4,886 matches
-
fațetele multiple ale personalității protagonistului. In The Humbling rămân prezente, obsedante, temele lui din totdeauna: arta, erotismul, celebritatea, moartea, plus, în ultimele cărți, decrepitudinea ca urmare inevitabilă a îmbătrânirii. Numai că ele sunt bifate parcă într-o doară, fără detașare ironică și fără osteneala de a le face să se întrepătrundă. Alter-ego-ul autorului, cel care urmează să fie umilit până la anihilare, se numește Simon Axler, are 65 de ani, este actor, unul dintre cei mai mari interpreți de teatru clasic din
Regres sau un alt fel de joc? by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6428_a_7753]
-
ultimele alegeri prezidențiale, scrie observer.com. Întrebările nu au fost tocmai nepărtinitoare. De exemplu, respondenții au avut de ales între două variante: hipsterii aduc societății o contribuție culturală pozitivă sau își însușesc "tropi" culturale din trecut pentru propriul lor amuzament ironic. Un procent uriaș de 46% a bifat a doua variantă. Această atitudine poate fi cauzată de monopolul hipsterilor: sunt cea mai numeroasă minoritate, au cartiere proprii și reprezintă jumătate dintre votanții cu vârste între 18-29 de ani. Înclinația spre nonconformism
O treime dintre americani vor taxă pentru hipsteri. Vezi de ce by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/64319_a_65644]
-
sens și posibilitatea de folosire a lui non-stop în aproape orice context: de la titlurile de știri în stil colocvial - „Oana Zăvoranu blestemată non-stop de către mama ei" (stiri . acasa. ro); „Andreea Spătaru cumpără non-stop haine pentru bebeluș" (time4news.ro) -, la cele (ironice, probabil) de critică literară: „Dialog, narațiune și strategii narative non-stop" (Contrafort, 10, 2008). Din punct de vedere stilistic, utilizarea lui non-stop e adesea distonantă, dar presiunea uzului (uneori însoțită de o notă de exagerare ironică) se dovedește mai puternică: vorbim
„Încontinuu“ și „non-stop“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6436_a_7761]
-
bebeluș" (time4news.ro) -, la cele (ironice, probabil) de critică literară: „Dialog, narațiune și strategii narative non-stop" (Contrafort, 10, 2008). Din punct de vedere stilistic, utilizarea lui non-stop e adesea distonantă, dar presiunea uzului (uneori însoțită de o notă de exagerare ironică) se dovedește mai puternică: vorbim non-stop, ne mirăm nonstop, ne îngrijorăm non-stop.
„Încontinuu“ și „non-stop“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6436_a_7761]
-
ana, Elena Badea O hartă realizată de un site web comic tratează în cheie ironică performanțele fiecărei țări. Beneficiind de cunoștințe de matematică și calculatoare, talent la desen și mai ales de mult umor, echipa thedoghousediaries.com a realizat o hartă a lumii inedită. Toate statele lumii apar pe hartă, doar că numele lor au
În ce sunt românii campioni mondiali by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/63207_a_64532]
-
adjunctul său la Institut), pe care Vârgolici o reproduce din puțin comentatul volum al lui I. Oprișan - G. Călinescu. Spectacolul personalității. Dialoguri adnotate (Editura Vestala, București, 1999), sugerează tocmai existența unui anume curaj călinescian. Căci, într-un stil șarjat și ironic, parodiind limba de lemn a epocii, Călinescu îi cere lui Vitner, pe șleau, să demisioneze!... Reușită este și secvența dedicată lui Perpessicius. Începuturile actualului Muzeu Național al Literaturii Române sunt rememorate aici, cu aceeași precizie și sobrietate ca și cele
Documente în „rama“ memoriei by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6326_a_7651]
-
atunci ar trebui, mai degrabă, să ne întoarcem la MASH al lui Robert Altman serialul din anii 1972-1983 despre războiul din Coreea. În Omul care se holba la capre nu avem doar aerul genuin al comediei, ci și farsă, aluzia ironică, parodia temperata și burlescul copios, adresate legendelor americane construite în jurul filmelor de război, fie el din Pacific, din Europa, din Korea, din Vietnam, si mai nou, din Irak. Ideea că armata americană a dezvoltat un intreg compartiment destinat războiului paranormalilor
Tăcerea caprelor by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6329_a_7654]
-
din Pacific, din Europa, din Korea, din Vietnam, si mai nou, din Irak. Ideea că armata americană a dezvoltat un intreg compartiment destinat războiului paranormalilor nu este nicidecum nouă, insă felul în care apare acest departament configurează un intreg profil ironic cu alunecări spre grotesc al umbrei cu mucegăi a războiului rece. Poză belicoasa a ocultelor militare nu numai că suporta convulsiile caricaturii spumoase, dar aduce câteva lucruri în discuție, printre care și o chestiune de perspectivă. Nu avem parodiile grosolane
Tăcerea caprelor by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6329_a_7654]
-
Spielberg, și unde Forest Gump reprezintă o vedere în secțiune asupra unei perioade extrem de agitate din istoria Americii, din perspectiva unei inocențe extrem de neliniștitoare. Lumea lui Gump se aseamănă cu lumea paranormalilor lui Bill Django. Fără intenția de a fi ironică sau comică, ea suscita o ironie superioară și o lume alternativă a gesturilor paradoxale, a unui zen particular unde acțiunea nu este urmată de reacțiune cum sună unul dintre principiile mecanicii newtoniene. Cât de mult dau rezultate puterile acestor cavaleri
Tăcerea caprelor by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6329_a_7654]
-
dar folosind trecutul ca pretext de desfășurare a inteligenței sale analitice, impresionantă prin ușurința cu care întoarce o temă pe mai multe fețe, dar înfiorătoare prin demoralizarea pe care ți-o insuflă. Impecabil sub unghiul informației, autorul e o natură ironică, ultimul lucru pe care îl poți aștepta de la el fiind dramatizarea, patetismul, într-un cuvînt participarea. De aceea, în materie de afinități ancestrale, Lucian Boia ne învață ataraxia. O carte din care rămîi cu impresia că istoria e o scenă
Iubindu-i pe nemți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6337_a_7662]
-
Jurnalistul Radu Tudor a scris o postare ironică la adresa lui Traian Băsescu, în urma declarației de presă ținută de președinte. Traian Băsescu a declarat: "Eu îmi asum promulgarea Codului de procedură penală pentru că asta este responsabilitatea președintelui. În același timp, îmi asum și eroarea de a nu fi înțeles sensul
Radu Tudor, ironic la adresa lui Băsescu: "Dar ce?" () [Corola-journal/Journalistic/47305_a_48630]
-
direcția atacului sunt clare, pentru că expresiile în cauză apar într-o enumerare urmând întrebării retorice „Onest d-ta?”. Dacă însă căutăm, dincolo de valoarea global incriminatorie, sensul exact al cuvintelor din replică, lucrurile nu mai sunt la fel de limpezi. Substantivul familiar și ironic teșcherea circulă azi mai ales cu sensul de „loc de depozitare a banilor” („pungă cu bani”, DEX; „spitalele cu bani la teșcherea”, ziare.com; „preocupate să numere arginții puși la teșcherea”, Academia Cațavencu, 14.03.2012). Așadar, „teșcherea la buzunar
„Teșcherea la buzunar...“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4735_a_6060]
-
opoziție la toartă, pur și simplu pentru că locuțiunea la toartă și-a restrâns treptat posibilitățile de combinare și a rămas legată aproape exclusiv de sfera semantică prieteniei. Opoziția la toartă riscă astfel să pară o construcție contradictorie - sau cel mult ironică. Așa cum arată dicționarele noastre, sensul vechi al locuțiunii era însă unul mult mai general: „zdravăn, strașnic, strâns, tare” (DLR). Tot în Caragiale, în Conul Leonida față cu reacțiunea, apare îmbinarea „bătălie la toartă”. Probabil că uzul curent a remotivat expresia
„Teșcherea la buzunar...“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4735_a_6060]
-
cele două vizite (și implicit cele două articole care-au rezultat) au fost gândite cumva împreună, în chiasm. De fapt, e mai mult decât atât, adică mai mult decât contrapunerea a două tipuri de atitudine prin două tipuri de oglindire ironică. Dipticul e de fapt „un quatuor literar”(p. 62), spune autoarea. Căci e precedat de Criticele lui Gherea și urmat de Cercetarea noastră literară. Câteva păreri anonime. Cele patru intervenții se nuanțează reciproc (p. 62). Cronica de azi, îmi place
Filosofie și conștiință artistică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4746_a_6071]
-
că moartea sa timpurie, la nici 55 de ani, nu e fără relație cu caracterul ingrat al acesteia. Radu Petrescu era un om scund, cu o înfățișare resignată, oarecum ștearsă, cu o rostire molcomă de parcă ar fi adoptat, cu o ironică bunăvoință, condiția de ins perpetuu marginalizat. Într-o amplă și foarte aplicată cercetare pe care i-o consacră, Nicolae Berindeiu îi oferă următoarea caracterizare: „Devine din ce în ce mai clar că Radu Petrescu își transfigurează/își textualizează existența chiar în epoca nonvalorilor și
Marele Radu Petrescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5004_a_6329]
-
lui Holmes. Mai abitir decât în primul episod, Sherlock Holmes (2009), detectivul, interpretat de un tot mai șleampăt și trivial Robert Downey Jr., se află într-o vervă bufonă cu pasiunea redescoperită a digresiunii limbute. Ritmul discuției, replici seci, casante, ironice, devine ritmul acțiunii, astfel încât, luat de val sau călare pe el, regizorul surfează vertiginos uitând de rațiunea fiecărei acțiuni și de sensul pe care prozatorul îl acorda momentelor de solipsistă reflecție holmesiană. Holmes-ul lui Ritchie este un agitat, un ins
La circ cu Sherlock Holmes by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5006_a_6331]
-
Cronicarului, cele șase pagini de proză semnate de Vișniec. Romanul din care fac partea aceste fragmente pare a fi o cronică cvasidiaristică a culiselor vieții de jurnalist, privită deopotrivă dinăuntru, de la pupitrul de știri, dar și cu o amar- (auto)ironică detașare. Relatările despre numărul minim de morți cu care e obligatoriu să se deschidă orice jurnal de știri, inventarul sordid de crime pe care omenirea le săvîrșește zilnic împotriva ei înseși, rezultat la capătul fiecărei zile de muncă jurnalistică, dar
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5011_a_6336]
-
acolo și după 2-3 ore i-au bătut la ușă. Nu scrisese nimic, pe toată masa de brad era doar o picătură de cerneală și sub ea Caragiale a scris: «Toate meseriile necurate lasă pete». Tot așa cum era el, spirit ironic, zeflemist, - «Toate meseriile necurate lasă pete». Frază exactă! Și atuncea, toți scriitori care au venit în casa lui Vlahuță au scris câte ceva sub această cugetare a lui Caragiale. Mi-aduc aminte că Șt. O. Iosif, care era din Brașov, mare
„Măsărița de la Blaj“ (Un interesant „document“ de istorie literară) by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5020_a_6345]
-
să observe că ploaia face găuri negre în pielea sa, că trupul îi reintră în pămînt „ca o stranie electricitate”. Poezia e testată cutezător cu mijloacele prozastice: „poetulironic stă în bucătărie și spală vasele/ din care a mîncat o pîine ironică/ tot acolo scrie și gîndește/ mirosul complex al bucătăriei fiind mai aproape/ de adevăratul miros al lumii” (poetulironic). Acest personaj ar descinde direct din bufonii de curte, așa cum „omul celălalt” se trage din maimuțe, deși azi maimuțele au dispărut reîntorcîndu-se
O speță de avangardă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5042_a_6367]
-
George Orwell este incisiv și direct. Frazele lui, deși impecabil alcătuite, dau senzația de material nefiltrat. Autorul ignoră artificialul, preferând în locul exprimărilor căutate și arabescurilor stilistice un condei sec, neutru și rece de la care singurele abateri sunt pasajele intens (auto)ironice. Orwell nu face nicăieri paradă de cultură, refuză orice referințe și evită pasaje pe care astăzi le-am putea numi intertextuale. În plus, tratează temele într-un mod cât mai atipic cu putință, din unghiul la care este cel mai
Verdictele lui Orwell by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/5048_a_6373]
-
rămas la marginea primelor trepte,/ cu fața ascunsă în mâini.) ea a coborât în soare/ și în urechi purtând o flacără neguroasă.” Nu mi-aș fi amintit, poate, de acest poem și n-aș fi detectat, poate, nota lui tandru ironică dacă nu mi-ar fi atras atenția în sensul acesta volumul de convorbiri cu Mircea Ivănescu apărut de curând la Humanitas, Măștile lui M.I.. Este vorba despre o serie de cinci dialoguri pe care Gabriel Liiceanu le-a purtat cu
Despre micile animale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4798_a_6123]
-
Ciocîrlie se află la întretăierea umorului cu reflecția: lipsit de darul credinței, lacună tipică pentru generația de intelectuali din care face parte, scriitorul care a consimțit să-și lase malul Begăi pentru a se așeza în cazanul bucureștean are timbru ironic și înclinație meditativă, din încrucișarea lor ieșind o stofă mucalită de introvertit care gustă plăcerile vieții. Numai că, ajuns în pragul chinului septuagenar, vîrstă cînd degradarea biologică tinde să pună resemnare în colțurile sufletului, Livius Ciocârlie intră în pielea unui
Algor senectae by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4800_a_6125]
-
ești sechestrat”. Și s-a ținut de cuvânt. Cinci zile și cam tot atâtea jumătăți de nopți cât am stat la Vârșeț am fost nedespărțiți. Chiar și pe „Culă” am urcat împreună. Era tânăr, entuziast, un histrion ludic, tandru și ironic, căruia îi plăcea teribil să se joace, să se ascundă sub diferite măști. La acest șir de atribute am fost tentat, în prima clipă, să adaug că e și un boem înnăscut. Dar nu, chiar dacă afișa o atitudine de frondă
Un an fără Petru Cârdu by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/4686_a_6011]
-
împlinirii vârstei de 60 de ani. În întâlniri mai mult sau mai putin formale, președintele a fost felicitat deopotrivă de parteneri și adversari politici. Cititorii dcnews.ro i-au adresat, si ei, urări președintelui Traian Băsescu. Unele de bine, altele ironice, altele în care se vede frustrarea adunată de oamenii simpli în ultimii ani de guvernare, în care Traian Băsescu a jucat un rol mai mult decat activ. Echipa De Ce News îi urează lui Traian Băsescu La Mulți Ani! Iată câteva
Ce i-au urat românii lui Traian Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/47019_a_48344]
-
îmi trădau superficialitatea, dar, era, evident, o superficialitate salvatoare. Numai așa reușeam să nu mă afund permanent în penibile și false depresii, în lamentări sterilizante și epuizante”. Sigur că neajunsurile de construcție și-ar putea găsi, oarecum, salvare în intenționalitatea ironică și umoristică a prozatorului, evidentă din primele pagini ale romanului. Doar că scenele comice sunt atât de banale, încât mă tem că, departe de a ține cititorul treaz și amuzat, așa cum au pretins o parte din comentatorii romanului, ele nu
Metaromanul unui eșec by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4710_a_6035]