3,857 matches
-
vor formulă două, trei propoziții despre aceeași imagine (același obiect). Se aplaudă răspunsurile corecte. Se acordă stimulente. Elemente de joc: surpriză, întrecerea, aplauzele, închiderea și deschiderea ochilor. Durată: 50’ Locul desfășurării: sala de grupa Bibliografie: Gongea, Elenă, Ruiu, Georgeta, „Metode interactive de grup”, Ed. Arves „Revista Învățământul Preșcolar” nr.3-4/2010, Ed. Arlequin SCENARIUL ZILEI Activitatea va începe cu „Întâlnirea de dimineață”: salutul (educatoare copii, copii musafiri); prezenta; se completează calendarul naturii purtându-se discuții despre an, luna, săptămâna și ziua
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
sensibilități culturale. Noua sensibilitate „se manifestă printr-un textualism mediatic ce reunește, în tabloul virtual al romanului postmodern, sinesteziile simboliste, onirismul suprarealist și fantasmele pop-art. Textualismul mediatic folosește în proză mijloacele artei cibernetice (imagerie virtuală, simulări tridimensionale, ilustrație fractală, jocuri interactive, compresie digitală etc., uneori prin intermediul unei colaborări directe cu computerul, ca în cazul prozei electronice e-fiction), pentru a recompune universul într-o totalizare vizuală hipnotică. Textualismul mediatic va reabilita lectura participativă, transformându-și cititorii în eroi ai călătoriilor virtuale.” Totuși
MANOLESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287988_a_289317]
-
O altă parte a problemei o constituia faptul că efectele pesticidelor asupra altor specii erau examinate doar În condiții experimentale. Totuși, DDT-ul era aplicat În condiții de teren și, după cum arată Carson, oamenii de știință nu știau ce efecte interactive pot avea aceste substanțe atunci când intră În contact cu solul, apa și razele solare. Este interesant și, cred, simptomatic că aceste efecte de interacțiune au fost conștientizate de oameni din afara paradigmei științifice. Acest proces a Început, În particular, atunci când ei
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
În cadrul unor teste, vezi Nathan Rosenberg, Inside the Black Box: Technology and Economics, Cambridge University Press, New York, 1982, În special pp.120-141. Rosenberg afirmă clar că, În acest caz, limitele metodologiei științifice sunt determinate de imposibilitatea de a anticipa consecințele interactive ale numărului uriaș de variabile independente (inclusiv ale diferitelor tehnologii) ce acționează În cadrul unui turboreactor. Vezi, de asemenea, Kenneth Arrow, „The Economics of Learning by Doing”, Review of Economic Studies, iunie 1962, pp. 45-73. Charles E. Lindblom, „The Science of
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
impus de politica de securitate a datelor în cadrul organizației, în sistemele ERP de ultimă generație sunt incluse form-uri (formulare) care afișează informațiile într-o interfață grafică, cu un mod simplu și intuitiv de operare. Utilizatorul poate obține ad-hoc și interactiv informațiile dorite. Din punct de vedere tehnic, este vorba în primul rând de programarea soft, care a înlocuit programarea hard. Aceasta permitea scrierea de programe fixe ca și funcționalitate, în care opțiunile sunt limitate la cele avute în vedere inițial
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
de a informa și pe alții interesați de lucrurile ce au fost observate prin intermediul acestui serviciu. Practic acest serviciu permite accesul la un depozit de date care păstrează datele într-o formă normalizată, și extragerea informațiilor dorite într-o formă interactivă, formă ce permite interogări complexe. (așa numitele InfoCubes). SAP Master Data Management (SAP MDM) lucrează tot asupra depozitelor de date permițând că informații nespecifice, folosite în mai multe module SAP să fie armonizate pentru evitarea contradicțiilor între baze de date
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
de plămîni a scris persoanei care ne supervizează cartea și DVD-urile: „Pe site-ul CysticFibrosis.com se discută foarte mult despre Medicina Energetică. Mă gîndeam că veți aprecia cu toții ceea ce spun alții.” Iată cîteva din comentariile extrase din discuția interactivă de pe blog: Am amintit Înainte de cartea Medicina Energetică. DE CE Îmi place atît de mult? Din mai multe motive. Am Învățat cum să testez energia așa cum n-am știut niciodată să fac. Știu cum să testez hrana, vitaminele și medicamentele care
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
cei care practică medicina alternativă. David Feinstein este un psiholog clinician care a absolvit ambele facultățile The John Hopkins University School of Medicine și Antioch College. Lucrările sale premiate includ Personal Mythology, the Promise of Energy Psychology și Energy Psychilogy Interactive. Trib indian din America de Nord. N.t. Chi este considerată a fi forța vitală despre care se credea În taoism și În alte sisteme de gîndire chinezești că ar fi existentă peste tot. Circulația fără obstacole a forței chi și un
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
o iau chiar așa, dinspre această paranteză dreaptă Înspre observații, poate, mai generale. Mărturisești c-ai fost dezamăgit, să spunem simplificând, de aceste emisiuni ale ProTV-ului care, la un moment dat, propuneau tinerilor care participau - pentru că era o emisiune interactivă - să facă zgomot. Era o perioadă de timp, spui tu, când tipi serioși descopereau profunzimea și extensiunea unei culturi, Însă datorită acestei emisiuni, acestei generații care se Întâlnea și făcea zgomot, s-a petrecut tentativa mai multora spre o explorare
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
coroborată cu analiza sistemului care a făcut-o posibilă, Într-un anumit moment și Într-un anume gen de societate. Există deci mai multe feluri de muzeificări, așa cum există mai multe feluri de muzee, seci și inhibante, sau atractive, aproape interactive, care Încearcă să recreeze evenimentele prin puneri În scenă uzând de un fundal și de discursuri relaționate. Memoria suferinței și memoria rezistenței Ruxandra Cesereanu: Spre deosebire de Ștefan, eu nu am Întâlnit o generație fără memorie, chiar dacă cei cu care am lucrat
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
un raport intitulat „Drumul Europei către societatea informațională: un plan de acțiune”. Raportul enumera o serie de inițiative pentru a face Uniunea Europeană prima societate informațională complet integrată din lume. Planul chema la integrarea unui număr de activități transfrontaliere În rețele interactive și includea propuneri pentru o rețea de universități și centre de cercetare, rețele de control al traficului rutier și aerian, rețele de Îngrijire a sănătății și o rețea de administrație publică transeuropeană. Într-un raport adițional din 1996, intitulat „Europa
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de opinie publică nu se reduc la sondaje pe teme politice, și cu atât mai puțin la cele electorale, cu toate că acestea din urmă sunt mai numeroase și mai spectaculoase. În Enciclopedie de psihosociologie, opinia publică este definită ca „procesul psihosociologic interactiv de agregare a judecăților evaluative, atitudinilor și credințelor referitoare la o problemă socială ale unui număr semnificativ de persoane dintr-o comunitate care se exprimă verbal deschis” (Chelcea și Iluț, 2003, p. 242). B. Hennessy (1985) definește opinia publică drept
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
13.1.1.4. Tehnica CATWOE 312 13.1.1.5. Tehnica fishboning 313 13.1.1.6. Analiza cauzelor și consecințelor 315 13.1.1.7. Metoda copacului cu erori 315 13.1.1.8. Analizele segmentelor de decizie interactivă (AIDA) 316 13.1.1.9. Cardurile cu sarcini (task cards) 317 13.1.1.10. Analiza câmpurilor de forță 317 13.1.1.11. Diagrama Venn 318 13.1.1.12. Harta kinestezică 318 13.1.1.13. Recensământul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Fișa personală 354 13.2.1.8. Învățarea pe baza inteligenței emoționale. Dezvoltarea de sentimente în mediul de învățare 354 13.2.1.9. Analogiile 354 13.2.1.10. Tehnica imaginării 355 13.2.1.11. Metoda SINELG (Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii și a Gândirii) 356 13.2.2. Metode centrate pe observație 357 13.2.2.1. Observarea sistematică și independentă 357 13.2.2.2. Metoda anchetei 359 13.2.2.3. Tehnica Delphi 359
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
SMCR al lui Berlo privind comunicarea • Modelul lui George Gebner (figura 4) este văzut de James Watson și Anne Hill drept poate cel mai comprehensiv model al comunicării, relația dintre formă și conținut fiind pentru acest autor una dinamică și interactivă; de asemenea, o variabilă văzută ca importantă din punct de vedere educațional este balanța dintre acces și control. Figura 4. Procesul comunicării. Adaptare după modelul lui Gebner • Modelul lui Joseph DeVito (figura 5) include în aria comunicării câteva elemente pe
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
În acest mod, se poate observa (după cum remarcau Collins și Raven) că foarte rar, la un moment dat, acționează o singură sursă de putere. De obicei, situația de influență implică diverse combinații, în care formele de putere reacționează nonaditiv și interactiv. La aceste cinci baze ale puterii, R.A. Schmuck și P.A. Schmuck, citându-i pe Raven și Kruglanski, pe de o parte, și pe Hersey și Goldsmith, pe de alta, mai adaugă două care se referă în mod și mai explicit
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
profesorului în cauză cu predicția că se vor audia iarăși cursuri plictisitoare. În acest mod, se pot evidenția mai multe feluri de receptori după tipul de ascultare a mesajului practicat (asupra acestor aspecte vom reveni atunci când vom discuta despre ascultarea interactivă): - ascultarea pentru aflarea de informații; - ascultarea critică; - ascultarea reflexivă; - ascultarea pentru divertisment etc. În mod curent, nu se identifică un singur mod de ascultare la un receptor, fiind vorba despre o îmbinare, de multe ori dinamică, variabilă după mesaj, după
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
emițătorului, ele pot fi produse printr-o circularitate a acestor roluri și printr-o bună gestiune a resurselor de timp și umane în interiorul grupului. Poziția receptorului, ca și cea a satelitului pot fi optimizate prin dezvoltarea unor tehnici de ascultare interactivă permanente și adaptate. Poziția absentului presupune, probabil, dezvoltarea unor elemente motivaționale și de interes lărgite în cadrul activităților didactice. Luăm în considerație desfășurarea activă a unei astfel de dinamici deoarece, așa cum observă Ioan Jinga, „procesul de învățământ este prin excelență un
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cu lentile întunecate, deoarece pierdem accesul la un mare număr de informații rezultate din interacțiunea dintre noi și acea persoană; cadrul didactic, în special, trebuie să păstreze mereu prezent contactul vizual dintre el și cursanții săi, deoarece - așa cum accentuează ascultarea interactivă - se dezvoltă astfel un cadru propice și mai motivant pentru învățare); (3) exprimă emoțiile (într-un studiu efectuat de Hess, subiecții trebuiau să privească fotografiile unor femei, fiecare fotografie fiind executată în două exemplare - un exemplar era lăsat așa cum era
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
stereotipului inițial; 2) oferirea unui răspuns stimulului, referindu-ne la acesta ca individualitate/specificitate. Ceea ce se poate observa imediat atunci când ne referim la stereotipuri este activitatea predominant funcțională de emițător a receptorului; mai precis, acesta capătă unele atribute aparținând ascultării interactive, dar în sens negativ, „venind în întâmpinarea” emițătorului- în fapt, punând între el și acesta un set perceptiv care reflectă și nu lasă să treacă informația. Încă o dată remarcăm o constantă a axelor de forță ce caracterizează comunicarea ca domeniu
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
doilea indicator devine, astfel, armonizarea scopurilor și obiectivelor activității pe care ne-o propunem la structura comunicațională prezentă; - activitățile de perfecționare a deprinderilor de comunicare la nivelul emițătorului sau receptorului (pe care le vom detalia atunci când vom vorbi despre ascultarea interactivă) reprezintă un alt factor cu sferă de acțiune evidentă. În ceea ce-l privește pe emițător, elevii/studenții trebuie obișnuiți cu anumite aspecte legate de subiectul pe care vor să-l transmită (în ce măsură acesta întrunește necesitățile celor care vor recepționa mesajul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ca fiind un element de analiză și dezvoltare în sine, individualizându-se astfel ca o metodă aparte. În acest sens, putem propune - din punct de vedere strict didactic - depășirea sintagmei de ascultare activă și înlocuirea ei cu cea de ascultare interactivă. Raymond S. Ross și Mark G. Ross (1986) dezvoltă un interesant model de analiză a ascultării (aproximativ aceleași etape le vom regăsi mai târziu în piramida SIER - Senzație, Interpretare, Evaluare, Reacție - a lui Lyman K. Steil). În ceea ce privește primul exemplu, se
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Schmuck, Schmuck, 1992, pp. 250-251) a dezvoltat Sistemul Categoriilor de Interacțiune Verbală (VICS - Verbal Interaction Category System), în cadrul căruia a sistematizat schimburile verbale care se petrec în clasă; sistemul este folositor, dacă este să-l integrăm în conceptul de ascultare interactivă, în sensul că ne oferă o bază de plecare, dar - în opinia noastră - se limitează la atât, neoferind dimensiunea procesuală, interactivă a comunicării: A. Profesorul inițiază comunicarea: • oferă informații și opinii; • oferă direcții; • pune întrebări închise; • pune întrebări deschise. B.
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
schimburile verbale care se petrec în clasă; sistemul este folositor, dacă este să-l integrăm în conceptul de ascultare interactivă, în sensul că ne oferă o bază de plecare, dar - în opinia noastră - se limitează la atât, neoferind dimensiunea procesuală, interactivă a comunicării: A. Profesorul inițiază comunicarea: • oferă informații și opinii; • oferă direcții; • pune întrebări închise; • pune întrebări deschise. B. Răspunsul profesorului: • acceptă: - idei; - comportamente; - sentimente; • respinge: - idei; - comportamente; - sentimente. C. Răspunsul elevului/studentului: • răspunde profesorului: - predictibil; - nepredictibil; • răspunde altcuiva. D.
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cu ochii deschiși”; persoanele cuprinse în această categorie mimează atenția, dar în fapt gândurile lor sunt în cu totul alt areal decât cel adus în discuție de profesor. Un mod interesant de personalizare a acestor bariere în calea unei ascultări interactive, model asupra căruia ne vom opri, îl prezintă T.K. Gamble și M. Gamble (1993, pp. 150-151); o manieră asemănătoare o regăsim la Moore (1994, pp. 334-335), el referindu-se la ineficiența educațională a unor tipuri de ascultare: • Primul tip este
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]