1,925 matches
-
prezida juriul tezei de doctorat. Îi mulțumesc pentru bunăvoința cu care m-a sprijinit. Lucrările sale constituie pentru mine modelul a ceea ce am încercat să fac eu însumi în această lucrare: să combin narațiunea istorică cu elemente conceptuale pentru a interoga mai bine prezentul. Țin în aceeași măsură să-mi exprim recunoștința față de Patrick Le Galès și Patrice Duran pentru încurajările din ziua susținerii tezei. Adresez mulțumiri și lui George Felouzis, directorul Laboratorului de analiză a problemelor sociale și de acțiune
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
aceasta în vederea declanșării schimbării. Faptul că școala își asumă, în general, un rol eminamente pasiv, de reacție primară la un stimul exterior, urmărind doar modul în care indivizii își desfășoară activitatea sau se supun rutinelor zilnice, ne determină să ne interogăm cu privire la capacitatea reală a școlii de a conștientiza și alte nevoi. Din aceste considerente, astăzi, ca urmare a oportunităților pe care școala le are în a-și construi propriul viitor, considerăm că este nevoie de delimitarea unor noi obiective, nu
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
comportamentul de apropiere; * Forțe negative ce corespund nevoii de a ocoli obiecte sau situații, de a evita anumite evenimente și care generează comportamentul de evitare. În comunicare este foarte importantă cunoașterea acestor forțe și comportamente ceea ce ne obligă să ne interogăm asupra unor aspecte de genul: ce dorește individul să-și apropie? Ce încearcă să evite? În măsura în care școala va oferi individului posibilități reale de dezvoltare profesională și personală, atașamentul acestuia față de organizația școlară va fi unul real; b) Mecanismele proiective. Acestea
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
pe termen lung și planuri de acțiune, înzestrat cu gândire analitică și calități psihologice. Deși nu poate fi acuzată de o argumentație subțire, nu considerăm oportună accentuarea unei asemenea perspective ce ne-ar aduce permanent în situația de a ne interoga cu privire la calitățile unuia sau altuia sau la șansele pe care le pot avea liderii sau managerii în conducerea unei organizații. Dimpotrivă, fără a le suprapune complet sau măcar parțial, considerăm că un manager profesionist trebuie să întrunească și calități de
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
încurc când răspundeam de mai multe ori la aceleași întrebări, căci am fost convocată din nou, a doua zi. M-au ținut trei zile la Direcția Generală a Miliției, probabil pentru ca frica să-și facă efectul asupra mea. Am fost interogată de mai multe ori de maior în biroul lui care dădea spre stradă, la unul din etajele inferioare. La fiecare întrevedere, trebuia să reîncep penibila mea povestire. Cu ocazia asta, am cunoscut-o pe Virginica, milițianca prezentă în permanență la
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
în București) - și cele din România. De ce și notase detaliile astea? Fără îndoială că a făcut-o ca să discute cu alte persoane criticând regimul, și deci cu intenții de denigrare și de agitație subversivă! Acuzatul V.S. a fost de asemenea interogat asupra motivului pentru care lipsise la ultimele alegeri locale, când fusese ales Sfatul Popular al raionului Grivița Roșie, dovadă suplimentară a atitudinii sale ostile regimului. Interogatoriul a căutat să scoată în evidență faptul că toate acțiunile inculpatului aveau un substrat
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
venit rândul prietenei domnișoarei Economidis, doamna Batzaria:— Da, da! Spuneți-ne ce zicea baba aia reacționară! Ne interesează. De fapt, o aduseseră și pe doamna Batzaria - ceea ce evident că nu știam - ca să depună mărturie împotriva mea. Pe urmă, m-au interogat îndelung despre serile petrecute la familia Negroponte. Dacă se spuneau bancuri pe seama regimului sau a conducătorilor, ce se spunea etc. Și, deodată, anchetatorul mă întrerupea: — Astea nu erau întâlniri între prieteni! Erau reuniuni politice! Prin asta, înțelegea că familiile Tătărescu
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
un dar remarcabil de a povesti tot felul de întâmplări din garnizoană și din război. Și, mai ales, era un om foarte bun. Cum nu mai era scos la anchetă, își petrecea timpul urmărind ancheta mea, căci pe mine mă interogau în continuare, în fiecare zi... Cam pe la ora nouă dimineața, ușa se deschidea brusc, apărea în cadrul ei aceeași mutră - se schimba doar o dată pe lună - mi se puneau ochelarii și hop! mă duceau la anchetă. Nu mi se spunea niciodată
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
URSS. Citise mult, fără să fie foarte inteligent. Știa foarte bine că, datorită tuturor legilor din lume, prin însăși misiunea lor, atașații militari nu puteau fi acuzați de spionaj, întrucât acesta era rolul lor în mod deschis. Doar că fusese interogat de o brută - a cărui sarcină era tocmai de a se ocupa de foștii ofițeri - și fusese bătut cumplit, săracul. Numele lui era general de divizie Popescu. În armata română fuseseră mulți generali Popescu. Acesta avusese în libertate o pensie
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
lumea aceasta nu poate exista fără morală, iar morala nu se poate obține fără religie. O societate fără religie este ca o corabie fără busolă. Creștin este numele meu Sfântul Concordiu, care se afla arestat pentru că era creștin, a fost interogat de judecătorul său: - Cine ești și cum te cheamă? - Sunt creștin. - Nu asta te-am întrebat, ci care anume este numele tău? - Sunt creștin. - Termină odată cu prostiile. Eu nu te întreb acum dacă ești sau nu creștin, ci cum te
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
lumea aceasta nu poate exista fără morală, iar morala nu se poate obține fără religie. O societate fără religie este ca o corabie fără busolă. Creștin este numele meu Sfântul Concordiu, care se afla arestat pentru că era creștin, a fost interogat de judecătorul său: - Cine ești și cum te cheamă? - Sunt creștin. - Nu asta te-am întrebat, ci care anume este numele tău? - Sunt creștin. - Termină odată cu prostiile. Eu nu te întreb acum dacă ești sau nu creștin, ci cum te
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
în continuare ideile, dar premisele necesare acuzării existau. Ceea ce trebuia să argumenteze în continuare acuzația era că acțiunile filosofului au fost intenționat făcute împotriva a ceea ce i-a indicat biserica. În 1633, la vârsta de 69 de ani Galilei este interogat de către Inchiziție cu privire la lucrarea sa și la faptul că nu a ascultat indicațiile ce i-au fost date. Ca argument din partea Inchiziției a apărut un document în care era anunțat că nu mai are dreptul de a profesa "în orice
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
tot [s.n.], indiferente din ce este constituit acest tot]68. La Edgar Poe, gestul întoarcerii poetului spre sine are însă o semnificație ușor diferită. Cum omul care se exprimă prin intermediul liricii este, el însuși, parte integrantă a unei divinități expansive, "interogându-și propriul suflet", acesta discerne, în ea, "identitatea să cu Dumnezeu"69, deci "identitatea să cu poemul, deoarece poemul, ca act vital divin, sau creație a lumii, reprezintă întoarcere la adevăr"70. În profunzimile eului sau, poetul descoperă mișcarea sincronizata
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
că a dat uneori și câte o privighetoare"51. Într-un articol din Vremea, 1935, scris de Ion Călugăru (semnat I. Cg.), se arată că unele reviste din provincie ar merita să apară în capitală, singurul impediment fiind lipsa finanțării. Interogându-se asupra rolului acestor producții de cultură, autorul nota că studiile privind mișcările de cultură locală pot apărea și la edituri de renume dacă sunt bine scrise și că oricum, ele nu oglindesc neapărat specificul locului, fiind influențate tot de
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
deconstruiesc, de la un capăt la altul, tendința și natura recesivă (în înțelesul pe care Mircea Florian l-a dat termenului) a biopoliticii, evaluează critic reflecțiile deopotrivă etice și socio-politice generate de tehnoștiința biologică, după cum, tot prin vizorul lui Jean-Luc Nancy, interoghează în ce măsură biopolitica poate întruchipa o politică globală cu determinații bioactive, capabilă să țină sub control fenomenele determinate de procesul mondializării. În comentariile sale, cu o ambițioasă densitate conceptuală nu o dată amenințătoare pentru comprehensiunea unui lector mediu, exegeta expune la vedere
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
acută, stare generală alterată". Din istoricul bolii se reținem că debutul bolii se situează în urmă cu 12 ore când au apărut febră, frisoane, stare generală alterată și zone violacee pe tegumentele nasului și membrele inferioare și că: "Bolnava fiind interogată insistent, a recunoscut la ora 13/14.03.84 că și-a făcut manevre endouterine în scop abortiv" (s.p.). După internare s-a instituit terapia intensivă, dar starea s-a menținut grav alterată. S-a procedat la intervenție chirurgicală sub
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
m-am referit, sunt textele prin excelență cu ajutorul cărora domeniul Științelor comunicării își documentează (dincolo de nivelul instituțional la care se referea masiv Em Griffin, așa cum am constatat împreună în Capitolul I) facticitatea în Statele Unite ale Americii. Intenția mea este să interogăm împreună această "facticitate", să vedem în ce măsură putem lărgi și noi, cercetătorii pe domeniul Științelor comunicării din Timișoara, spațiul simbolic ce definește granițele recunoscute (de către cultura academică dominantă) ale cercetării, prin propriile noastre eforturi inovatoare. Astfel, mie personal pare să îmi
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
să chestioneze astfel de "adevăruri", ca cele implicate de președinte, în calitate de premise majore ale raționamentului său. Chiar dacă acestea nu au valoare de adevăruri universale, ele funcționează perfect, ca atare, în argumentarea președintelui, pentru că, îndeobște, suntem cu toții puțin înclinați să le interogăm, deși avem la îndemână această posibilitate logică: într-adevăr, viitorul nu se aseamănă, în mod necesar logic, trecutului, iar "viața și libertatea", ca valori umane, se pretează la măsurare (pierderea de vieți și libertăți umane datorate războiului poate fi gândită
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
întrebării, ca atare, pentru a putea, ulterior, privi cu suspiciune cursul acțiunilor, așa cum îl precize Nixon. Forbes Hill pune în evidență, cu finețea care îl caracterizează în analiza sa critico-retorică, faptul că americanii vor fi și mai puțin înclinați să interogheze viziunea despre lume, fundamentală pentru propria experiență de viață, dacă sunt expuși sentimentului de teamă. Nixon definește teama ca pe "o stare de neliniște cauzată de imaginea unui rău iminent de natură destructivă sau dureroasă"242. Astfel, mesajul lui Nixon
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
pătrund în zona problemelor de mediu. În Franța, consideră Afeissa, Legea Bernier din anul 1995 poate fi un reper temporal pentru o asemenea poziție. După Afeissa, nici această a doua poziție, comparativ cu problematica eticii mediului de factură anglo-saxonă, nu interoghează suficient "criza ecologică". Ce facem cu resursele naturale? Cum refacem echilibrele? Ce este ireversibil? Putem modifica activitățile umane și putem crea un nou cadru al acestora? Eticienii mediului înconjurător împărtășesc ideea că este necesar să interogăm explicit modalitățile generale de
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
de factură anglo-saxonă, nu interoghează suficient "criza ecologică". Ce facem cu resursele naturale? Cum refacem echilibrele? Ce este ireversibil? Putem modifica activitățile umane și putem crea un nou cadru al acestora? Eticienii mediului înconjurător împărtășesc ideea că este necesar să interogăm explicit modalitățile generale de raportare la natură care au fost gândite în tradiția filosofică, morală, științifică și religioasă occidentală, căutând soluții chiar în interiorul acestei tradiții. Dar poate această tradiție să ofere rezolvări la problemele de mediu de vreme ce ea însăși este
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
vorbește despre responsabilitatea utilizării tehnicii. O "doză" de etică și politică pătrund în zona problemelor de mediu. În Franța, Legea Bernier din anul 1995 poate fi un reper temporal pentru o asemenea poziție. Dar nici această a doua poziție nu interoghează suficient "criza ecologică". Ce facem cu resursele naturale? Cum refacem echilibrele? Ce este ireversibil și cum prevenim asemenea procese de deteriorare a mediului? Putem modifica activitățile umane și putem crea un nou cadru al acestora? Eticienii mediului înconjurător împărtășesc ideea
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
facem cu resursele naturale? Cum refacem echilibrele? Ce este ireversibil și cum prevenim asemenea procese de deteriorare a mediului? Putem modifica activitățile umane și putem crea un nou cadru al acestora? Eticienii mediului înconjurător împărtășesc ideea că este necesar să interogăm explicit modalitățile generale de raportare la natură care au fost gândite în tradiția filosofică, morală, științifică și religioasă occidentală, căutând soluții chiar în interiorul acestei tradiții. Dar, se întreabă unii ecologiști, poate această tradiție să ofere rezolvări la problemele de mediu
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
alege dintr o paletă redusă de oferte pe cea mai sclipicioasă, pe cea mai la Îndemână? Nu - Înseamnă a identifica noi probleme, a refuza oferta ce vine din percepția imediată, a crea ceva nou, a elabora noi relații, a te interoga asupra valului comun care Îi cuprinde pe toți, a elabora personal noi proiecte sau a face parte din colectivități vivante care pun realul În chestiune. Dar, mai ales, a reflecta, a te Îndoi. Poate face asta individul-masă, victimă a persuasiunii
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Mi-am Început târziu cariera universitară, la mulți ani de la terminarea facultății, În anii „destinderii”, cum e diagnosticată acea perioadă acum. Iar psihologia socială am descoperit-o singur, fără să fi avut un profesor care să mă inițieze. Sunt adesea interogat de colegi din Vest, mai tineri sau mai puțin tineri, asupra evoluției mele și trezesc totdeauna suspiciuni când le Împărtășesc secretul că nu am studiat niciodată psihologie socială și că nu am avut un maestru care să mă coordoneze. Lucram
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]