4,210 matches
-
nivel individual, psihosocial, familial, organizațional, comunitar sau societal. Probleme precum: bolile cardiovasculare, anxietatea, depresia, cancerul, accidentele, consumul de droguri, lipsa sau necunoașterea metodelor de planificare familială, relațiile disfuncționale, poluarea, izolarea socială, incapacitatea de a gestiona stresorii ocupaționali sau familiali, violența interpersonală, infecția HIV/SIDA, bolile cu transmitere sexuală, creșterea costurilor serviciilor medicale, un acces redus la servicii medicale și unul aproape inexistent la servicii psihosociale și medico-sociale au reprezentat și reprezintă de nenumărate ori tot atâtea motive de întețire a acestor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
viață sau calității vieții. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a adoptat o viziune multidimensională a stării de sănătate, ce extinde starea de sănătate dincolo de structura și funcționarea corpului uman, înglobând sentimentele, emoțiile, valorile, abilitatea de a gândi și natura relațiilor interpersonale. În 1948, OMS definea sănătatea ca fiind „o stare de completă bunăstare fizică, mentală și socială și nu doar absența bolii și infirmității” (World Health Organization, 1947). Sănătatea poate exista, astfel, chiar și în prezența unei boli sau a unei
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
se simte o persoană în compania altor persoane definește sănătatea socială a acesteia. A avea relații sănătoase, uneori solicită un efort considerabil. Conceptualizarea pozitivă a stării de sănătate din ultimii ani include câteva constructe de bază: un corp sănătos, relații interpersonale de calitate, existența sensului și scopului în viață. Persoanele cu relații personale de calitate și cu rețele sociale suportive tind să fie mai rezistente la îmbolnăvire și recuperează mai rapid după îmbolnăvire comparativ cu persoanele ce au relații sociale deficitare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
schimbări și cerințe contradictorii determinate de multiplele roluri sociale și au nevoie de rețele sociale de sprijin mai mari. Nu toate contactele sociale oferă suport. Se presupune că integrarea socială poate fi dăunătoare dacă este acompaniată de conflicte sau probleme interpersonale (Medalie și Goldbourt, 1976). Rețelele sociale și suportul social sunt relaționate cu numărul de contacte sociale și cu calitatea relațiilor unei persoane (incluzând aici suportul emoțional și confidențialitatea). S-a considerat că suportul social poate acționa ca un tampon în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
sprijin emoțional fiind corelată cu rate mai scăzute ale abuzului de tutun și alcool. În concluzie, apartenența la o rețea socială este condiția minimă pentru a putea beneficia de acțiuni de suport, în timp ce suportul perceput reflectă în mare măsură tranzacțiile interpersonale. Astfel, deși suportul social este o resursă de mediu diferită de resursele individuale, totuși nu trebuie neglijat faptul că suportul perceput și cel primit depind atât de experiențele precedente, cât și de caracteristicile de personalitate (cum ar fi atitudinea față de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
confruntărilor dintre personaje și actori la dispute între două „tipuri pure” de actanți: unii% „negativi”, alții% „pozitivi”. Combinarea unei scheme cultural-valorice maniheiste și naturalizante (lupta Binelui și Răului, legea celui mai puternic, înfruntarea ca trăsătură a interacțiunii umane din zona interpersonală intimă - ceea ce vedem sistematic în schema narativă a serialelor americane difuzate și de televiziunile din România) - cu procedeul tehnic al filmării preferențiale în „plan apropiat” (deci asocierea dintre o anumită schemă narativă și anumite procedee de vizualizare), favorizează reprezentarea violenței
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
sau mai multe (sub)sisteme dintre următoarele patru: - sistemul democratic și legal care presupune integrare civică; - piața muncii, care promovează integrarea economică; - sistemul statului bunăstării care promovează ceea ce se poate numi integrare socială; - sistemul familiei și comunității care promovează integrarea interpersonală” (Berghman, 1996). Excluziunea socială se referă cu precădere la o situație de eșec privind realizarea deplină a drepturilor cetățenești, datorită unor cauze structurale de natură socioeconomică, dar și unor cauze de natură individuală. Noua perspectivă de abordare a marginalizării sociale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
în instituțiile de tip cazarmă, în care și-au petrecut copilăria. Prin urmare, acest segment implică eforturi deosebite în vederea incluziuni sociale deoarece se pune simultan problema găsirii unei locuințe, a unui loc de muncă, a construirii unor relații sociale și interpersonale diferite prin natura lor de experiența anterioară. Autoritatea Națională pentru Protecția Copilului și Adopție (ANPCA) a considerat că singura soluție pentru tinerii care părăsesc instituțiile este descentralizarea problemei, deci și a responsabilităților. Implicarea comunității locale este pozitivă, dar astfel nu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
Nu au suport din partea unui partener: nu sunt căsătoriți (nici măcar fără acte), sunt divorțați, văduvi sau abandonați Pentru cei necăsătoriți și divorțați, este o opțiune individuală, cei văduvi sau abandonați însă nu sunt suficient ajutați de sistem Deficit de integrare interpersonală; deprivare materială Nu primesc suport/ajutor de la vecini, rude, prieteni când au nevoie Este o consecință a relațiilor stabilite de individ (ține și de o anumită reciprocitate), dar și lipsa resurselor în comunitate poate fi cauza Deficit de integrare interpersonală
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
interpersonală; deprivare materială Nu primesc suport/ajutor de la vecini, rude, prieteni când au nevoie Este o consecință a relațiilor stabilite de individ (ține și de o anumită reciprocitate), dar și lipsa resurselor în comunitate poate fi cauza Deficit de integrare interpersonală; deprivare materială Excluziunea de tip financiar a rromilor. Rromii sunt de departe categoria cea mai săracă din România: trei sferturi trăiesc în sărăcie și mai bine de jumătate în sărăcie severă. Disproporția între rata sărăciei severe înregistrată în cazul populației
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
primare de suport, iar abilitățile lor de a satisface nevoile pacientului sunt deseori asociate distresului pe care boala îl generează la ceilalți membri ai familiei; - accesul la serviciile de îngrijire a sănătății și la alte resurse comunitare de sprijin; relațiile interpersonale securizante ajută pacienții și ceilalți membri ai familiei să se adapteze la distresul emoțional determinat de boală (Institute of Medicine, 2001). Nevoile de prevenire a îmbolnăvirilor, de tratare a acestora, precum și cele de recuperare după îmbolnăvire, nevoi medicale și psihosociale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
se adapteze. Nichols (2001) afirmă că aproape orice problemă umană poate fi tratată atât de terapia individuală, cât și de terapia familială, dar că există anumite probleme care sunt mai potrivite terapiei familiale. Printre acestea sunt enumerate problemele copiilor, relațiile interpersonale din cadrul familiilor afectate de situația unui membru al său, simptome dezvoltate în timpul unei tranzacții familiale majore etc. Puterea și avantajele terapiei de familie sunt date de decizia de a-i aduce împreună pe soț și soție, pe părinți și copii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
nu sunt un fenomen simplu; pentru crearea condițiilor necesare pentru intervenții eficiente, terapeuții trebuie să-și formeze deprinderi conceptuale (cum să gândească despre familie), deprinderi tehnice (ce să facă cu familiile pentru a le ajuta să se schimbe) și deprinderi interpersonale (cum să aplice aceste tehnici - Minulescu, 2002). Spitalele și instituțiile intermediare de îngrijire a sănătății ar aprecia capacitatea terapeuților de familie de a se adresa și rezolva problemele familiale în relație cu boala, acestea fiind oportunități care pot sublinia cum
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
comunicațional, codurile sunt de mai multe feluri: verbale și neverbale. Prin comunicare se înțelege raportul care se stabilește între subiect și mediul ambiant. Comunicarea verbală este utilizată cu precădere pentru transmiterea informațiilor, în timp ce canalul nonverbal se folosește pentru exprimarea atitudinii interpersonale, iar în anumite situații, pentru a înlocui mesajele verbale. Limbajul este principalul mijloc de comunicare interumană, având la bază un sistem închegat de semne (cuvinte) și reguli gramaticale stabilite social-istoric. Învățarea limbajului impune: asigurarea condițiilor de comunicare (condiție a funcției
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
de informații între două sau mai multe persoane, se realizează prin cuvânt (comunicare verbală) sau prin gesturi, mimică, mișcări ale corpului (comunicare nonverbală). Comunicarea verbală este utilizată cu precădere pentru transmiterea informațiilor, în timp ce canalul nonverbal este folosit pentru exprimarea atitudinii interpersonale, iar în anumite cazuri pentru a înlocui mesajele verbale. Comunicarea nonverbală cuprinde ansamblul gesturilor și expresiilor corporale, dar și maniera de a le exprima. La maturitate, comunicarea nonverbală capătă o semnificație deosebită, dobândind eticheta de „limbaj al trupului”. Comunicarea motrică
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
reflexul de atitudinea corectă a corpului - Hăulică, 2000). 4) Comunicarea (limbajul) - are în vedere raportul ce se stabilește între subiect și mediul ambiant. Comunicarea verbală este utilizată cu precădere pentru transmiterea informațiilor, în timp ce canalul nonverbal se folosește pentru exprimarea atitudinii interpersonale, iar în anumite situații, pentru a înlocui mesajele verbale. Spectrul tulburărilor de vorbire și de limbaj este de natură neurologică, fiind deosebit de larg, pornind de la imposibilitatea oricărei comunicări până la micile dereglări de alegere a cuvintelor potrivite sau de exprimare corectă
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
fr. faciliter, cf. it. facilitare) - Acțiune a unui factor care înlesnește apariția unui fenomen. Presupune o influențare între două puncte, întrucât stimularea unuia oferă condiții pentru declanșarea răspunsului celuilalt punct. Facilitarea este evidentă în activitatea psihică, dar și în realțiile interpersonale și de grup. FACTOR (< fr. facteur, cf. lat. factor) - Condiție, situație, conjunctură care determină evoluția unui proces, a unei acțiuni, cât și conținutul lor. În kinetoterapie, factorii care influențează procesul de reeducare vizează două aspecte de bază: factorii de sanogeneză
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
în funcție de aria lor de acțiune, deosebind patru categorii: a) norme de largă rezonanță, caracterizând o colectivitate (spre exemplu: omenia, simțul măsurii); b) norme referitoare la respectarea și consolidarea valorilor comune (simțul răspunderii, setea de cunoaștere); c) norme referitoare la relațiile interpersonale cotidiene (respectul reciproc, solidaritatea, tactul, politețea, ospitalitatea, buna-cuviință, generozitatea, încrederea, recunoștința); d) norme referitoare la comportamentul omului ca membru al societății (demnitatea, cinstea, cumpătarea, hărnicia, sinceritatea). În procesul de recuperare, atenția trebuie să-i fie orientată cu precădere asupra:setei
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
emoțională apare în condiții de muncă deosebit de stresante; e) oboseala culturală apare la cei angajați în competiții intelectuale pentru care nu sunt pregătiți; f) oboseala socială, legată de inadaptarea la diferitele medii sociale, de unele stări particulare și de relații interpersonale. După Larousse (2006), oboseala este starea ce rezultă din funcționarea excesivă a unui organ sau a unui organism și care se traduce printr-o diminuare a puterii sale funcționale; senzație neplăcută care însoțește această stare. OBSERVAȚIE (< germ. Observation, fr. observation
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
include participarea diferitelor procese și funcții psihice care asigură atât receptarea informațiilor, cât și execuția adecvată a actelor de răspuns. Prin componentele sale de bază, psihomotricitatea face posibilă adaptarea pragmatică (învățarea tehnicilor profesionale, manuale, intelectuale), adaptarea socială (modalități de comunicare interpersonală), adaptarea estetică (tehnici de expresie corporală) și adaptarea educativă. Existența umană trebuie înțeleasă ca o unitate în cadrul căreia componenta psihică și cea somatică sunt interdependente. Cunoașterea propriului corp stă la baza cunoașterii propriei identități; corpul nu trebuie studiat izolat, ci
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
personală; cultivarea deprinderilor de muncă; formarea imaginii de sine și stimularea încrederii în propria persoană; cultivarea autocontrolului și expresivității personale; educarea capacităților cognitive; educarea capacității de reacție la diverse situații de viață; antrenarea funcției neuromusculare; antrenarea integrării senzoriale; sprijinirea relațiilor interpersonale; educarea capacității de acțiune în funcție de constrângerile și resursele de mediu. Rezumând elementele prezentate anterior, putem spune că activitatea de terapie ocupațională acționează în trei mari domenii generale, care includ alte domenii particulare. Domeniile generale sunt: formarea deprinderilor de viață cotidiană
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
sacru care a avut loc ab origine și care este readus în prezent în chip ritual. Participanții devin contemporani cu evenimentul mitic sau, altfel spus, "ies" din timpul lor istoric, adică din Timpul alcătuit din totalitatea evenimentelor profane, personale și interpersonale, pentru a ajunge la Timpul primordial, care este mereu același și care aparține Eternității. Omul religios ajunge periodic în Timpul mitic și sacru, la Timpul originii, care "nu se scurge", pentru că nu ia parte la durata temporală profană, fiind alcătuit dintr-
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
am și acum prieteni, eminenți matematicieni, care când nu se mai suportă se apucă să rezolve probleme de topologie abstractă până pică de oboseală și-și amintesc iar că nimic nu le-a ieșit în viață, că toate relațiile lor interpersonale sunt o ruină, că stau în aceeași garsonieră igrasioasă ca și acum cinci ani, nu mai au bani pentru concediul pe care îl tot amână de nu mai știu când... Unii evadează în alcool, alții în spații formale-abstracte. Eu am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
ai putut să-i faci să te placă îndeajuns. Nu ești o persoană destul de agreabilă. Te-ai îngrășat? Nu, eu... —Ei bine, CEVA nu e în regulă! Crud, dar adevărat. Atât de mult din activitatea de PR depindea de relațiile interpersonale. Dacă un redactor de profil te plăcea, existau mai multe șanse ca marca ta să ajungă în vârf. Dar nu prea era mare lucru de făcut atunci când o marcă de renume amenința să-și retragă o reclamă de douăzeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
și în lucru volumul personal de poezii “Urcă cu mine”. Hobby-uri: teatru (cel de papuși îl practic cu elevii mei), desenul (mai ales cel pentru copii), pictura pe sticlă (cu care mai cochetez din când în când), muzica, relațiile interpersonale (activez ca voluntar la Fundația de Sprijin Comunitar centrul ” Mozaic”). Răspuns Team întrebat cei fericirea Și bucuria, când iubești. Și dacă visuri ai o mie Tu mi-ai răspuns: simți că trăiești. Te-am întrebat dacă și viața E minunată
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]