35,691 matches
-
din Imperiul Roșu / U.R.S.S. și pentru re-Unirea acestei valahe provincii cu Patria-Mumă, România, ori pentru recunoașterea limbii române ca limbă oficială în Republica Moldova, Grigore Vieru a îndurat eroic, mesianic, multele necazuri pricinuite de autoritățile sovieto-ruse de ocupație. Într-un interviu publicat în 28 septembrie 1989, în revista Literatura și arta, din Chișinău, Grigore Vieru mărturisește: «Nu am liniște și pace nici atunci când merg pe stradă sau călătoresc cu transportul în comun, căci destui „internaționaliști”, când mă văd, se uită cu
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
ei au pus la cale pe odraslele lor mici să arunce cu piatra în mine chiar în preajma blocului în care locuiesc de aproape douăzeci de ani fără să ating pe cineva cu un cuvânt.” (Lart, 4). Pe aceeași pagină cu interviul, Grigore Vieru mai publică poemul Ascultă „dedicat” «unora care într-un mod jignitor, arogant, ne spun la fiecare pas că ne-au eliberat și ne-au făcut oameni.»: Bre Muscale,-am ostenit / Să te-ascult necontenit, / Să te-ascult neîncetat
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
pe o fatalitate faptul că, ăntr-o zi, ne-ar putea zdrobi sub teribilă lui greutate e cel mai mare deserviciu pe care al putem face țării și nouă ănsine". Din numărul inaugural, cel mai interesant material ni s-a părut interviul cu Stephane Courtois, coordonatorul atât de discutatei Cărți negre a comunismului, după vizita lui an România. Cu aprobarea lui Radu Portocala (care a omis să treacă an casetă redacționala adresa ori telefonul revistei), dialogul acesta ar merita să fie preluat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17437_a_18762]
-
la etajul șase să nu-l pârască lumii Lucien Goldmann". Chiar așa? Livius Ciocârlie face mare caz de vanitatea lui Cioran, de orgoliul sau, pe care se străduia a-l ascunde, dar care ieșea mereu la iveală: "Cioran da un interviu pentru Time Magazine. E an regulă. Nu prea se potrivește cu ideile lui, dar are dreptul oricine să fie vanitos și, ăn general, să fie oricum dacă nu face rău nimănui. Oricine are dreptul să se contrazică și an special
Cioran pe fată si pe verso (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17424_a_18749]
-
să fie oricum dacă nu face rău nimănui. Oricine are dreptul să se contrazică și an special Cioran. Unde lucrurile se strică este când vrea și foamea și pâinea cu unt. ăE cu putință că eu să fi dat un interviu pentru un magazin care se tipărește an milioane de exemplare?a (605). Va trebui să-l căinam pentru ămomentulă lui de slăbiciune. ămi vin an minte membrii de partid. Mai nici unul nu spunea, ca Puiu Iancovescu: "aDe lichele ce săntem
Cioran pe fată si pe verso (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17424_a_18749]
-
o convorbire din '90, George Constantin îmi povestea - chiar dacă cu umor -, cît e de nemulțumit că băiatul lui, Mihai, ca de altfel toți colegii lui de generație, "nu muncește destul"... Îl vedem acum, pe casetă, pe George Constantin, într-un interviu dat în 1966 (deci la 33 de ani -, cam vîrstă de acum a fiului!) spunînd: "Nu este de ajuns numai talentul. Pentru a realiza, totuși, ceva, mai trebuie o muncă permanentă și perseverența, o osteneală cumplită"... Auzi, pe CD, vocea
Dinastia Constantinilor by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17453_a_18778]
-
posibilitate de a mai avea vreun contact cu tipul acesta de actorie și de lumină"... Alexandru Darie a intersectat cu aplicație fragmentele de operă cu fragmente ale "mărturiilor" (culese de Anca Berlogea). Filmul ar fi avut de cîștigat, daca materia interviurilor ar fi fost mai strînsă la montaj și periata de mici balasturi; sau dacă "elementul biografic" ar fi fost mai bine conturat decît este (cu o singură excepție: nea Chiriță, fost coleg cu George la școala de ucenici); sau daca
Dinastia Constantinilor by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17453_a_18778]
-
sau daca citatele din spectacole ar fi fost însoțite și de numele regizorilor (care apar înșirate doar în genericul de sfîrșit); uneori, se lasă ghicita o muncă la repezeala; titlul unui film apare scris greșit, numele celor care au realizat interviurile t.v. citate (Carmen Dumitrescu și Viorica Bucur) nu apar deloc, nicăieri; e vorba de neglijență sau de o mentalitate? Dar, să trecem. În ciuda oricăror observații de detaliu care i s-ar putea aduce, filmul, în întregul lui, rezistă: prin
Dinastia Constantinilor by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17453_a_18778]
-
ales, la unul politic care și-a pierdut deopotrivă conținutul și contextul. În al doilea caz, acela al lui Dan Perjovschi dar și, prin extensie, al oricărui artist român, se referă la un delict de opinie. Spunîndu-si părerea, în cadrul unui interviu, asupra funcționării UAP și a viciilor sale de fond și de comportament, Secția Grafică a cerut Senatului să-i retragă lui Perjovschi calitatea de membru, ceea ce atrăgea după sine pierderea dreptului de a deține un atelier din fondul Uniunii. Iată
O executie sumarã by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17452_a_18777]
-
Z. Ornea Între războaie, si chiar mai ănainte, presa cotidiană avea ăntotdeauna, ăn fiecare număr al ziarului, o pagină culturală. Aici se inserau informații despre lumea scrisului și a artelor, recenzii, cronici, interviuri scurte menite să dea de știre cititorilor despre ce se ăntămplă an acest microunivers, mereu agitat și mișcător. Era pur și simplu de neconceput un ziar respectabil fără pagina culturală, obicei care, astăzi, s-a pierdut aproape cu totul. Facla
O anchetă literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17467_a_18792]
-
era mereu ocupat, lipsind uneori zile și chiar săptămâni, ziarul al făcea și al conducea, de fapt, N. Carandino, secretarul general de redacție. an 1935 Facla a inițiat, pentru pagina ei culturală, o anchetă printre scriitori, cu tema De ce scrieți?* Interviurile le luau și N. Carandino sau Oscar Lemnaru dar, mai ales, tineri publiciști ansa mai toți cu haz și cu hâr. Se ăncepea, invariabil, cu un chapeau al intervieverului despre scriitorul chestionat (aici darurile publicistului trebuiau să se dezvolte lămuritor
O anchetă literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17467_a_18792]
-
Hrimiuc-Toporas și Victor Durnea. Știu cât efort, erudiție și consum de energie intelectuală presupune o astfel de ediție (aș asemui-o cu aceea, ăn patru masive volume, a d-lui Aurel Sasu și d-nei Mariana Vartic despre Românul românesc an interviuri, deși aceasta din urmă a fost mai complicată pentru că a fost necesară despuierea ăntregii prese) și, de aceea, merita stima și recunoștință. Este aici, ăn această bună ediție (are și note), un eșantion reprezentativ despre gândurile unor scriitori pe marginea
O anchetă literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17467_a_18792]
-
absurde, acelea an care, de-as fi sincer cu mine ănsumi, ar trebui să mă ănnec. Iată dar, după falsul meu tratat de logică, scrisul, actul intelectual, egal cu o sinucidere? Și, pour la bonne bouche, iată un fragment din interviul lui Eugen Ionescu: "an clipă când n-am mai iubit literatura, ci am devenit vanitos, mi-au primit publicațiile, a vorbit despre mine la Radio d. Perpessicius ănsusi și m-am ănjurat, ăn scris, ca de la egal la egal, cu
O anchetă literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17467_a_18792]
-
Cronicar Talentul de a fi bătrîn Un interviu cu dl Alexandru Paleologu e totdeauna viu: dânsul vorbește cu o naturalețe cuceritoare despre orice subiect, chiar și despre lucruri pe care, din grijă de a nu părea impudici, oamenii preferă să le ănvelească an staniol teoretic impersonal sau an
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17475_a_18800]
-
sunt foarte crispat." O fotografie din tinerețe, reprodusa alături, ne arată că nu exagerează: splendoarea virila a acelui tânăr chiar ați taie respirația. Dar acest "ce-am avut și ce-am pierdut" nu se transformă nici o clipă an lamentație, ăntregul interviu fiind o pledoarie pentru acceptare lucida: Dacă bătrânul nu-și exagerează ambiția de a părea anca valabil că mascul - ceea ce este ridicol -, și dacă acceptă starea lui de om bătrân, dacă o acceptă cu un anumit stil, cu o anumită
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17475_a_18800]
-
verbale, declarații ale martorilor, rapoarte medico-legale, fotografii etc. Ea reproduce în carte aceste prețioase documente, adăugându-le un comentariu de data recentă făcut - la solicitarea să - de prof. dr. Vladimir Beliș, cunoscut specialist în medicină legală, ca și și un interviu luat secretarei lui Marin Preda de la Editură Cartea Românească, Cleopatra Stănescu, o femeie în vârstă, care duce în prezent o viață retrasă. Mariana Sipos a explorat și arhiva SRI, unde a găsit note și însemnări referitoare la Marin Preda, altele
MOARTEA LUI MARIN PREDA - SUBIECT DE ROMAN POLITIST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17496_a_18821]
-
Luminița Marcu Cartea Mihaelei Anghelescu Irimia este o carte importantă și interesantă - calificative pentru care voi ăncerca să "dau sama" an continuare -, fiind an același timp, deși este vorba despre interviuri, o carte grea. Este un exemplu al faptului că dialogul spontan ăntre oameni de cultură poate să conțină dezbateri dificile și substanțiale, ăn ciuda improvizației facile și previzibile ce bântuie revistele noastre. an mod neașteptat, cum spuneam, fiind vorba despre
Bibliografie postmodernă în interviuri by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17499_a_18824]
-
că dialogul spontan ăntre oameni de cultură poate să conțină dezbateri dificile și substanțiale, ăn ciuda improvizației facile și previzibile ce bântuie revistele noastre. an mod neașteptat, cum spuneam, fiind vorba despre o carte alcătuită din douăzeci și două de interviuri și un eseu, suntem an față a ceea ce va deveni cu siguranță un titlu de bibliografie critică postmodernă. Toate direcțiile importante ale criticii actuale sunt prezente și explicate aici, de pe cele mai diverse poziții - ăntrebarea predilecta a autoarei fiind "cum
Bibliografie postmodernă în interviuri by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17499_a_18824]
-
vie de idei din această carte nu poate fi decât sugerată aici. Toți cei prezenți se cunosc ăntre ei, se citează, se invocă - intrarea an scenă a lui Terry Eagleton, de exemplu, este "pregătită" de cel puțin două ori an interviurile anterioare. Ajungem astfel la cel de-al doilea calificativ, si anume acela de carte interesantă. an primul rând ea ănlesneste aducerea ămpreună a atâtor voci distincte, care se contrazic nu o dată, dar care alcătuiesc o adevarată simfonie... postmodernă. Autoarea ănsăsi
Bibliografie postmodernă în interviuri by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17499_a_18824]
-
culeg direct de pe câmp, din recolta nouă, și-și petrec cât mai puțin timp an silozurile reci ale bibliotecilor. Dintre istoricii literări, un nume binecunoscut cititorilor de reviste este Nae Antonescu. an CONVORBIRI LITERARE nr. 10, Grigore Scarlat publică un interviu cu acest admirabil cărturar, pe care s-a dus să-l ăntălnească an comună Terebesti din județul Satu Mare, acasă la el. Acolo s-a născut, ăn 1921, ăn casă și pe pământurile cumpărate de tatăl său cu bani munciți an
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17491_a_18816]
-
calitatea intelectuală și morală a diaristului, aceste autoportrete pentru posteritate secretă uneori un acid ciudat care le transformă an caricaturi, sau, mai rău, detaliile nerelevante și plicticoase se organizează an portrete grotești. Cîteva coincidențe De câtva timp, apar an CURENTUL interviuri realizate de Octavian Paler. Ne-a atras atenția an mod special interviul sau cu fostul președinte al României, Ion Iliescu. Pe langă valoarea caracterizanta, pe lângă greutatea ăntrebărilor, ăn dublu sens, incomode și obligând la răspunsuri substanțiale, interviul e normal. Am
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17491_a_18816]
-
un acid ciudat care le transformă an caricaturi, sau, mai rău, detaliile nerelevante și plicticoase se organizează an portrete grotești. Cîteva coincidențe De câtva timp, apar an CURENTUL interviuri realizate de Octavian Paler. Ne-a atras atenția an mod special interviul sau cu fostul președinte al României, Ion Iliescu. Pe langă valoarea caracterizanta, pe lângă greutatea ăntrebărilor, ăn dublu sens, incomode și obligând la răspunsuri substanțiale, interviul e normal. Am subliniat acest cuvânt deoarece normalitatea e tot mai greu de găsit an
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17491_a_18816]
-
apar an CURENTUL interviuri realizate de Octavian Paler. Ne-a atras atenția an mod special interviul sau cu fostul președinte al României, Ion Iliescu. Pe langă valoarea caracterizanta, pe lângă greutatea ăntrebărilor, ăn dublu sens, incomode și obligând la răspunsuri substanțiale, interviul e normal. Am subliniat acest cuvânt deoarece normalitatea e tot mai greu de găsit an presă cotidiană de la noi. Intervievatorul are un punct de vedere explicit și formulat cu franchețe de-a lungul convorbirii. ai lipsesc ambele tipuri de complexe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17491_a_18816]
-
subliniat acest cuvânt deoarece normalitatea e tot mai greu de găsit an presă cotidiană de la noi. Intervievatorul are un punct de vedere explicit și formulat cu franchețe de-a lungul convorbirii. ai lipsesc ambele tipuri de complexe care fac din interviurile cu personalități de calibrul lui Ion Iliescu o proza indigesta - și cel de superioritate și cel de inferioritate. an sfârșit, când ajungi la capătul textului, nu ai senzația de gazetărie de o zi, pe care o dau mai toate ăntreprinderile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17491_a_18816]
-
cînd refuză să dea declarații împotriva lui Maniu, la procesul acestuia, și în 1952, cînd e trimis la Canal. * Mutarea familiei de la Huși la Tîrgoviște, unde locuiește între 1939-1945, este unul dintre evenimentele hotărîtoare în destinul viitorului scriitor. Într-un interviu din același număr, luat de Ștefan Ion Ghilimescu, Costache Olăreanu spune: "ăNoroculă meu a constat în întâlnirea, foarte devreme, pe la 10-12 ani, cu Radu Petrescu și cu M.H. Simionescu. Nu știu care mi-ar fi fost destinul dacă nu-i întîlneam pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17578_a_18903]