altele? Al doilea aspect este cel normativ, axat pe proiectarea de noi mecanisme de reglare și control. Dându-se un sistem economic particular, existent sau virtual, care sunt implicațiile acestui sistem
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
fi situat un astfel de agent dar, tot așa de bine, acest mediu poate fi și realitatea fizică. Poziționarea reprezintă o proprietate fundamentală a agenților, care-i deosebesc de alte sisteme, de exemplu de sistemele expert. Acestea din urmă nu interacționează direct cu mediul, primind informația și cunoștințele prin intermediul inginerului de cunoștințe, care este un om. În acest mod, sistemul expert nu acționează direct asupra mediului, ci prin intermediul factorului uman. Autonomia este înțeleasă aici ca absența intervenției umane sau a altor
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
el); proactiv (adică acțiunile sale nu reprezintă simple reacții la mediu, ci este capabil să exercite un comportament orientat către un anumit scop și să inițieze acțiuni care îl apropie de aceste scopuri); și social (deci agentul este capabil să interacționeze cu alți agenți artificiali sau umani pentru a-și rezolva propriile probleme și a-i ajuta pe alții în activitățile lor). J. Ferber (1995) detaliază și mai mult lucrurile, el spunând, în esență, că agenții sunt entități reale (fizice) sau
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
-l ajute pe om în activitățile sale, către situația în care puterea acestor sisteme de calcul este utilizată pentru a acționa în medii distribuite, impredictibile, deschise și dinamice. În astfel de medii, sisteme eterogene (oameni, mașini, ecosisteme ș.a.) trebuie să interacționeze, să depășească limitele organizaționale sau naturale și să funcționeze eficient, în condițiile unor situații-problemă care se modifică rapid și dramatic, pentru a-și realiza scopurile proprii sau anumite obiective comune. Thomas Schelling a fost primul economist care a aplicat noile
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
continue și neanticipate care au loc în mediu; proactivitate: agentul nu reacționează doar ca răspuns la schimbările din mediul înconjurător; el este capabil să aibă comportamente orientate către atingerea unor scopuri, având în acest sens inițiativă proprie; abilitate socială: agentul interacționează cu alți agenți (și posibil oameni) utilizând un anumit limbaj de comunicare, care este înțeles de toți ceilalți agenți (sau oameni). Uneori, conceptul de agent are un înțeles mai restrâns și mai specific. De exemplu, când noțiunea de agent se
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
conform lui R. Brooks (1991), inteligența este produsul interacțiunii dintre un agent și mediul său. În plus, Brooks afirmă faptul că „comportamentul inteligent emerge din interacțiunea dintre comportamente mai simple, dar diferite între ele.” (Brooks, 1991, p. 1419). Aceste comportamente interacționează între ele în moduri diferite. De exemplu, un comportament poate decurge din outputul altui comportament. Aceste comportamente sunt organizate în ierarhii multinivel, în care la nivele de bază se află comportamente mai puțin abstracte (de exemplu, ocolirea unui obstacol în
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
superior, tinde să opereze cu aspecte sociale ale mediului și de aceea se numește agentul cunoașterii sociale sau metaagent. Aici găsim reprezentări despre ceilalți agenți - scopurile acestora, convingerile, comportamente posibile ș.a. Pentru a produce comportamentul global al agentului, aceste nivele interacționează între ele; modul specific de interacțiune depinde de arhitectură. În unele cazuri, fiecare nivel produce el însuși sugestii privind acțiunea pe care o va executa. În acest caz, medierea dintre aceste nivele astfel încât să se asigure un comportament general și
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
din domeniul realității înconjurătoare. Acești agenți sunt capabili să simtă și să acționeze; agenți mobili: agenți care se deplasează unde este nevoie, posibil urmând un itinerar. Deplasarea se poate face într-un spațiu real sau virtual; agenți interactivi: agenți care interacționează cu oamenii, alți agenți, sisteme legale și surse informaționale; agenți cooperativi: agenți care își coordonează acțiunile și negociază pentru a atinge obiective comune; agenți sociali: agenți care colaborează cu alți agenți și/sau oameni pentru a atinge scopuri comune; agenți
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
și funcționează un agent. Astfel spus, mediul definește proprietățile lumii în care agenții se află. Un mediu constă, deci, nu numai din toate entitățile aflate în jur, dar și din acele principii, legi și procese în care agenții există și interacționează. Proiectarea și implementarea agenților necesită luarea în considerare a acestor factori. Un exemplu tipic de agent situat într-un mediu este mușuroiul de furnici. Furnicile interacționează una cu cealaltă prin intermediul feromonilor pe care ele îl depozitează în mediu și acesta
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
jur, dar și din acele principii, legi și procese în care agenții există și interacționează. Proiectarea și implementarea agenților necesită luarea în considerare a acestor factori. Un exemplu tipic de agent situat într-un mediu este mușuroiul de furnici. Furnicile interacționează una cu cealaltă prin intermediul feromonilor pe care ele îl depozitează în mediu și acesta le ghidează acțiunile. Numeroase interacțiuni individuale conduc la dezvoltarea emergentă a drumurilor urmate de furnici prin mediu. Totuși, mediul este mai mult decât un canal de
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
ia în considerare rezultatul interacțiunii dintre doi agenți. În figura 3.11 sunt reprezentate diferite situații care pot apărea în comunicare. Se observă că avem cinci posibilități, dintre care cea mai complexă este situația e) în care cei doi agenți interacționează. Interacțiunea dintre doi agenți presupune, deci, comunicarea bidirecțională dintre aceștia, altfel spus transmiterea de informație de la unul la celălalt și invers, informație care modifică starea internă a fiecărui agent în parte. Activitățile are sunt realizate de fiecare agent în procesul
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
utilizate împreună. Acest lucru necesită introducerea, pe lângă protocoalele de comunicare, și a protocoalelor de interacțiune. Luarea în considerare a interacțiunilor dintre agenți duce la necesitatea introducerii conceptului de mediu social. Un mediu social este un mediu comunicațional în care agenții interacționează într-o manieră coordonată. Rezultă deci că mediul social este inclus în mediul comunicațional. Nu toate comunicațiile dintre agenți sunt sociale, dar activitatea socială a agenților necesită Mediul social este caracterizat de principii și procese, ca și celelalte medii, dar
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
influență și putere etc. Cultura: o mulțime de valori, credințe, dorințe, intenții, reguli morale care determină caracteristicile de mai sus (cultura afectează limbajul, protocolul de interacțiune, politicile sociale). Procesele mediului social se referă la condițiile care determină ca agenții să interacționeze în mod productiv. În particular, acestea se referă la: Managementul interacțiunii: gestiunea interacțiunilor dintre entități pentru a asigura că ele aparțin protocolului de interacțiuni dintre agenți care a fost ales. Apartenența la acest protocol poate fi asigurată de agenții participanți
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
realizate utilizând MBA. 1) Fluxuri O aplicație a MBA cu un mare impact economic o reprezintă simularea comportamentului clienților dintr-un supermarket. Comportamentele colective generate de miile de cumpărători pot fi extrem de complexe, ca și modul în care acești cumpărători interacționează. De exemplu, timpul de așteptare în fața unui stand cu mărfuri depinde de alegerile făcute de ceilalți cumpărători. Drumul ales pentru a vizita diferite standuri depinde de coșul de mărfuri dorit, dar și de fluxul pe care se deplasează ceilalți clienți
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
ofertei pe piață. În particular, nu putem distinge între agenți fundamentaliști și cartiști. ii) Nu există asimetrie informațională: aceeași informație este disponibilă pentru toți agenții. Agenții diferă prin modul în care procesează informația. iii) Absența interacțiunii sociale dintre agenți: agenții interacționează indirect prin intermediul prețului, ca în modelele Walrasiene standard. Nu se introduce nici o interacțiune socială intre agenți. În particular, nu se introduce nici localizarea, laticea sau structura de graf în mulțimea de agenți. iv) Eterogenitatea endogenă: regulile de comportament ale agenților
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
simulate. Cele mai cunoscute limbaje de modelare și simulare din domeniul sistemelor multiagent sunt Swarm (Minar et al., 1996), Repast (Collier et al., 2003), JAS (Sonnessa, 2004), SPADES (Riley, 2003) și Netlogo (Wilensky, 1999). De regulă un limbaj de simulare interacționează cu sistemele multiagent doar în faza de configurare. Acest lucru înseamnă, în esență, că după alegerea condițiilor inițiale ale sistemului complex, observatorul devine un spectator al evoluției simulate. Dacă estimarea variabilelor sistemului nu afectează în mod direct rezultatele simulării, acest
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
un model de simulare corect. În alte cazuri, însă, metode alternative sunt necesare pentru a rezolva astfel de probleme. O astfel de metodă, numită simulare participativă (Resnick et al., 1998) prevede o modalitate prin care se extinde capacitatea de a interacționa cu aceste sisteme în timpul simulării. Astfel, în cursul unei simulări participative, fiecare utilizator poate juca rolul unui sistem individual și poate vedea cum comportamentul sistemului ca un întreg emerge din comportamentele individuale ale agenților. Astfel de medii virtuale promovează cooperarea
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
și emergente. Totuși, prin reducerea exigențelor legate de precizia statistică a rezultatelor acestor modele, se pot depăși, cel puțin în parte, dificultățile descrise într-un mod eficient. Pentru aceasta este necesar ca modelele bazate pe agenți să fie capabile să interacționeze între ele rapid și un timp suficient de lung în cadrul unui mediu virtual. În particular, sunt necesare următoarele: un protocol comun acceptat pentru schimbul de informații; un canal de comunicație cu banda largă; putere mare de calcul pentru a controla
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
nu scopul simulării. Una dintre cele mai importante avantaje prin trecerea de la abordarea ca pe un simplu program de simulare la abordarea prin jocuri cooperative a modelelor bazate pe agenți este că, în cel de-al doilea caz, oamenii pot interacționa direct cu agenții din interiorul mediului virtual alăturându-se jocului. Deci, orice informație sau cunoștințele precedente privind mijloacele de simulare fac metodologia de simulare bazată pe agenți mai accesibilă. Deci devine posibilă utilizarea competenței cunoștințelor oamenilor pentru a crește acuratețea
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
să le rezolve prin interacțiunea cu modelul. Acest lucru este similar procesul mintal prin care un utilizator scrie un model de simulare obișnuit cu ajutorul unui limbaj de simulare obișnuit. În plus, oamenii de regulă nu cer putere computațională suplimentară atunci când interacționează între ei în timp. Ei utilizează un limbaj comun pentru a realiza aceste interacțiuni. De fapt, în timp ce un limbaj de simulare oferă un protocol de schimb de informație între agenți, un joc este înțeles de către oameni pornind de la regulile sale
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
în mod decisiv impunerea Științelor Complexității ca un domeniu științific major al științelor secolului XXI, propun o definiție a sistemelor adaptive complexe utilizând trei teme: varietate, interacțiune și selecție. Toate CAS sunt alcătuite dintr-un număr mare de agenți care interacționează. Într-o economie, de exemplu, acești agenți reprezintă unitățile de bază, începând cu firmele, gospodăriile, băncile comerciale ș.a. Acești agenți sunt diferiți între ei, deci există o varietate mare de agenți, dată de proprietățile și comportamentele lor diferite. În consecință
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
ș.a. Acești agenți sunt diferiți între ei, deci există o varietate mare de agenți, dată de proprietățile și comportamentele lor diferite. În consecință, agenții vor reacționa în mod diferit la stimulii aplicați de către alți agenți sau de mediul înconjurător. Agenții interacționează unul cu altul, formând o rețea complexă de conexiuni și dependențe, care reprezintă, de fapt, mediul în care aceștia evoluează. Nici un agent nu poate exista în afara acestei rețele de interacțiuni, care poate fi reprezentată de interdependențe materiale, energetice, informaționale, juridice
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
umane, care pot fi reprezentate ca și sisteme de artefacte cum ar fi sistemul tehnologiei informaționale (IT) și sistemul intelectual de idei. Un alt aspect important și strâns legat de cel anterior este că CAS sunt multidimensionale și toate dimensiunile interacționează și se influențează una pe alta. Acest lucru înseamnă că interacțiunile și interdependențele se formează între componente care se află pe nivele diferite, iar în cadrul fiecărui nivel, conexiunile pot fi orizontale și verticale. Un sistem multidimensional poate fi abordat din
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]