1,407 matches
-
să fie din familie Călin L. Cernăianu, care vorbește cu majusculă despre Lege, care aduce precizări în atâtea alte chestiuni de interes acum „o dă pe probabil”, ca să-i imit jargonul părând a crede chiar că Hanrieta nu era la Ipotești în 7 martie, la moartea lui Nicu. Relațiile despre testament sunt luate, cum ne dăm seama, din scrisoarea Hariettei, iar îndoiala asupra mâinii care a scris nu-și avea rostul pentru că George Muntean a specificat la editarea actului că nu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Maiorescu a preluat complet, numai de facto însă, tutela asupra poetului - estimând că este abandonat de tatăl său și că fratele Matei este „țicnit” cum înțelege Clara. Există situația oare-cum similară a lui Nicu Eminovici, celălalt fiu grav bolnav de la Ipotești, pe care Gheorghe Eminovici, el însuși grav bolnav, vrea să-l abandoneze în București, chiar la Șuțu. Prin „îngrijirea morală” nu se înțelege strict grija juridică dar se presupune. Oricum ar fi, Gheorghe Eminovici a venit în București și este
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
l-a lămurit, cerându-i să nu se bage?! Dacă e să încercăm o rezolvare în sens psihologic (dar psihologia poate explica lucrurile, nu spune cauza lor...), trebuie să ne gândim tot la celălat fiu al Căminarului, la bolnavul de la Ipotești, Nicu Eminovici, care își va lua zilele în primăvara următoare. Prietenii lui Eminescu știau despre poet că la 28 iunie 1883 trebuia să facă urgent rost de o sumă importantă de bani și să alerge la Ipotești să-și ajute
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
la bolnavul de la Ipotești, Nicu Eminovici, care își va lua zilele în primăvara următoare. Prietenii lui Eminescu știau despre poet că la 28 iunie 1883 trebuia să facă urgent rost de o sumă importantă de bani și să alerge la Ipotești să-și ajute fratele căzut brusc în criză. Criza durează, la ea se adaugă a lui Mihai însuși: ce să facă bătrânul Gheorghe Eminovici cu doi fii bolnavi și cum să-l scoată pe unul de la Șuțu, când dorește să
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
la Botoșani. Vom dispune să fie încunoștințați.” (O.XVI,p.600). Matei vine, așadar, în urma acestei înștiințări oficiale, după ce vrea să fie confirmată și de către Titu Maiorescu. Este de presupus că și Gheorghe Eminovici a primit o asemenea înștiințare, la Ipotești. Scenariul probabil este acela că Matei a fost informat de la Ipotești. În sensul juridic, nu știm dacă și prezența lui era necesară sau tatăl, venind la chemarea poliției, împlinea suficient legea. E posibil ca locotenentul să fi venit doar ca să
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Matei vine, așadar, în urma acestei înștiințări oficiale, după ce vrea să fie confirmată și de către Titu Maiorescu. Este de presupus că și Gheorghe Eminovici a primit o asemenea înștiințare, la Ipotești. Scenariul probabil este acela că Matei a fost informat de la Ipotești. În sensul juridic, nu știm dacă și prezența lui era necesară sau tatăl, venind la chemarea poliției, împlinea suficient legea. E posibil ca locotenentul să fi venit doar ca să fie și el de față, poate chiar împotriva voinței bătrânului care
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
surse autorizate” or, o sursă cum nu se poate mai autorizată, cel puțin în această privință, este Corneliu Botez care iată ce spune despre Gheorghe Eminovici, în „Omagiu lui Eminescu” din 1909: „...obijnuia să-și invite rudele și prietenii la Ipotești, unde-i primea și ospăta bine, mai ales la sărbători mari, cum e la Paști ori la sf. Gheorghe, când își sărbătorea ziua numelui. Îi ducea la biserică, unde asculta slujba cu multă evlavie, căci atât dânsul cât și mama
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
descoperit, în perioada interbelică, un document foarte importan: fotografia unui prieten al lui Mihai Eminescu, un oarecare Focșăneanu, pe spatele căreia stă scrisă dedicația: „Tenerelului gymnasist Michael Emineanu, 23 aprilie 1864”. Asta atestă că de Sf. Gheorghe se întâlneau la Ipotești rudele și prietenii căminarului. (Mai atestă că încă din 1864, la 14 ani, Eminescu își zicea sau era numit „Emineanu”, deci voia să fugă de sufixul „-ovici”). Mai pot adăuga nu doar ce știe toată lumea, și anume că Gheorghe Eminovici
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ceea se cheamă „organ pentru poezie” - iar la un post-pozitivist precum Răzvan Codrescu nu e cazul. Dânsul continuă să bată câmpii fără grație: „Mama - Raluca, fata stolnicului Jurașcu“ mai evlavioasă, cumpără, zice-se, de la o rudă a fostului stăpîn [al Ipoteștilor - n. n.] Teodor Murguleț, o bisericuță fără turlă, cu clopotnița de lemn” [15], fel mărunt de a intra în tradiția ctitoriilor boierești. Raluca avea și vreo șase frați sau surori la călugărie[16], dar asupra propriilor copii nici ea și nici
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
cariera preoțească sau spre monahism (deși ne aflăm în Bucovina vechilor vetre mănăstirești” (aici trimite de două ori la G.Călinescu, cel din 1933: acolo stă cu informația). Doar că: în Bucovina se află dl. Răzvan Codrescu, și pe la 1930, Ipoteștii fiind dincoace de granița de la Ițcani, în Moldova. Ca să meargă la Cernăuți, la școală, Mihai Eminescu a avut nevoie de pașaport. Las de o parte cinica interpretare a gestului Ralucăi (autorul citește totul cu o reavoință de loc creștinească, și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
a) În cadrul textului; b) separat de text. Citatul din cadrul textului, integrat fluxului „narativ”, se evidențiază doar cu ajutorul ghilimelelor: Constantin Noica l-a numit pe Eminescu „poetul marilor tristeți”, o formulă care depășește metaforele banalizate deja („Luceafărul poeziei românești”, „bardul de la Ipotești” etc.). Citatul din cadrul textului se culege, după cum se vede și În exemplul dat, cu aceeași literă ca și textul de bază. O veche recomandare preciza: Citatele din cadrul textului se culeg cu literă de evidențiere: aldine, dacă sunt scurte; spațioase, dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
au avut vreodată curiozitatea să-l descopere pe Eminescu în integralitatea lui, în ediția de "Opere complete" coordonată de Perpessicius - Petru Creția (la care Noica cerea ca un complement obligatoriu facsimilarea integrală a Caietelor eminesciene - astăzi accesibile la Memorialul de la Ipotești și la Muzeul Literaturii Române din Iași), au putut constata cu uimire efortul titanic de șlefuire a poeziilor și textelor sale (cu zeci de variante și îndreptări), rod al unei conștiințe meșteșugărești care, astăzi, poate părea anacronică. Dar nu este
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
lui poiesis) care l-a bântuit, cu siguranță, și pe Paul Miron. Se lăsa adesea pradă magnetismului ce iradiază din textele eminesciene, care-l absorbeau pe profesor, făcându-l să-i sune în miez de noapte pe prietenii de la Memorialul Ipotești (Vali Coșereanu și Cezar Rebenciuc, care-i trimiseseră spre descifrare caietele lui Eminescu facsimilate de Noica - cele în limba germană) pentru a-i dojeni mulțumit: "Ce rău v-am făcut că mi-ați dat așa o pedeapsă de nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
o presă cu zăbala pusă și cu o lume literară la fel de zbuciumată, de bârfitoare, de subiectivă și de dominată de invidii ca și în zilele noastre. La înmormântare, știu din niște poze făcute atunci de prietenul Valentin Coșereanu de la Memorialul Ipotești, apropiat de Noica grație proiectului său funambulesc de copiere a Caietelor eminesciene de la Biblioteca Academiei, au participat câțiva discipoli și prieteni ai filosofului. Din ce îmi aduc aminte, Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu, Alexandru Paleologu, Mihai Șora, Petru Creția, alături de alți
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de savuros și complex să rămână, pentru cei tineri de astăzi și de mâine, doar o caricatură discutabilă, doar un clișeu. Eu cred că Noica merită mai mult! 2014 8 ianuarie 2014 Poeții născuți sub zodia Capricornului Celest, sărbătorit la Ipotești în fiecare an pe 15 ianuarie, sunt stranii și inegalabili. Au în ei acea îngemănare rară a sensibilității cu dârzenia, fiind printre puținii creatori capabili de travaliu metodic, de organizare sau de efortul constant și vizionar pe care îl reclamă
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
din București, se săvârșea din viață un tânăr poet și publicist. Avea 39 de ani și de aproape șase ani, o cumplită afecțiune psihică îi întuneca judecata. Creștinește, trecea în veșnicie, iar sociologic intra în legendă. Fiul căminarului Eminovici din Ipotești, tânărul îndrăgostit de limba românească și de valorile culturii tradiționale, țărănești, dar și de rafinamentele citadine europene pe care le gustase la Cernăuți, Viena sau Berlin, marca memoria culturală și politică națională drept catalizatorul modern al limbii literare, iar în
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
și aderența la ideologia carlistă și la Frontul Renașterii Naționale. Alt număr (19/1939) este dedicat memoriei lui Mihai Eminescu, prin articole de N.N. Răutu (Poetul gândurilor răzlețe), Constantin Iordăchescu (Stabilirea adevărului), D. Furtună (Statuia lui Eminescu), I. A. Marin (Ipoteștii copilăriei lui Eminescu) ș.a. Cu poeme sunt prezenți Dumitru Baciu, Maria Gașpar ș.a. Lui Tiberiu Crudu îi aparțin însemnările intitulate Câteva observații dintr-o călătorie de studii în Germania, decise în ce privește sesizarea ascensiunii fascismului. Seria a treia aduce în prim-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289360_a_290689]
-
natale. Începând cu numărul din 2010, anuarul include o secțiune a istoriei orașelor Botoșani, Dorohoi și Suceava, dar și o periodizare a articolelor. Deși axat pe latura manifestărilor artistice, merită menționat și Centrul Național de Studii "Mihai Eminescu" din cadrul Memorialului Ipotești, Botoșani. Instituția protejează și valorifică casa părintească și bisericuța familiei lui Mihai Eminescu, deținând în patrimoniu și documente personale sau creații manuscrise ale poetului. Memorialul editează în cadrul Colecției Ipotești lucrări de specialitate ce pun în valoare atât creația, cât și
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
merită menționat și Centrul Național de Studii "Mihai Eminescu" din cadrul Memorialului Ipotești, Botoșani. Instituția protejează și valorifică casa părintească și bisericuța familiei lui Mihai Eminescu, deținând în patrimoniu și documente personale sau creații manuscrise ale poetului. Memorialul editează în cadrul Colecției Ipotești lucrări de specialitate ce pun în valoare atât creația, cât și istoricul unui colț de țară17, contribuind la îmbogățirea istoriei locale. Cercetările locale din zona Sucevei se desfășoară în cadrul Muzeului Bucovinei al cărui patrimoniu cultural este valorificat în Suceava. Anuarul
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
C.S.I.E.R., Botoșani, 2001, 77 p. 16 Vasile I. Schipor, "Comunitatea romano-catolicilor din Rădăuți. Două secole de contribuții remarcabile la formarea și consolidarea civilizației moderne în viața Bucovinei istorice", în Polska i Rumunia, Suceava, 2009, pp. 105-127. 17 Cu titlu exemplificativ: Ipotești. Memoria unei case. Casa memorială a familiei Eminovici, Colecția Ipotești, Ipotești, 2010. 18 În 15 ani de activitate, Centrul a organizat și conferințe științifice internaționale cu temele: Bucovina 1775-1861. Aspecte politice, sociale, culturale, economice și demografice (1996), Procese politice, sociale
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
romano-catolicilor din Rădăuți. Două secole de contribuții remarcabile la formarea și consolidarea civilizației moderne în viața Bucovinei istorice", în Polska i Rumunia, Suceava, 2009, pp. 105-127. 17 Cu titlu exemplificativ: Ipotești. Memoria unei case. Casa memorială a familiei Eminovici, Colecția Ipotești, Ipotești, 2010. 18 În 15 ani de activitate, Centrul a organizat și conferințe științifice internaționale cu temele: Bucovina 1775-1861. Aspecte politice, sociale, culturale, economice și demografice (1996), Procese politice, sociale, culturale și economice în Bucovina, 1861-1918. Aspecte edificatoare pentru o
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
din Rădăuți. Două secole de contribuții remarcabile la formarea și consolidarea civilizației moderne în viața Bucovinei istorice", în Polska i Rumunia, Suceava, 2009, pp. 105-127. 17 Cu titlu exemplificativ: Ipotești. Memoria unei case. Casa memorială a familiei Eminovici, Colecția Ipotești, Ipotești, 2010. 18 În 15 ani de activitate, Centrul a organizat și conferințe științifice internaționale cu temele: Bucovina 1775-1861. Aspecte politice, sociale, culturale, economice și demografice (1996), Procese politice, sociale, culturale și economice în Bucovina, 1861-1918. Aspecte edificatoare pentru o Europă
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Cernăuți, 1942), la afirmația mea analitică cum că Eminescu cunoștea pe economistul List, găsește în mss. și articole probe directe. Același (Despre Aglae Eminescu, sora preotului, Cernăuți, 1943) oferă date precise și documente despre Aglae: născ. 7 mai 1852, la Ipotești, logodită cu Drogli în 1870, căsătorită cu el la 7 ianuar 1871, văduvă la 10-11/22 noiembrie 1887, trecută la catolicism la 13 febr. 1890, recăsătorită cu Gareiss v. Döllitzsturm, cinci zile mai târziu, moartă la 30 iulie 1900. Copii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
noiembrie 1887, trecută la catolicism la 13 febr. 1890, recăsătorită cu Gareiss v. Döllitzsturm, cinci zile mai târziu, moartă la 30 iulie 1900. Copii:* Victoria - 21 martie/12 aprilie 1872 † 24 aprilie/15 mai 1874, difterie; Gheorghe -* 15 aprilie 1874, Ipotești; Ioan -* 23 noiembrie 1875, Ipotești. Despre Șerban Eminescu Acad. Rom. a căpătat documente noi. C. Stamati ar fi citit poezii moldovenești la generalul Bologovski, de față fiind Pușkin. Poetul rus s-ar fi amuzat de ciudata fonetică a limbii romîne
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
la 13 febr. 1890, recăsătorită cu Gareiss v. Döllitzsturm, cinci zile mai târziu, moartă la 30 iulie 1900. Copii:* Victoria - 21 martie/12 aprilie 1872 † 24 aprilie/15 mai 1874, difterie; Gheorghe -* 15 aprilie 1874, Ipotești; Ioan -* 23 noiembrie 1875, Ipotești. Despre Șerban Eminescu Acad. Rom. a căpătat documente noi. C. Stamati ar fi citit poezii moldovenești la generalul Bologovski, de față fiind Pușkin. Poetul rus s-ar fi amuzat de ciudata fonetică a limbii romîne: "...Ce armonie este în "Ciface
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]