1,366 matches
-
calamarii și poate să curgă retsina, acel vin dulceag în jurul căruia grecii au frecat biluțele mătăniilor de vreo trei mii de ani încoace. După ce Pitagora a dezvăluit omenirii cum devine cazul cu pătratul catetelor, iar Aristotel și Platon și-au isprăvit discursurile în Agora, n-am mai reținut decît dansul lui Zorba, și el un tip cu înclinații ușor cheflii. Domazos, Mavros, Saravakos, Anastopoulos. Generații de internaționali greci, începînd cu anii ’60 și mergînd pînă în buza pragului de mileniu. Cu toții
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
puțini sînt plimbați prin părculeț de o medaliată cu aur la Olimpiadă. Imigrația românească în Lumea Nouă e extrem de diversă, începînd cu tineri în blugi rupți care șterg parbrize cu diplomele lor universitare pe post de piei de căprioară și isprăvind cu miliardari venerabili, înrădăcinați bine, după ce străbunicii lor au trecut Oceanul acum o sută de ani în cala vaporului și au luat-o de la lingură. Pe undeva pe la jumătatea acestui drum se află Daniela Silivaș, supercampioana anilor comunismului tîrziu. „După ce
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
dar le primeau la grămadă pentru simplul motiv că le cădea bine să trăiască la cîțiva metri de eșapamentul mașinii lui Doroftei. Aplecați către verdicte lacrimogene cum sîntem, vom postula emoțional că o carieră de 20 de ani s-a isprăvit în 343 de secunde. Să știți că există tragedii care se petrec în timp mult mai scurt și dor mai tare decît o centură pierdută prin KO în repriza a doua. Dacă am găsi un solvent optim pentru lacrimile noastre
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
această întâmplare? 2) Scrie zece cuvinte care să arate acțiuni. (exemplu: a scrie) 3) Scrie în ordine alfabetică: * prenumele persoanelor din familia ta; * prenumele băieților din clasa ta. 4) Găsește cuvinte cu același înțeles pentru: soldat a aranja larmă a isprăvi inamici omăt 5) Găsește cuvinte cu înțeles opus pentru: harnice plânge a strica instruiți inamici a opri 6) Imaginează-ți (și scrie) un dialog pe care îl poate avea Andrada cu o furnicuță. Mâțișor - Miau! Miau! Miau! - Poți să miauni
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
a mea și încrederea în mine". Verdictul se lasă așteptat și G. Călinescu, luând tăcerea un răspuns, renunță la scris și "renunțarea aceea se cheamă critică". Conștiința vocației lui critice, afirmate și mai înainte, se cristalizează acum deplin. S-a isprăvit - zice el în Universul literar (1928): Din carnetul unui critic - e de neînlăturat - sunt critic. Aristarc mi-a zis: Ești critic. Am vrut să comunic emoțiunea unei strofe unui prieten poet, dar mi-a răspuns cu imputare: Cum? Mai scrii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
victimă a franțuzismului datorit lipsei de spirit critic a culturii muntenești. Dar, încă o dată, Muntenia și-a plătit tributul către românism prin lupta ei pentru crearea României moderne, ceea ce constată, dar nu înțelege Alecsandri, când în scrisorile sale2 nu mai isprăvește cu sarcasmele la adresa politicii din Muntenia: "ăMunteniiî se agită ca niște umbre chineze pe o scenă politică imaginară... Nebunia lor naivă îi depărtează din ce în ce mai mult de domeniul literaturii... Meschinele patimi zise politice, care au devenit o tristă monomanie dincolo de Milcov
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
apuseană modernă și cănd a fost mai urgentă și mai la ordinea zilei problema asimilării culturii străine. După 1880, începe procesul de organizare internă mai serioasă, pe baza și cu elementele civilizației introduse. La 1880, se poate spune, s-a isprăvit și "unirea" celor două principate române - de atunci nu mai există Moldova și Muntenia, ca țări deosebite, de atunci nu mai poate fi vorba de o cultură deosebită moldovenească și, prin urmare, de atunci încetează și existența școalei critice moldovenești
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
pături suprapuse. Dar preocuparea lui Eminescu de problema limbii nu are mare însemnătate și e cu totul incidentală în cariera sa de scriitor. Încă o dată: trecuse vremea primejdiei, și Eminescu nu era omul care să sfarme uși deschise. Înainte de a isprăvi cu această chestie, ni se pare interesant a releva o idee pe care Eminescu a exprimat-o în treacăt, dar care este foarte interesantă și care-l deosebește de junimiști. Este poporanizarea limbii științifice de către intelectualii satelor: "...învățător și preot
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ridicolele "revoluționarismului". Dar nu e numai atâta. Caragiale, cu tot obiectivismul său (care, cum vedeți, nu e până la sfârșit nedezmințit), găsește prilejul să se amestece direct în bucăți curat literare, pentru a da lovituri "liberalismului". Admirabila sa bucată Boborul o isprăvește prin aceste cuvinte: " Așa s-a sfârșit Republica noastră! Așa Reacțiunea a sfâșiat cea mai eroică pagină a liberalismului romîn!"1 Iată-l, dar, pe Caragiale zugrăvind cât poate mai bine o aventură ridiculă și declarând că aceasta e "pagina
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
socialiștii. Caragiale marchează și el cu putere data de 1800, despre care am vorbit de atâtea ori. * După aceasta, satira lui Caragiale își va schimba obiectivul. Începând cu D-ale carnavalului (1885), urmând cu câteva schițe în Convorbiri literare și isprăvind, mult mai târziu, cu admirabilele Momente, Caragiale va satiriza, dacă voiți, mahalaua. Dar trebuie să ne înțelegem asupra acestui cuvânt. Mahalaua pe care o satirizează Caragiale nu e o categorie socială, clasa de mici burghezi, de mici funcționari, care stă
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
dureri vorbesc în satira lui? Interesele claselor de jos ori interesele boierimii vechi? Căci aceste clase extreme de la baza și din vârful piramidei sociale au fost jignite de noua stare de lucruri, care a favorizat clasele de la mijlocul piramidei, ca să isprăvim vorba tot cu această banală comparație. Răspunsul nu e tot atât de ușor de dat, ca în privința lui Eminescu și a celorlalți, deoarece aici nu mai avem de a face cu un teoretician, ci cu un artist obiectiv care satirizează, dar care
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
timpul evoluției ei - atât e de adevărat că literatura e strâns legată nu numai de caracterul specific național, ci și de realitățile sociale culturale. După 1900 - în ultima epocă literară -, când procesul de formare al țării celei noi s-a isprăvit, când Unirea Principatelor s-a desăvârșit, când, în sfârșit nu mai este Moldova și Muntenia, ci România, deosebirile dintre literatura Moldovei și Munteniei încep să se șteargă. Cu toate acestea, tot rămân câteva. Este una, care e un simplu fapt
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
a dăinuit mai bine de 500 de ani iar geska sau gesii, adică geții din Asia Mică era un alt nu-me pentru kaska dar și al cabirilor stabiliți în Canaan și mai în nord pe lîngă hitiți, după ce și-au isprăvit ,,treburile” prin Egipt. În scrierea emeș, terminația gesi(ge: nobil, pămînt + ti: neam, colectivitate) apare la multe nume de persoane și divinități avînd sensul de ,,neam ales” sau ,,pământ sfînt”. O scrisoare din timpul faraonului Ramses ll(1301-1235) către regele
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Există un loc în Sciția, cei bătrîni o numeau Taurida, care nu este prea departe de pămîntul getic. Eu m-am născut acolo, și nu mă rușinez de patria mea. Poporul de acolo se închină surorii lui Apollo... După ce a isprăvit povestea (lui Oreste și a Ifigeniei), lăudară cu toții faptele și frumoasa bună credință. Nu-i de mirat cum chiar în această regiune, care nu este alta mai sălbatică, numele de prieten atinge sufletele cele mai barbare”.
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
zicea bunica. Surâsul ei mă gâdila în creștetul capului. - Să spui... Glasul ei dulce mă legăna; genele mi se prindeau și adormeam; uneori tresăream și o întrebam câte ceva; ea începea să spuie și eu visam înainte. Și niciodată nu va isprăvi basmul”. ( Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica) caier - mănunchi de lână, in, de cânepă sau borangic, care se pune în furcă pentru a fi tors manual 1. Pornind de la textul de mai sus, scrie o compunere de 8-10 rânduri, în care să
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
îmi zise Eminescu la plecare. Mă distrez studiind ticurile colegilor (și apăsă asupra cuvântului) de aici; dar tot mă plictisesc. — Ai cetit Corespondența lui Jules de Goncourt? — Nu. — Atunci ți-o aduc. — Și ceva gazete. Chiar pe toate dacă poți. Isprăvise de studiat ticurile bolnavilor, distracție groaznică fără îndoială. S-a uitat repede prin ziare. În vremea asta căutai în volum o scrisoare pe care copiii unui artist o trimet prietenului lor Jules de Goncourt, un cap de operă de gingășie
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
să și recâștige dreptul la înviere. Pătimirea e mai tare decât moartea, ea răpune și iartă păcatele noastre: „Așadar, fiindcă și Hristos a pătimit cu trupul, înarmați vă și voi cu gândul acesta: că cine a suferit cu trupul, a isprăvit cu păcatul.” (Cap. I, 14, Epistola Sobornicească a Sfântului Apostol Petru). Nimeni n-a încercat să perceapă sensul luptei legionarului. Pitești-ul a însângerat inimi mari, a doborât neclintiri și avânturi mari. Pitești-ul a fost cea mai zguduitoare prăbușire
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Nu mă zgudui (sughite) că amețesc... Zoe: Lasă-l, Fănică, să vedem. Cetățeanul: Lăsați-mă să vedeți. Când am găsit-o, de curiozitate am deschis-o și m-am dus subt un felinar, s-o citesc. N-apucasem s-o isprăvesc bine... și haț! Pe la spate, d. Cațavencu dă să mi-o ia. Tipătescu: Și (desperat) ți-a luat-o? Zoe: (același joc) Ți-a luat-o? Cetățeanul: Aș! Am băgat-o în buzunar. Zice d. Nae: "Așa? Facei parte din
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
mie să-mi dai scrisoarea... Primești?... Cațavencu: (ca lovit de o idee) Primesc... Zoe: (încet cătră Tipătescu, care stă cufundat în gânduri pe fotoliu) Și înțelegi că atunci, când, luptând cu tine, voi căpăta scrisoarea,... tot,... tot,... Fănică, va fi isprăvit între noi (tare). Suntem deplin înțeleși, domnule Cațavencu... Cațavencu: Da, madam, pe deplin... dar... (îi face semn cătră Tipătescu.) Zoe: (stăruind lângă Tipătescu) Fănică! Fănică! Hotărăște-te! Poți fi tu dușmanul liniștii mele?... Spune!... (rugându-l frumos) Fănică!... Tipătescu: (nemaiputând
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ai auzit, chiar a zis-o el: surorile noastre de ginte latină... Ionescu: Da! A zis-o... Cațavencu: (cu aer de protecție) Voi dascălii sunteți băieți buni, dar aveți un cusur mare: cum vă vorbește cineva de istorie, s-a isprăvit, are dreptate. (cu putere.) Ce istorie? Apoi, dacă e vorba de istorie, apoi ce te-nvață istoria mai întâi și-ntâi? Popescu: Că România de la Traian... Cațavencu: Nu-i așa... Ionescu: Că adică străbunul nostru... Cațavencu: Ce străbun! Ce nostru
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
junele Constantin Bacalbașa se înscrie la Facultatea de Drept din București, avându-l coleg, printre alții, pe viitorul scriitor și diplomat Duiliu Zamfirescu; facultatea însă n-a terminato niciodată, după obiceiul vremii, când mulți începeau studiile universitare și puțini le isprăveau. Îl atrăgea viața boemă a junimii bucureștene, ideile anarhiste și social democrate care, prin mirajul unei lumi mai drepte și mai bune le înfierbânta tinerilor cu oarecare carte imaginația, oferindu-le frumoase și utopice visuri umanitare; dar îl atrăgea mai
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
său. „Pentru că am un element foarte bun, fiul meu, și vreau să știu dacă liceul e pe măsura lui”, i-a precizat G. „După cum vă amintiți - a adăugat A. - «elementul» a intrat cu nota 1,85!” între timp, el a isprăvit școala și s-a căsătorit. „Cu cea mai frumoasă mireasă pe care am văzut-o”, a sărit de la locul său Eugen Verman. „O fată sănătoasă, isteață”. „Atît de isteață - i-a luat vorba A. - încît a tras banii de la nuntă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Am discutat apoi cu Gabi și i-am spus că mie Îmi face impresia că pământul, unit cu oamenii, cum emană aburi după ploaie, așa vorbește acuma despre viața celor care au trăit. Esta viață, colcăit de viață, nu ai isprăvit bine fraza și urmează altă viață, alt om Însemnat care a trăit În aceste locuri și a avut și făcut ceva pentru viață. Nam mai citit o asemenea bogăție de vieți de oameni Înzestrați, porniți, veniți, plecați de pe pământul Fălticenilor
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
destul de redusă, doar de 10-15 minute, fiindcă apărând aproape simultan, oamenii se împărțeau pe la tarabe. Dar tot așa cum apăreau, dispăreau cam tot simultan, astfel încât nu aveai timp să faci cel mult două cozi și gata. A fost, dar s-a isprăvit Mâine, altă coadă, altă distracție. Trec peste descrierea plajei, prost curățată, plină de chiștoace și de capace de sticle de bere în care ți puteai tăia tălpile, lucru remarcat doar de străini, românii fiind obișnuiți cu murdăria orientală și cu
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
pământ, a vorbit tuturora și la urmă a dat diferite însărcinări. Îmi răsună și acum în urechi, când cu vocea lui răspicată spunea: Nicolae Totu este însărcinat cu formarea frăției de cruce legionare în Bucovina. Spre seară ședința s-a isprăvit. Am ieșit câțiva camarazi în oraș. Am vizitat Universitatea, Grădina Copoului, Biserica Trei Ierarhi. Cerul se înseninase și un amurg de toamnă târzie cobora peste orașul poleit de soarele palid. Până departe împrejur se vedeau toate dealurile Iașului. Lumina roșiatică
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]