KorAP: Find »[drukola/base=irevocabil & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...51 52 53 ...816 >

20,382 matches

Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830

în viitor. Art. 37 alin. 2 C. fam. art 44 C. fam., precum și art. 607 și urm. C. proc. civ. Constituie cadrul legal pentru reglementarea actuală a divorțului și a efectelor sale. Statutul legal al persoanei este modificat în urma rămânerii irevocabile a hotarârii de divorț, Legea nr. 119/1996 privitoare la actele de stare civilă impunând prin art. 44 lit. C efectuarea obligatorie a unei mențiuni pe actul căsătoriei care să reflecte noua situație juridică a fostului soț. Complexitatea temei divorțului

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
încetării căsătoriei se produc de la data morții. c) Declararea judecătorească a morții unuia dintre soți Aceasta produce aceleași efecte ca și moartea fizică constatată, prin examinarea cadavrului. Potrivit dispozițiilor art.18, Decret nr.31 din 1954, după rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii declarative de moarte, persoana dispărută este considerată că "a murit la data stabilită prin hotărâre". Data morții soțului este cea indicată în hotărârea rămasă definitivă și irevocabilă, moment de la care încetează căsătoria. Despre această situație se vor face

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
art.18, Decret nr.31 din 1954, după rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii declarative de moarte, persoana dispărută este considerată că "a murit la data stabilită prin hotărâre". Data morții soțului este cea indicată în hotărârea rămasă definitivă și irevocabilă, moment de la care încetează căsătoria. Despre această situație se vor face mențiuni corespunzătoare în registrele și actele de stare civilă. Rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești creează o prezumție legală relativă privitoare la moartea persoanei, care poate fi răsturnată prin orice

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
hotărârii judecătorești privitoare la moartea prezumată Hotărârea declarativă de moarte are un efect retroactiv, începând cu data stabilită de instanță ca fiind data morții. În privința hotărârii declarative de moarte, trebuie să reținem existența a două date: data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii și data stabilită prin hotărâre ca fiind data morții persoanei dispărute. Prima dată declanșează aplicarea prezumției de moarte, însă efectele acestei prezumții se produc retroactiv, începând cu data stabilită de instanță Dacă soțul declarat mort se întoarce, hotărârea

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
pe care îl vor purta soții după divorț, atribuirea locuinței comune unuia dintre soți. Data la care se consideră desfăcută căsătoria, potrivit art.39 alin.1 C.fam., este data când hotărârea prin care s-a pronunțat divorțul a rămas irevocabilă 82. Față de cel, de-al treilea, care nu a putut avea cunoștință de hotărârea de divorț, efectele patrimoniale ale căsătoriei încetează la data când s-a făcut mențiune cu privire la hotărârea de divorț pe marginea actului de căsătorie, sau la data

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
învoiala contrarie sau de încuviințarea de către instanță, pentru motive temeinice, a menținerii numelui purtat în timpul căsătoriei (art.40 C.fam); obligațiile dintre soți iau sfârșit; nu va subzista decât obligația de întreținere în condițiile art.41 C.fam., până la rămânerea irevocabilă a hotărârii de divorț. Soțul divorțat are dreptul la întreținere din partea celuilalt soț, dacă se află în nevoie din pricina unei incapacități de muncă survenite înainte de căsătorie, în timpul sau în decurs de l an de la desfacerea căsătoriei, ca urmare a unei

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
efectuarea probelor pe care le va socoti necesare pentru lămurirea situației. Soțul vinovat de separarea în fapt și care a determinat părăsirea domiciliului conjugal de către celălalt soț, nu se poate prevala de această separare, pentru a obține desfacerea căsătoriei. Hotărârea irevocabilă de respingere a acțiunii de divorț între soții despărțiți în fapt are autoritate de lucru judecat într-o nouă acțiune, dacă nu au intervenit ulterior motive noi care să justifice desfacerea căsătoriei. Fapta soției de a nu urma pe soț

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
când starea sănătății unuia din ei face imposibilă continuarea căsătoriei, la cererea acestuia, instanța va dispune desfacerea căsătoriei fără a pronunța divorțul din vina unuia sau a ambilor soți. Hotărârea care se pronunță pe baza acordului soților este definitivă și irevocabilă în ceea ce privește soluția divorțului și împotriva ei nu se poate promova nici o cale de atac, dar, soții au posibilitatea de a ataca hotărârea numai în ceea ce privește modul de soluționare a cererilor accesorii divorțului, dacă sunt nemulțumiți, de soluția dispusă de instanța judecătorească

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
vremelnice. Aceste măsuri provizorii se pot referi la următoarele aspecte: * încredințarea provizorie a copiilor minori. Criteriul după care se va conduce instanța pentru a decide în această privință, îl constituie interesul minorului. Trebuie să se țină seama că, până la rămânerea irevocabilă a hotărârii de divorț, nu se poate spune care este soțul vinovat de desfacerea căsătoriei, așa încât, faptul că unul din soți este pârât nu trebuie să influențeze cu nimic încredințarea provizorie a copilului minor. * obligația de întreținere. Pe timpul procesului de

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
8 octombrie 1966, în sensul că se distinge în ceea ce privește data desfacerii căsătoriei, după cum este vorba de relațiile dintre soți sau cele dintre soți și terțele persoane. În prima situație, data desfacerii căsătoriei este aceea în care hotărârea de divorț rămâne irevocabilă. În a doua situație, efectele patrimoniale ale căsătoriei încetează de la data când s-a făcut mențiunea despre hotărârea de divorț pe marginea actului de căsătorie, sau de la data când ei au cunoscut divorțul pe altă cale, înainte de facerea mențiunii (art.

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
data când ei au cunoscut divorțul pe altă cale, înainte de facerea mențiunii (art.39 C.fam., în redactarea Decretului nr.174 din 1974). Efectele personale ale căsătoriei încetează chiar față de-al treilea, de la data când hotărârea de divorț rămâne irevocabilă. Efectuarea mențiunii este o măsură de publicitate care are drept scop opozabilitatea desfacerii căsătoriei față de terți și nu mai are caracter constitutiv ci declarativ (art.44, litera "c" din Legea nr.119 din 1996), serviciul de stare civilă competent pentru

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
căsătorie al soților și se poate face la cererea soțului interesat sau din oficiu. J. Data desfacerii căsătoriei Conf. art.39 alin.1 C.fam., căsătoria este desfăcută din ziua în care hotărârea prin care s-a pronunțat a rămas irevocabilă. Sunt hotărâri irevocabile în ceea ce privește divorțul, următoarele: > date în prima instanță, care nu au fost atacate cu apel; > date în apel, dar nerecurate; > date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul problemei. În cazul divorțului prin acord, hotărârea dată

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
și se poate face la cererea soțului interesat sau din oficiu. J. Data desfacerii căsătoriei Conf. art.39 alin.1 C.fam., căsătoria este desfăcută din ziua în care hotărârea prin care s-a pronunțat a rămas irevocabilă. Sunt hotărâri irevocabile în ceea ce privește divorțul, următoarele: > date în prima instanță, care nu au fost atacate cu apel; > date în apel, dar nerecurate; > date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul problemei. În cazul divorțului prin acord, hotărârea dată este irevocabilă 104

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
hotărâri irevocabile în ceea ce privește divorțul, următoarele: > date în prima instanță, care nu au fost atacate cu apel; > date în apel, dar nerecurate; > date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul problemei. În cazul divorțului prin acord, hotărârea dată este irevocabilă 104, prin urmare, data când hotărârea rămâne irevocabilă se consideră data desfacerii căsătoriei respective (art. 619 alin. 4 C proc. Civ.) Față de terți, efectele patrimoniale ale căsătoriei încetează de la data când s-a făcut mențiunea despre hotărârea de divorț pe

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
instanță, care nu au fost atacate cu apel; > date în apel, dar nerecurate; > date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul problemei. În cazul divorțului prin acord, hotărârea dată este irevocabilă 104, prin urmare, data când hotărârea rămâne irevocabilă se consideră data desfacerii căsătoriei respective (art. 619 alin. 4 C proc. Civ.) Față de terți, efectele patrimoniale ale căsătoriei încetează de la data când s-a făcut mențiunea despre hotărârea de divorț pe marginea actului de căsătorie sau de la data când

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
a admite că una și aceeași hotărâre să fie supusă mai multor termene de apel sau, după caz, recurs, în raport cu partea de hotărâre ce se atacă. Hotărârea de divorț care se pronunță pe baza acordului ambilor soți este definitivă și irevocabilă, astfel încât nu sunt posibile nici apelul, nici recursul decit numai în ceea ce privește cererile accesorii divorțului. * Căi de atac extraordinare Hotărârea dată în materie de divorț nu este supusă revizuirii, care este inadmisibilă, in acest caz deoarece, in situatia contrara ar însemna

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
mai pot exercita în condițiile prevăzute de C. fam., ci în condițiile prevăzute in dreptul comun. Comunitatea de bunuri a soților încetează odată cu desfacerea căsătoriei. Bunurile dobândite în intervalul de timp de la pronunțarea hotărârii de divorț și până la rămânerea ei irevocabilă, au tot caracterul de bunuri comune. Proprietatea comună continuă a-și păstra caracterul devălma și după desfacerea căsătoriei prin divorț până la data împărțirii, neprefăcându-se de drept în proprietate pe cote-părți. Regimul juridic al indiviziunii de drept comun primește în

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
momentul dobândirii bunurilor supuse împărțelii. În practica fostului Trib. Supr.117, împărțeala nu are caracter translativ și nu reprezintă o înstrăinare, ci doar o individualizare și o materializare a unor drepturi indivize. e) Hotărârea de partaj Hotărârea de partaj rămasă irevocabilă constituie titlu executoriu și este susceptibilă de executare, indiferent dacă în acțiune s-a cert ori nu predarea efectivă a bunului și chiar dacă instanța nu a dispus această predare. Executarea hotărârii de partaj cu privire la predarea bunurilor împărțite poate fi cerută

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
de proprietate asupra apartamentului, iar plățile făcute pe perioada despărțirii în fapt pot influența, eventual, la determinarea cotelor ce se cuvin copărtașilor asupra totalității bunurilor comune. Plățile făcute de unul dintre soți pe perioada cuprinsă între data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii de divorț și cea a împărțirii bunurilor comune vor fi avute în vedere numai dacă apartamentul se atribuie celui ce nu a făcut plata, situație în care cel căruia i s-a atribuit apartamentul este obligat să-l

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
Recunoașterea de maternitate se poate face prin oricare din formele de testament prevăzute de lege: autentic, olograf, mistic, testament în forma specială (art.868-886 C.civ.). Deși testamentul este esențialmente revocabil, recunoașterea făcută printr-un testament își menține caracterul său irevocabil (art.48, alin. ultim C.fam). Revocarea testamentului prin care s-a făcut o recunoaștere nu are nici o influență asupra acesteia. S-a arătat 165 că recunoașterea filiației nu poate fi făcută valabil prin forme testamentare speciale, cum sunt cele

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
fi nevoie, cu declarația de naștere tardivă, care se va păstra în arhiva organului administrativ. În cazul în care această declarație se face după trecerea unui an de la nașterea copilului, înregistrarea ei are loc numai pe baza hotărârii judecătorești rămasă irevocabilă 167. Dovada recunoașterii s-ar putea face, la nevoie, cu hotărârea judecătorească și declarația de naștere tardivă. b. Recunoașterea copilului trecut în registrul de stare civilă ca născut din părinți necunoscuți. În această situație este controversată soluția înscrierii prin mențiune

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
creează o filiație nouă . De aceea, recunoașterea produce efecte în mod retroactiv, copilul respectiv fiind considerat al mamei care a făcut recunoașterea, din momentul nașterii și chiar al concepțiunii acelui copil. Recunoașterea produce efecte față de toată lumea (erga omnes); b) act irevocabil, adică nu se mai poate reveni asupra acestuia după ce a fost făcută, chiar în cazul în care a fost utilizat în acest scop un testament (art.48, alin. ultim C.fam.) Faptul că mama poate contesta recunoașterea nu îi schimbă

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
nu se mai poate reveni asupra acestuia după ce a fost făcută, chiar în cazul în care a fost utilizat în acest scop un testament (art.48, alin. ultim C.fam.) Faptul că mama poate contesta recunoașterea nu îi schimbă caracterul irevocabil, deoarece a contesta înseamnă altceva decât a revoca. În această privință, Trib.Sup. a arătat 168 că recunoașterea nu poate fi revocată în mod arbitrar, întru cât s-ar înfrânge principiul mărturisirii, iar starea civilă a persoanelor interesează, în ultima

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
lui și, pe de altă parte, dacă se stabilește filiația firească față de mamă, adopția este sancționată cu nulitate, căci părintele nu poate adopta propriul său copil. O altă situație este aceea în care, pe baza hotărârii judecătorești rămasă definitivă și irevocabilă de stabilire a filiației, înregistrată în registrul de stare civilă, s-a eliberat certificatul de naștere. Între părți, hotărârea judecătorească irevocabilă se bucură de autoritate de lucru judecat, încât filiația stabilită în acest fel nu mai poate fi supusă discuției

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
poate adopta propriul său copil. O altă situație este aceea în care, pe baza hotărârii judecătorești rămasă definitivă și irevocabilă de stabilire a filiației, înregistrată în registrul de stare civilă, s-a eliberat certificatul de naștere. Între părți, hotărârea judecătorească irevocabilă se bucură de autoritate de lucru judecat, încât filiația stabilită în acest fel nu mai poate fi supusă discuției și nu se mai poate contesta realitatea celor arătate de certificatul de naștere, în sensul art.50 C.fam., deoarece această

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]