1,308 matches
-
poate trece în cazul modalis (instrumental, comitativ, acuzativ, secundar) prin antipasivizare. Ergativul poate deveni ablativ prin pasivizare. Terminațiile de persoanele 3 și 4 disting tranzitivitatea verbului la infinitiv. Topică liberă. Nu există conjuncții subordonatoare, pronume relative, nici fenomenul deplasării particulelor interogative. INUKTITUT Una dintre cele patru varietăți ale limbii INUIT, varietate vorbită în estul Arcticii. Cazul absolutiv este atribuit obligatoriu, dar fiind o limbă pro-drop, restricția nu este întotdeauna vizibilă. Verbele tranzitive se acordă cu subiectul și cu obiectul. Verbele intranzitive
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
interactiv (imperativ, hortativ sau intențional), dar obligatoriu, dacă modul e descriptiv. La nivel sintactic, nu există nicio manifestare a existenței unui pivot sintactic care să direcționeze operațiile de coordonare și de subordonare sau antipasivul. Construcțiile focalizate, cele relative și cele interogative sunt nominalizări. În multe privințe, tiparul sintactic este cel acuzativ, sursa acestuia fiind frecvent construcțiile deergativizate. Deergativizarea se produce cu ajutorul sufixului -t, omonim cu reflexivul. O cauză externă explicită este întotdeauna individualizată. Suprimarea acesteia este suficientă pentru a inidica o
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
pentru Dumnezeu și pentru oameni, să urmărească binele în toate faptele lui. În educație, subliniază Sfântul Vasile, se va recurge îndeosebi la Sfintele Scripturi, povestindu-le copiilor faptele exemplare săvârșite de Hristos și cultivându-le virtutea, prin intermediul sentințelor creștine. Metoda interogativă este recomandată ca un mijloc de captare a atenției. Pedepsele date copiilor, atunci când greșesc, trebuie alese în așa fel încât să fie determinați la gesturi opuse celor pentru care au fost sancționați. De exemplu, dacă un copil s-a purtat
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
el de la Iisus, pe lângă vindecarea trupească?” (Orbul din naștere este mai întâi vindecat de orbirea trupească, iar apoi i se dăruiește și vederea sufletească. Hristos vine la el și-i descoperă, față către față, pe Dumnezeu). Problematizarea Problematizarea, ca metodă interogativă creează în mintea elevilor o întrebare sau o situație problemă cu scopul de a le stimula efortul personal în surprinderea diferitelor relații între cunoștințele dobândite anterior și noile cunoștințe. Această metodă îi pune pe elevi în situația de căutare și
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
le spune oamenilor că s-a apropiat de ei împărăția, El care e Universalul concret îi cheamă să recîștige orizontul universalului, pentru a se statornici în el. Un minunat exemplu de gîndire pe linia universalului, o gîndire de tip problematizant, interogativ, căutător, gymnastikos, iar nu dogmatikos, ne oferă Origen. Cosmologia lui este o celebrare a universalului diversificat în toate făpturile lumii. Pentru teologul alexandrin, lumea aurorală nu are ierarhii obiectivate, ci este o desfășurare de ființe universale, de făpturi care ard
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
reținute de către participanții la desfășurarea modulului de instruire se realizează prin studiu individual. ... (5) Prezentarea și dezbaterea temelor prevăzute în planul de lecție se organizează și se realizează prin metode utilizate în educația adulților, astfel: ... - metode pasive de instruire: - metode interogative; - metode expozitive; - metode active de instruire: - metode simulative; - metode demonstrative; - metode interactive de grup; - metode de instruire în sistem e-learning sau asistată de calculator. (6) Evaluarea curentă a nivelului de cunoștințe și deprinderi corespunzătoare unei competențe profesionale, care rezultă din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226745_a_228074]
-
reținute de către participanții la desfășurarea modulului de instruire se realizează prin studiu individual. ... (5) Prezentarea și dezbaterea temelor prevăzute în planul de lecție se organizează și se realizează prin metode utilizate în educația adulților, astfel: ... - metode pasive de instruire: - metode interogative; - metode expozitive; - metode active de instruire: - metode simulative; - metode demonstrative; - metode interactive de grup; - metode de instruire în sistem e-learning sau asistată de calculator. (6) Evaluarea curentă a nivelului de cunoștințe și deprinderi corespunzătoare unei competențe profesionale, care rezultă din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230024_a_231353]
-
stări afective, după vocative exclamative și interjecții exclamative, atunci când acestea sunt cuvinte independente; - a se marca creșterea gradată a intensității vocii. Exemplu:,, Ce ochi frumoși ai !’’ Semnul întrebării - este folosit în scriere pentru a marca intonația propozițiilor sau a frazelor interogative. Se pune semnul întrebării după cuvintele, grupurile de cuvinte, propozițiile și frazele care au un caracter interogativ. Exemplu:,, Da’ slănină nu-i pod ? Unt nu-i ? Ouă nu-s?” ĂIon Creangă). Punctul și virgula - este semnul de punctuație care marcheaza
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
gradată a intensității vocii. Exemplu:,, Ce ochi frumoși ai !’’ Semnul întrebării - este folosit în scriere pentru a marca intonația propozițiilor sau a frazelor interogative. Se pune semnul întrebării după cuvintele, grupurile de cuvinte, propozițiile și frazele care au un caracter interogativ. Exemplu:,, Da’ slănină nu-i pod ? Unt nu-i ? Ouă nu-s?” ĂIon Creangă). Punctul și virgula - este semnul de punctuație care marcheaza o pauză mai mare decât cea redată prin virgulă și mai mică decât cea redată prin punct
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
află în interiorul cuvântului, de exemplu: cântec, gând, cuvânt, pâine, mână, etc. B. Conversația Ca metodă de predare-învățare, conversația ocupă primul loc în munca învățătorului, în predarea noțiunilor de gramatică, de ortografie și de punctuație. Conversația face parte din categoria metodelor interogative (conversative sau dialogate) și îsi asumă o multitudine de funcții; funcția euristică, de descoperire de noi adevăruri (de asimilare de noi cunoștințe) și formativă (conversația de tip euristic); - funcția de clarificare, de sintetizare și de aprofundare a cunoștințelor; - funcția de
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
Ori de câte ori, în lecțiile noi, se intâlnesc semnele de punctuație studiate până în acel moment, se cere elevilor să motiveze folosirea acestora. În clasa a II-a, la lecția de comunicare,, Semnul întrebării “, elevii sunt puși să citească o serie de propoziții interogative. Se desprinde și se învață regula :,, La sfârșitul propoziției prin care se întreabă ceva, se scrie semnul întrebării. ” Se fac diverse exerciții pentru consolidarea acestei reguli, cum ar fi : - să selecteze și să citească propoziții interogative dintr-un text ; - să
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
o serie de propoziții interogative. Se desprinde și se învață regula :,, La sfârșitul propoziției prin care se întreabă ceva, se scrie semnul întrebării. ” Se fac diverse exerciții pentru consolidarea acestei reguli, cum ar fi : - să selecteze și să citească propoziții interogative dintr-un text ; - să alcătuiască propoziții interogative ; - să transforme propoziții enunțiative în propoziții interogative ; - să completeze un text cu semnele de punctuație corespunzătoare ; - dictări. Virgula (, ) este întâlnită în abecedar, pentru prima dată în lecția,, Sunetul și litera o “ () mare de
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
și se învață regula :,, La sfârșitul propoziției prin care se întreabă ceva, se scrie semnul întrebării. ” Se fac diverse exerciții pentru consolidarea acestei reguli, cum ar fi : - să selecteze și să citească propoziții interogative dintr-un text ; - să alcătuiască propoziții interogative ; - să transforme propoziții enunțiative în propoziții interogative ; - să completeze un text cu semnele de punctuație corespunzătoare ; - dictări. Virgula (, ) este întâlnită în abecedar, pentru prima dată în lecția,, Sunetul și litera o “ () mare de tipar ),când o interjecție se desparte de
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
prin care se întreabă ceva, se scrie semnul întrebării. ” Se fac diverse exerciții pentru consolidarea acestei reguli, cum ar fi : - să selecteze și să citească propoziții interogative dintr-un text ; - să alcătuiască propoziții interogative ; - să transforme propoziții enunțiative în propoziții interogative ; - să completeze un text cu semnele de punctuație corespunzătoare ; - dictări. Virgula (, ) este întâlnită în abecedar, pentru prima dată în lecția,, Sunetul și litera o “ () mare de tipar ),când o interjecție se desparte de restul propoziției prin virgulă :,,O, e o
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
astfel să refacă înțelesul total al formulărilor trunchiate, recurgând la interogații succesive pentru ca fraza sa-i fie relevată în întregime. Inabilitatea conversațională a colocutorilor care acționează asemenea unor roboți primitivi, este responsabilă și de marea densitate de pronume și adverbe interogative, mereu stimulate de răspunsurile nesatisfăcătoare. Regula griceană a manierei se referă la evitarea ambiguității, impunând formularea unor enunțuri precise, directe și la obiect. Numeroase replici ale celor doi pseudointerlocutori sunt vagi și prin menționarea unor cuvinte cu un bagaj referențial
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
delimitat prin următoarele atribuții: - încurajarea prin fraze adecvate; - orice intervenție inhibitoare este sancționată printr-un clopoțel; la trei asemenea greșeli persoana părăsește ședința; - când ritmul activității se blochează conducătorul propune propriile sale idei sau folosește strategii stimulative (de exemplu lista interogativă a lui Osborn). II. Etapa luminii roșii În această etapă animatorul verifică lista ideilor, le clasifică și apoi sunt studiate de către experți, fiind reținute cele mai viabile. Dacă numărul lor este de aproximativ 1015% din totalul celor obținute se poate
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
raționale (analitice) 1. Metoda listelor A fost inițiată în 1932 de R. Crawford prin așa numita listă a atributelor. În esență, presupune descompunerea minuțioasă a problemei de rezolvat, în scopul analizării fiecărui element astfel obținut. A. Osborn a creat lista interogativă care-i poartă numele și care propune o serie de întrebări stimulative pentru debitul creativ, grupate pe 9 categorii: alte utilizări, adaptare, modificare, mărire, combinare, micșorare, înlocuire, reorganizare și inversare. Această listă este utilizată în ședințele de brainstorming, atunci când discuțiile
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
aptitudinea de conducere; - aptitudinea artistică; - aptitudinea științifică; - aptitudinea tehnică; - aptitudinea socială. 2. Detectarea și stimularea copiiilor superior înzestrați Profilul psihologic al copiilor superior înzestrați cuprinde, în primii ani de viață, următoarele trăsături: activism, receptivitate superioară, precocitatea vorbirii, bogăția vocabularului, spirit interogativ, memorie bună, imaginație bogată; uneori apare, la trei ani, dorința de a citi, prin încercări de a descifra titluri de ziare, cărți, reclame. Pentru a stimula aceste abilități sunt recomandate exerciții de citire până la patru ani și de scris și
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
de o autenticitate potențată în absența patetismului și a „literaturii”. Iminența extincției dezactivează orice convenție literară. Unele versuri anticipă interogația argheziană („Urechea ta mă poate auzi? / Și ochiul tău e-n stare să mă vadă?”, Lui Dumnezeu), în altele, tensiunea interogativă antinomică cedează locul unei seninătăți nelumești, aproape mistice (Denii) sau sentimentului compensator al reintegrării cosmice (Moarte). Ciclul Plâns înecat - cu poeme îndeosebi erotice - este marcat de poetica simbolistă (evocarea melancolizată a trecutului instituie un univers al indeterminării și vagului, al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286268_a_287597]
-
Intimitatea verbului anunță un lirism reflexiv, retractil, livresc, abstractizant, de care autorul nu se va despărți nici în volumele următoare. Temele predilecte sunt destinul, dragostea, cunoașterea, adevărul, memoria, existența/inexistența, moartea, timpul/eternitatea, jertfa, idealul/realul, tăcerea/cuvintele, toate puse interogativ sub semnul principiului coincidenței contrariilor („Drumul în sus și drumul în jos, sunt unul și același?”). Poemele, multe cu o ritmică muzicală, chiar dacă sunt construite aparent eteroclit, au o logică sinuoasă, oscilând între afirmația și negația metaforică, fiind uneori discursive
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286856_a_288185]
-
să nu facă dificilă înțelegerea. Poetul apelează la un lexic mai mult popular („odihnă”, „zintâi”, „mădular”, „tain”, „a se la” etc.), în care se ivesc și unele neologisme. Efectul de vechime îl asigură, de asemenea, sintaxa (infinitivul lung sau folosirea interogativului „au”, de pildă), dar mai ales inversiunile. Încununând creația lui S., Războiul nevăzut aduce o contribuție deloc neglijabilă la îmbogățirea poeziei religioase românești. SCRIERI: Al Sfintei Cuvioase Paraschiva cea Nouă acatist, București, 1931; Pregătiri pentru călătoria din urmă, București, 1932
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
îmi joc nu viața, ci eternitatea, nu împlinirea sau ratarea, ci mântuirea sau damnarea mea, cel care pune întrebarea și mă judecă se pierde într-o indeterminare supremă. Cu cât sunt mai mari miza, răspunderea și vina, cu atât instanța interogativă îmi este mai neclară. La drept vorbind, eu nu mi-l pot reprezenta nicicum pe cel care mă întreabă, așa cum nu-mi pot reprezenta circumstanțele interogării și așa cum criteriile de judecare îmi rămân neștiute. Pedeapsa, oricât de strivitoare ar fi
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
se va întâmpla mâine? (1972) și Artă și speranță (1974), abordarea fenomenului artistic contemporan din perspectiva unei gândiri marxiste eliberate de dogmatism. Necesitatea reexaminării conceptelor estetice tradiționale (techne, ars, mimesis), în vederea stabilirii „locului și rolului artei în societate”, conduce demersul interogativ, pe urmele lui Freud, Marcuse, Fromm sau Adorno, spre cele mai importante probleme ale relației dintre artă și societatea industrială: problema kitsch-ului, politizarea mesajului estetic, raportul dintre normal și patologic în artă, rolul pieței în impunerea valorii estetice. Problematica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285152_a_286481]
-
Vlad, Romanul și „autobiografia”, TR, 1976, 6; Ion Simuț, „Conul de umbră”, ECH, 1976, 4; Ulici, Prima verba, II, 177-179; Poantă, Radiografii, I, 59-62, II, 160-163; Dan C. Mihăilescu, Un roman al memoriei afective, LCF, 1979, 4; Irina Petraș, Proză interogativă, RL, 1979, 43; Ciobanu, Însemne, 248-249; Șerban, Ispita, 127-133; Moraru, Semnele, 247-252; Cornel Ungureanu, Diferite nostalgii, O, 1985, 35; Traian Ungureanu, Roman social, RL, 1985, 41; Ion Simuț, Grigore Zanc după trei romane, F, 1986, 3; Cosma, Romanul, I, 162-164
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290702_a_292031]
-
de teorie literară și poetică, absolut necesare pentru ca demersul să capete o dimensiune pe măsură. Un simplu inventar al tuturpr noțiunilor cu care se operează În condițiile predării-Învățării Limbii și literaturii române, Îl pune pe oricare Învățăcel Într-o stare interogativă și nu trebuie să mire pe nimeni o asemenea situație. Ele se asimilează prin repetiție, dar la o cunoaștere absolută a acestora și o operare cu acestea În orice condiții și oricând, este de domeniul fanteziei. Un pedagog american, pe
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]