1,905 matches
-
tipuri de canon, analizând, totodată, necesitatea prezenței acestuia, în diverse planuri culturale și nu numai. Referindu-se la posibilitatea existenței unui canon alternativ sau a unor canoane care funcționează în paralel (canonul estetic, canonul literar, canonul critic etc.), Luigi Bambulea, intervievatul profesorului Mircea A. Diaconu, subliniază, de fapt, prezența reală a "unui singur Canon, care doar se ipostaziază, într-adevăr, diferit, de la o cultură la alta, de la o tradiție la alta, de la un model cultural la altul. Este, însă, firesc să
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
la teledon decât unei fundații caritabile? Vinovăție și altruism 12. De ce moartea unui tată și a fiului său într-un accident este relatată în toate ziarele? Cruzime și voaierism 13. De ce îl considerați pe jurnalist mai bine informat decât politicianul intervievat? Eroarea fundamentală de atribuire 14. De ce ziarele vorbesc mai mult despre dispariția unei fete din camera sa de hotel decât despre decesul a zece pasageri într-un accident de autocar? Saturarea emoțională 15. De ce ziarele, radioul și televiziunea consacră un
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
accumbens”, Neuroscience Lettres, vol. 392, nr. 3, pp. 159-164. Nell, V. (2006), „Cruelty’s rewards: The gratifications of perpetrators and spectators”, Behavioral and Brain Sciences, vol. 29, p. 211. 13. De ce îl considerați pe jurnalist mai bine informat decât politicianul intervievat? Eroarea fundamentală de atribuire Jurnaliștii își pregătesc interviurile, cunoscând astfel răspunsurile. Acest lucru poate da naștere la situații în care chiar și persoanele considerate a priori ca fiind competente pot părea... incompetente. Exemplu: Jurnalistul francez Jean-Jacques Bourdin, la microfonul unui
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
junalistul. Dacă s-ar fi realizat un interviu în sens invers, ea l-ar fi întrecut în 99% dintre temele abordate, pe când el ar fi părut un ignorant. În acest caz, de ce concluzionăm, plecând de la o situație punctuală, că persoana intervievată este, în general, ignorantă? Este vorba despre un fenomen numit „eroare fundamentală de atribuire”, conform căruia atribuim acțiunile sau cuvintele caracterului profund al individului, și nu circumstanțelor care au condus la asta și care sunt, uneori, mult mai importante. Tocmai
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
într-un anumit fel. Asta e ceea ce psihologii numesc eroare fundamentală de atribuire: neglijăm impactul situației asupra comportamentelor. În cazul unui interviu, fenomenul este de zece ori mai vizibil. Prin repartizarea rolurilor (cel care intervievează a pregătit întrebări „capcană”), persoana intervievată are toate șansele să fie încolțită, oricât de competentă ar fi într-un anumit domeniu. Dimpotrivă, jurnalistul are toate atuurile, pentru că el este cel care a gândit întrebările. Însă, cum noi avem tendința să raportăm totul la calitatea intrinsecă a
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
domeniu. Dimpotrivă, jurnalistul are toate atuurile, pentru că el este cel care a gândit întrebările. Însă, cum noi avem tendința să raportăm totul la calitatea intrinsecă a unei persoane, avem reflexul de a crede că jurnalistul este foarte cultivat, iar cel intervievat - incompetent. Concluzie Jurnaliștii nu „știu totul”. În situații precum reportajele sau interviurile, pot lăsa impresia că sunt mai competenți decât interlocutorul lor și că acesta din urmă este un elev slab care a venit cu temele nefăcute. Această percepție greșită
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
serie de mimici dubitative: fie își crispa buzele, fie se încrunta. Uneori se mișca pe scaun, își schimba poziția sau își mângâia barba. E. Babad le-a dat tuturor participanților chestionare de completat pentru a le evalua părerea despre responsabilul intervievat și într-un caz și-n celălalt. Ea a constatat că voluntarii care au vizionat primele fragmente (în care jurnalistul zâmbea) aveau o opinie în general pozitivă despre persoana intervievată. Dimpotrivă, voluntarii care au văzut al doilea fragment video (în
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
chestionare de completat pentru a le evalua părerea despre responsabilul intervievat și într-un caz și-n celălalt. Ea a constatat că voluntarii care au vizionat primele fragmente (în care jurnalistul zâmbea) aveau o opinie în general pozitivă despre persoana intervievată. Dimpotrivă, voluntarii care au văzut al doilea fragment video (în care jurnalistul se încrunta și-și crispa buzele) erau de părere că personajul politic era mai puțin convingător. Și totuși, întrebările jurnalistului erau aceleași în ambele cazuri. Atitudinile jurnalistului sunt
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
încredem în acest experiment e clar că nu trebuie să sperăm în interviurile sau dezbaterile politice ca jurnalistul să se comporte echitabil cu diferiții săi interlocutori. Dar cum acționează posturile și expresia facială a jurnaliștilor asupra percepției noastre despre persoana intervievată? Într-o situație în care este dificil să judeci de unul singur (adesea cunoștințele noastre despre mizele politice sunt prea fragmentare pentru ca noi să putem face o analiză precisă a celor spuse de politician), ne bazăm pe indiciile periferice care
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
anchetei În Ancheta AMIGO sunt utilizate două categorii de formulare: − chestionar locuință (CL), în care sunt înregistrate informații privind locuința și date despre gospodărie; − chestionar individual (CI), care este formularul de bază al anchetei și cuprinde caracteristici pentru identificarea persoanei intervievate, precum și carac teristicile ce constituie obiectul acestei anchete, menționate anterior. Extinderea rezultatelor Extinderea rezultatelor obținute din anchetă, la nivelul țării se realizează pe baza coeficienților atribuiți persoanelor din gospodăriile din eșantion, care au răspuns la interviu. Pentru determinarea acestor coeficienți
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
având drept ghizi pe câțiva dintre cei mai importanți regizori români de film documentar. Ei vă vor împărtăși opiniile lor despre responsabilitățile și provocările domeniului, veți afla detalii semnificative din timpul filmărilor sau din etapa de post-producție. Unii dintre cei intervievați trăiesc în țară, alții s-au stabilit în străinătate. Au vârste și experiențe profesionale diferite, uneori și opinii diferite, ceea ce creează o imagine complexă și cu atât mai adevărată a filmului documentar. Lucian IONICĂ Dan Alexe (n. 1961, Buzău) Jurnalist
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
multe ori, cel mai bun fundal este fundalul negru, situație în care toată atenția spectatorului se concentrează pe persoana care vorbește. Într-un film am montat, prin blue-screen5, drept fundal niște rafturi de cărți și se putea crede că persoana intervievată se află în biroul ei. Dar, la un moment dat, în timpul interviului, acel fundal începe să dispară treptat și în spatele celui intervievat rămâne doar negru, ceea ce a creat un mare efect. Uneori este mai bun un fundal negru, un fundal
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
un film am montat, prin blue-screen5, drept fundal niște rafturi de cărți și se putea crede că persoana intervievată se află în biroul ei. Dar, la un moment dat, în timpul interviului, acel fundal începe să dispară treptat și în spatele celui intervievat rămâne doar negru, ceea ce a creat un mare efect. Uneori este mai bun un fundal negru, un fundal care nu există, decât unul care distrage pe spectator de la subiectul discuției. Nu pot să înțeleg de ce unii preferă totuși fundaluri dinamice
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
greșeală și singura mea speranță este ca americanii să nu facă aceeași prostie. Era neobișnuit ca un fost politician comunist, de calibrul lui, să recunoască faptul că au greșit în acele împrejurări. Trebuie să intri și să înțelegi lumea celui intervievat și să găsești un ton corespunzător, la nivelul celui din fața camerei. Cu respect, nu de sus și niciodată provocator. Poate, în jurnalismul politic să aibă un rost, dar eu nu sunt jurnalist politic. Puteți aminti câteva aspecte de ordin deontologic
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
Altora familia le-a interzis să abordeze acest subiect. În general, cei care au acceptat să vorbească, au acceptat foarte repede. Pe unii îi cunoșteam de dinainte, iar cu alții mi-am încercat norocul. Zona în care se află artiștii intervievați și, întâmplător, și eu, este hotarul dintre viață și moarte. Este o zonă care, privită cu ochii unui om sănătos sau cu cei ai unui aparținător, e greu de descifrat. Ei au simțit nevoia de a vorbi cu cineva care
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
În ce măsură contacul direct cu personajele din Kapitalism v-a modificat perspectiva inițială, cea cu care ați pornit la realizarea filmului? Filmul și-a păstrat coordonatele lui din faza de scenariu. Sigur, nu puteam să prevăd ceea ce îmi vor spune cei intervievați. E adevărat că sunt personaje mai complexe decât am bănuit eu. Au carismă, degajă multă energie, sunt oameni care știu să conducă, sunt lideri. Lucrul acesta nu-l știam, nu-l bănuiam înainte, până la contactul cu ei. Dar, ca viziune
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
asta nu e nicio rușine. Da, este o reacție mai enervată a mea la ideea dacă am manipulat sau nu. Eu am zis așa: dacă a alege un loc unde să pui camera, a alege un obiectiv, a pune persoanei intervievate o anumită întrebare și nu alta, înseamnă manipulare, atunci, da, filmul este manipulare. Este o absurditate să spui că poți să fii obiectiv, fie și în documentar sau că poți fi neutru. Cred că filmele neutre nu sunt bune sau
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
profesorii de educație fizică, care predau la clasele V VIII, cât și la elevii cuprinși în aceste clase, precum și părinților acestor elevi. Interviul și convorbirea, spre deosebire de chestionar, impun stabilirea unui raport mai strâns între cel care ia interviul și persoana intervievată. Ca mod de desfășurare am utilizat discuția liberă sau interviul nestructurat, axat pe o temă cu un scop precis de informare. Aceste discuții s au purtat în mod curent în timpul desfășurării experimentului cu profesorii care au condus lecțiile în timpul experimentului
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3021]
-
politic, România, 2008, septembrie", arătau că neîncrederea în Parlament a crescut la 82% (procentajul cumulat al celor care aveau încredere puțină, foarte puțină sau nu aveau deloc încredere). Partidele politice se găsesc în jurul aceleiași valori în 2008: 84% dintre cei intervievați declarau că au încredere puțină, foarte puțină sau deloc. Aleșii românilor, locatarii temporari ai principalei instituții reprezentative, Parlamentul României, indiferent de coloratura politică, sunt acuzați de cei care i-au ales de carierism, urmărirea propriului interes, corupție ori ineficiență. Ne
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
în societatea românească postcomunistă. Pornind de la variabilele parohialism (exprimată prin propoziția "politica nu are influență asupra vieții mele") și dependență (exprimată de "oameni ca mine nu pot face mare lucru pentru a influența evenimentele politice") față de care a cerut acordul intervievaților, cercetătoarea a obținut patru categorii de indivizi: angajați (18%), dependenți (39%), abstinenți (10%) și dependenți parohiali (33%). Se poate observa că tipurile dominante prezente în societatea românească erau dependenții (persoane caracterizate ca "frustrate social, cu o încredere scăzută în instituțiile
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
constata prezența unor forme radicale de naționalism rămase din național-comunism. Astfel, un studiu realizat de Alina Mungiu Pippidi (2002, 186) demonstrează faptul că, în 2000, era prezentă în mentalitatea românilor o puternică componentă a naționalismului xenofob: 53,3% dintre cei intervievați erau de acord cu ideea că nicio organizație străină, cum ar fi Uniunea Europeană, nu ar trebui să le spună românilor cum să-și conducă țara. Pe o asemenea componentă ideologică (suprapusă peste nemulțumirile de natură socială), discursul lui Corneliu Vadim
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de gură, ciocolată, saltele cu arcuri și pizza, simulează certuri domestice înverșunate privind probleme ca viața sexuală a adolescenților, sarcina sau maltratarea copiilor în fața unor spectatori selectați care discută aprins între ei și, în mijlocul tărăboiului, răspund obraznic prezentatorului, experților și intervievaților, contrazicîndu-le opiniile, adresîndu-le injurii, insistînd ca aceștia să "fie serioși" și afirmînd că ceva sucks with a capital S. *** Dezvoltarea recentă a sferelor macropublice la nivel global sau regional (de exemplu, Uniunea Europeană) este unul dintre evenimentele cele mai surprinzătoare, cele
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
tendințele înregistrate de schimbare și să indice cauzele acestora. Valul al patrulea al studiului a început în anul 2008, până în prezent fiind implicate 45 de țări europene, de la Islanda până la Azerbaidjan, de la Portugalia până la Norvegia, fiind estimat că numărul europenilor intervievați va ajunge la 70.000 de persoane. România a fost implicată în Studiul valorilor europene în valurile din 1999 și 2008, de coordonarea cercetărilor desfășurate în țara noastră ocupându-se o echipă din cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții (ICCV
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
sunt din ce în ce mai preocupați să-și asigure un confort financiar, fiind, totodată, mai puțin interesați de probleme legate de interacțiunea socială interetnică sau de consolidarea unei filosofii bune de viață. Datele de teren au fost culese cu ajutorul unui chestionar standardizat, studenții intervievați trebuind să menționeze cât este de importantă pentru ei fiecare valoare avută în discuție. În ultimele patru decenii, "valoarea să fii foarte bine din punct de vedere financiar a cunoscut cea mai importantă creștere, procentul studenților care au apreciat-o
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Craiova? 6.11. Care credeți că a fost cel mai important eveniment cultural din Craiova, din anul 2010? 6.12. Ce efecte credeți că va produce criza economică din România asupra vieții culturale din Oltenia? 7. ACTIVITATEA CULTURALĂ A PERSONALITĂȚII INTERVIEVATE 7.1. Ne puteți descrie, vă rugăm, care este funcția dvs. și cel rol jucați în cadrul organizației/instituției? 7.2. Ce rol are organizația/instituția dvs. în viața culturală locală (craioveană) și regională? Care sunt principalele funcții culturale ale instituției
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]