1,350 matches
-
un anumit mod verbal la care se folosește predicatul propoziției subordonate circumstanțiale. Pentru limba franceză este caracteristic faptul că în grupul substantival poate fi folosit un singur determinant abstract dintre articole (nehotărât, hotărât, partitiv) sau dintre adjectivele posesiv, demonstrativ și interogativ. Numai determinantul numeral și anumite adjective nehotărâte pot fi folosite împreună cu un articol. Este o chestiune complexă cea a cazurilor când substantivul se folosește fără articol. În grupul substantival cu atribut(e) este de asemenea o chestiune complexă cea a
Limba franceză () [Corola-website/Science/296698_a_298027]
-
În schimb sunt diferențe esențiale în procedeele (topică, prozodie, construcții) prin care se exprimă rolul de temă și de remă al diferitelor părți ale propoziției și prin care se scoate în evidență una sau alta dintre ele. Privitor la propoziția interogativă, specific pentru franceză este că o anume întrebare totală sau parțială poate avea de cele mai multe ori nu o singură construcție, ci două, trei sau patru. Pentru propoziția negativă este caracteristic faptul că în limba standard aceasta se bazează totdeauna pe
Limba franceză () [Corola-website/Science/296698_a_298027]
-
transcendental al lui Kant, din punct de vedere pragmatist. El a scris ulterior pe subiecte variate, precum biologia din perspectivă hegeliană și a dobândit reputație în special în domeniul filosofiei dreptului. A fost un pionier în domeniul logicii erotetice (logica interogativelor), pe care a numitr-o „problematologie”. O lucrare foarte interesată și cea mai neglijată este "Systeme de metaphysique implicite dans les postulats de toute connaissance possible". Avem aici o inovație teoretică în metafizică: Sperantia înlocuiește teoriile categoriale ale metafizicii clasice cu
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
implicite dans les postulats de toute connaissance possible". Avem aici o inovație teoretică în metafizică: Sperantia înlocuiește teoriile categoriale ale metafizicii clasice cu analiza întrebărilor celor mai generale, analiză făcută posibilă de problematologia lui. Așadar, teoria-cadru a metafizicii devine logica interogativelor. Recent, concepția sa despre metafizică a fost comparată cu cea a lui Collingwood. Din multitudinea de autori filosofici neafiliați celor trei curente precedente îi putem menționa aici pe Vasile Băncilă (1897-1979), Ionel Gherea, Anton Dumitriu (1905-1992) și Ștefan Lupașcu (1900-1988
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
care poartă un accent de aceeași intesitate și mai puternic decât celelalte din propoziție: "Nem száznyolc, hanem százhét éves a nagymamám" „Bunica mea nu are 108 ani, ci 107”. Intonația descendentă caracterizează propozițiile afirmative și imperative, ca și pe cele interogative parțiale (cu cuvânt interogativ referitor la o anumită parte de propoziție): "Esik az ↘ eső" „Plouă”; "Hozza ide a ↘ széket!" „Aduceți scaunul!”; „De unde știi?” Propozițiile interogative totale (la care se răspunde prin „da” sau „nu”) compuse din cel puțin trei silabe
Fonologia limbii maghiare () [Corola-website/Science/316227_a_317556]
-
de aceeași intesitate și mai puternic decât celelalte din propoziție: "Nem száznyolc, hanem százhét éves a nagymamám" „Bunica mea nu are 108 ani, ci 107”. Intonația descendentă caracterizează propozițiile afirmative și imperative, ca și pe cele interogative parțiale (cu cuvânt interogativ referitor la o anumită parte de propoziție): "Esik az ↘ eső" „Plouă”; "Hozza ide a ↘ széket!" „Aduceți scaunul!”; „De unde știi?” Propozițiile interogative totale (la care se răspunde prin „da” sau „nu”) compuse din cel puțin trei silabe au intonație ascendentă-descendentă: "Pontosan
Fonologia limbii maghiare () [Corola-website/Science/316227_a_317556]
-
108 ani, ci 107”. Intonația descendentă caracterizează propozițiile afirmative și imperative, ca și pe cele interogative parțiale (cu cuvânt interogativ referitor la o anumită parte de propoziție): "Esik az ↘ eső" „Plouă”; "Hozza ide a ↘ széket!" „Aduceți scaunul!”; „De unde știi?” Propozițiile interogative totale (la care se răspunde prin „da” sau „nu”) compuse din cel puțin trei silabe au intonație ascendentă-descendentă: "Pontosan érkezett a vonat?" „Trenul a sosit la timp?” Propozițiile interogative totale mono- sau bisilabice au intonație numai ascendentă: "Jó?" „E bun
Fonologia limbii maghiare () [Corola-website/Science/316227_a_317556]
-
eső" „Plouă”; "Hozza ide a ↘ széket!" „Aduceți scaunul!”; „De unde știi?” Propozițiile interogative totale (la care se răspunde prin „da” sau „nu”) compuse din cel puțin trei silabe au intonație ascendentă-descendentă: "Pontosan érkezett a vonat?" „Trenul a sosit la timp?” Propozițiile interogative totale mono- sau bisilabice au intonație numai ascendentă: "Jó?" „E bun(ă)?”; "Igen?" ['i↗gɛn] „Da?”
Fonologia limbii maghiare () [Corola-website/Science/316227_a_317556]
-
Mostanában gyakran gondolok rád" „În ultima vreme mă gândesc deseori la tine”, "Utoljára az irodában láttam" „Ultima dată l-am văzut la birou”. Adverbele pronominale pot fi considerate din două puncte de vedere: pe de o parte se diferențiază în interogative, demonstrative, relative, nehotărâte și generale; pe de altă parte se clasifică în adverbe pronominale de loc, de timp și de mod. Cele relative, nehotărâte și generale se formează prin compunere de la cele interogative.
Adverbul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316240_a_317569]
-
pe de o parte se diferențiază în interogative, demonstrative, relative, nehotărâte și generale; pe de altă parte se clasifică în adverbe pronominale de loc, de timp și de mod. Cele relative, nehotărâte și generale se formează prin compunere de la cele interogative.
Adverbul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316240_a_317569]
-
pronume, tratând clasificarea, formarea și utilizarea lor pronominală și adjectivală, precum și morfemele care exprimă categoriile gramaticale ce le caracterizează: persoana, numărul și cazul. Majoritatea gramaticilor limbii maghiare iau în seamă nouă specii de pronume: personale, reflexive, de reciprocitate, posesive, demonstrative, interogative, relative, nehotărâte și generale. În funcție de părțile de vorbire pe care le pot înlocui, pronumele se împart în substantivale, adjectivale și numerale. Pronume substantivale sunt pronumele personale, pronumele reflexive, pronumele de reciprocitate, pronumele posesive, o parte din pronumele demonstrative, două pronume
Pronumele în limba maghiară () [Corola-website/Science/316248_a_317577]
-
relative, nehotărâte și generale. În funcție de părțile de vorbire pe care le pot înlocui, pronumele se împart în substantivale, adjectivale și numerale. Pronume substantivale sunt pronumele personale, pronumele reflexive, pronumele de reciprocitate, pronumele posesive, o parte din pronumele demonstrative, două pronume interogative, pronumele relative, pronumele nehotărâte și pronumele generale. Categoria pronumelor adjectivale cuprinde o parte din pronumele demonstrative și o parte din pronumele interogative. Printre pronumele numerale se află unele pronume demonstrative și unele pronume interogative. Gramaticile limbii maghiare consideră tot pronume
Pronumele în limba maghiară () [Corola-website/Science/316248_a_317577]
-
substantivale sunt pronumele personale, pronumele reflexive, pronumele de reciprocitate, pronumele posesive, o parte din pronumele demonstrative, două pronume interogative, pronumele relative, pronumele nehotărâte și pronumele generale. Categoria pronumelor adjectivale cuprinde o parte din pronumele demonstrative și o parte din pronumele interogative. Printre pronumele numerale se află unele pronume demonstrative și unele pronume interogative. Gramaticile limbii maghiare consideră tot pronume și ceea ce gramaticile românești consideră adjective pronominale. Și în maghiară sunt cuvinte care pot fi numai pronume (de exemplu cele personale, cele
Pronumele în limba maghiară () [Corola-website/Science/316248_a_317577]
-
parte din pronumele demonstrative, două pronume interogative, pronumele relative, pronumele nehotărâte și pronumele generale. Categoria pronumelor adjectivale cuprinde o parte din pronumele demonstrative și o parte din pronumele interogative. Printre pronumele numerale se află unele pronume demonstrative și unele pronume interogative. Gramaticile limbii maghiare consideră tot pronume și ceea ce gramaticile românești consideră adjective pronominale. Și în maghiară sunt cuvinte care pot fi numai pronume (de exemplu cele personale, cele reflexive, cel de reciprocitate și cele posesive), cuvinte care pot fi pronume
Pronumele în limba maghiară () [Corola-website/Science/316248_a_317577]
-
gramaticile românești consideră adjective pronominale. Și în maghiară sunt cuvinte care pot fi numai pronume (de exemplu cele personale, cele reflexive, cel de reciprocitate și cele posesive), cuvinte care pot fi pronume sau adjective (majoritatea celor demonstrative și a celor interogative, o parte din cele relative, nehotărâte și generale) și unele cuvinte care pot fi numai adjective pronominale. Formele de nominativ și de acuzativ ale pronumelui personal sunt: Ca în română, există pronume pentru două grade diferite de adresare politicoasă: pronumele
Pronumele în limba maghiară () [Corola-website/Science/316248_a_317577]
-
ne mondj!" „Nu spune așa ceva!”, Olyat akarok" „Vreau unul/una ca acela/aceea”. Formele acestora sunt: Observații: Forme: Observații: Majoritatea pronumelor nehotărâte se construiesc cu elementele prime de compunere "vala-" sau "né-", cele mai multe având ca al doilea element un pronume interogativ. Formele pronumelor nehotărâte sunt următoarele: Unii autori includ aceste pronume și adjective printre cele nehotărâte fără a le numi cu un termen aparte, dar altele le consideră o clasă aparte sau o subclasă a celor nehotărâte. Și acestea sunt compuse
Pronumele în limba maghiară () [Corola-website/Science/316248_a_317577]
-
nehotărâte sunt următoarele: Unii autori includ aceste pronume și adjective printre cele nehotărâte fără a le numi cu un termen aparte, dar altele le consideră o clasă aparte sau o subclasă a celor nehotărâte. Și acestea sunt compuse cu pronumele interogative, având ca element prim de compunere "akár-/bár- " (cu înțeles concesiv), "mind-" (cumulativ) sau "se-" (negativ).
Pronumele în limba maghiară () [Corola-website/Science/316248_a_317577]
-
idő" „Vremea s-a stricat foarte tare”. Prefixul se plasează după predicat în propoziția negativă și în cea imperativă: "Péter nem megy ki a szobából" Péter nu iese din cameră", "Menj ki a szobából!" „Ieși din cameră!” Și în propoziția interogativă prefixul se plasează după predicat ("Péter megy ki a szobából?" „Péter iese din cameră?”, "Ki megy ki a szobából?" „Cine iese din cameră?”), în afară de cazul când predicatul este accentuat: "Kimegy Péter a szobából?" „Iese Péter din cameră?” Cuvintele cu sens
Cuvintele funcționale în limba maghiară () [Corola-website/Science/316259_a_317588]
-
vedere, propoziția analizabilă poate fi completă sau incompletă. Aceste tipuri de propoziții se caracterizează prin structura sintactică și intonativă, prin anumite tipuri de cuvinte pe care le conțin și prin modul predicatului. Sunt cinci tipuri de propoziții: enunțiative, optative, imperative, interogative și exclamative, fiecare cu subdiviziuni. Propoziția enunțiativă poate fi: Propoziția optativă are două subtipuri, delimitate după modul predicatului și particulele pe care le pot conține propozițiile. Astfel sunt: Propoziția imperativă are ca subiect destinatarul căruia i se adresează, iar predicatul
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
jos gunoiul!”), uneori persoanei întâi plural: "Menjünk egy kicsit gyorsabban!" „Să mergem puțin mai repede!” Poate fi și o propoziție neanalizabilă având ca termen principal un substantiv sau un infinitiv care exprimă o injoncțiune: "Futás!" „Fuga!”, "Felállni!" „În picioare!” Propoziția interogativă este de mai multe feluri: O categorie aparte de propoziție interogativă este cea care completează o propoziție enunțiativă, fiind constituită dintr-un cuvânt propoziție, de exemplu un cuvânt de negație, dintr-o particulă sau, eventual, un adverb sau un adjectiv
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
mergem puțin mai repede!” Poate fi și o propoziție neanalizabilă având ca termen principal un substantiv sau un infinitiv care exprimă o injoncțiune: "Futás!" „Fuga!”, "Felállni!" „În picioare!” Propoziția interogativă este de mai multe feluri: O categorie aparte de propoziție interogativă este cea care completează o propoziție enunțiativă, fiind constituită dintr-un cuvânt propoziție, de exemplu un cuvânt de negație, dintr-o particulă sau, eventual, un adverb sau un adjectiv: "Jó a leves,ugye / igaz / mi / nem?" „E bună supa, așa
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
cuvânt propoziție, de exemplu un cuvânt de negație, dintr-o particulă sau, eventual, un adverb sau un adjectiv: "Jó a leves,ugye / igaz / mi / nem?" „E bună supa, așa-i / ai / nu?”; "Moziba megyünk, jó?" „Mergem la film, bine?” Propoziția interogativă retorică se poate delimita numai din punct de vedere pragmatic: "Miért mondtam el ezeket a szempontokat? Azért, hogy jobban lássuk..." „De ce am amintit aceste puncte de vedere? Ca să se vadă mai bine...” Propoziția exclamativă poate conține: Propoziția pozitivă este cea
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
de vedere logic, partea din propoziție scoasă în evidență este deseori rema, adică informația nouă din aceasta față de temă, adică de informația deja cunoscută de destinatarul comunicării. Astfel, de obicei, partea scoasă în evidență este răspuns la o întrebare: Cuvintele interogative din întrebarea directă sunt totdeauna scoase în evidență, deci și ele își au locul înaintea predicatului. Partea negată dintr-o propoziție are și ea același statut: "Ma reggel senkivel nem találkoztam a villamoson" „Azi dimineață cu nimeni nu m-am
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
reluându-le sau anticipându-le, fiind deosebit de toate celelalte pronume prin faptul că în același timp introduce o propoziție subordonată, fiind parte de propoziție în aceasta. În unele limbi, cel puțin o parte din pronumele relative sunt identice cu pronume interogative: Într-o limbă precum maghiara, pronumele relative sunt formate de la pronumele interogative cu formantul antepus "a-", dar acesta este uneori omis, pronumele relativ devenind identic cu cel interogativ: aki" „care, cine”, ami" „care, ce”, amelyik" „care”, amely" „care”, ahány" „cât
Pronume relativ () [Corola-website/Science/316309_a_317638]
-
că în același timp introduce o propoziție subordonată, fiind parte de propoziție în aceasta. În unele limbi, cel puțin o parte din pronumele relative sunt identice cu pronume interogative: Într-o limbă precum maghiara, pronumele relative sunt formate de la pronumele interogative cu formantul antepus "a-", dar acesta este uneori omis, pronumele relativ devenind identic cu cel interogativ: aki" „care, cine”, ami" „care, ce”, amelyik" „care”, amely" „care”, ahány" „cât”, amennyi" „cât”. Există și pronume relativ numit nul, când poate fi omis
Pronume relativ () [Corola-website/Science/316309_a_317638]