1,394 matches
-
nu numai un efort individual, ci și o încurajare a formelor instituționalizate de dezbatere profesională prin concentrarea asupra canalelor de comunicare din interiorul breslei istoricilor (pp. 47-49). Sunt necesare serii de dezbateri publice începând de la firul ierbii, adică de la producția istoriografică deja existentă (p. 50). Cât privește dialogul interdisciplinar (p. 55), dezvoltarea capacității de integrare precum și de dialog și de comunicare a istoricilor în exteriorul disciplinei este crucială și este condiționată de „coerența interioară [care] este absolut necesară în demersul oricărui
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
profesionalitate pentru istorici (p. 71) și însușirea „unui grund de cunoștințe de cultură generală despre trecutul omenirii, care să-i îngăduie o orientare rapidă în raport cu diferitele evenimente, fenomene și procese istorice” (p. 72). Mai mult, „controlul de calitate al productelor istoriografice” trebuie menținut cu ajutorul unui „comitet de disciplină care să fie capabil să judece cu discernământ diversele situații concrete și să adopte măsuri care să consolideze coerența breslei istoricilor” (p. 99). Sunt importante „instituirea și respectarea unui set minimal de reguli
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
bine remarcă Bogdan Murgescu, această critică lipsește și este considerată „un atac la persoană, ceea ce viciază climatul din interiorul breslei” (p. 50). Trei motive par a fi cauza acestei preponderente atitudini necritice. în primul rând, este vorba despre lipsa argumentelor istoriografice, și de aici lipsa criteriilor de evaluare a unui text istoriografic. Cel mai adesea, argumentația istoricilor ia forma unei înlănțuiri mai mult sau mai puțin cauzale de fapte, evenimente sau acțiuni ale unor personaje considerate importante pentru respectivul capitol istoric
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
atac la persoană, ceea ce viciază climatul din interiorul breslei” (p. 50). Trei motive par a fi cauza acestei preponderente atitudini necritice. în primul rând, este vorba despre lipsa argumentelor istoriografice, și de aici lipsa criteriilor de evaluare a unui text istoriografic. Cel mai adesea, argumentația istoricilor ia forma unei înlănțuiri mai mult sau mai puțin cauzale de fapte, evenimente sau acțiuni ale unor personaje considerate importante pentru respectivul capitol istoric. Or, la acest nivel, orice critică poate fi foarte ușor înțeleasă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ultim, un veritabil deus ex machina, este acela că realitatea este prea complexă pentru a fi rezumată în câteva cuvinte. Complex este cuvântul-cheie care relevă insuficiența argumentativă și conceptuală a respectivului text/discurs. Un al doilea motiv este lipsa conceptelor istoriografice. Textul istoriografic este în întregime deconceptualizat, iar limbajul este comun. Nu este vorba aici de a acuza istoricii că nu folosesc un limbaj excesiv de conceptualizat, cum ar fi cel al unei științe exacte, ci de faptul că nu există nici măcar
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
veritabil deus ex machina, este acela că realitatea este prea complexă pentru a fi rezumată în câteva cuvinte. Complex este cuvântul-cheie care relevă insuficiența argumentativă și conceptuală a respectivului text/discurs. Un al doilea motiv este lipsa conceptelor istoriografice. Textul istoriografic este în întregime deconceptualizat, iar limbajul este comun. Nu este vorba aici de a acuza istoricii că nu folosesc un limbaj excesiv de conceptualizat, cum ar fi cel al unei științe exacte, ci de faptul că nu există nici măcar un lexic
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
urmată de trei ediții Vasile Roaită, pun`nd bazele unui mit destrămat t`rziu. Istoria României, manual pentru clasa a XI-a, 1960, p. 263. N. Manolescu, Contradicția lui Maiorescu, Editura Humanitas, București, 2000, p. 11. Adrian Cioroianu, „Dilemele mimetismului istoriografic. Episodul Analelor Româno-Sovietice (1946-1963)”, `n Fațetele istoriei. Existențe, identități, dinamici, Editura Universității București, 2000, p. 593. Anneli Ute Gabanyi, op.cit., p. 111. Doru George Burlacu, Revenirea la Maiorescu (1963-1993), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1997, pp. 23-24. Din aprilie 1945 este numită
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
junimismul, ediția a II-a, Editura Eminescu, București, 1978, p. 30. Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie „A.D. Xenopol”, 1979, pp. 602-609. O nouă ediție a apărut peste două decenii, `n 1998, dar nu au fost aduse completări. Junimea, implicații istoriografice, Editura Junimea, Iași, 1976. Un volum mai puțin sistematizat aparține lui George Mirea (Junimea - implicații lingvistice, Editura Junimea, Iași, 1983). „La Société littéraire Junimea et la littérature d’inspiration historique”, Cahiers roumains d’études littéraires, nr. 3, 1977, pp. 63-73
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
pp. 104-106, I. Cristofor nu reține o inflamare a spiritelor la apariția cărții, mai mult, recenziile foarte dure apărute `n 1988 s`nt trecute toate sub tăcere `n bibliografie, dicționarul fiind conceput ca un protest la adresa dictaturii. Al. Zub, „Mituri istoriografice `n România ultimei jumătăți de secol”, `n Miturile comunismului românesc, sub direcția lui L. Boia, Editura Nemira, București, 1998, p. 92. Autori: N. Manolescu (1970), G. Ivașcu (1972), Domnica Filimon și Simion Ghiță (1974), Eugen Todoran (1977), apoi, după un
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Valjavec; I, Teil: Slovakei, Rumanien, Bulgarien, München, 1956. Ibidem. Ibidem. Ibidem; Al. Zub, „Despre discursul istoric `n România, sub dictatură”, Viața Românească, nr. 2/1994, pp. 1-5. A. Zub (coord.), Victor Slăvescu (1891-1977), București, 1993 (`ndeosebi A. Zub, „O ipostază istoriografică: Victor Slăvescu”, pp. 51-57; L. Năstasă, „Tabel cronologic”, pp. 9-10 și idem, „Bibliografie”, pp. 11-33). La Mer Noire. Des origines à la conquête ottomane, München, 1969, 394 p. (cu o prefață de V. Laurent). Manuscrisul era `n limba franceză. Traducerea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de scriere a unei sinteze de istorie europeană. Vitregiile Războiului și ale războiului rece au făcut ca totul să răm`nă un proiect `ndrăzneț. Vezi L. Boia, Evoluția istoriografiei române, București, 1976; RI 1993, nr. 1-2; V. Spinei (coord.), Confluențe istoriografice românești și europene. 90 de ani de la nașterea istoricului Gh. Brătianu, Iași, 1988. M. Nițescu, op.cit., p. 379-380. G.Liiceanu, Despre limită, Editura Humanitas, București, 1994, pp. 45-52. M. Nițescu, op.cit., p. 395. G. Liiceanu, op.cit., p. 89. Mihail Gorbaciov
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
un film de mare succes, un film de cult.9 A.V. Vedeți că, în România, filmul german nu este prea bine cunoscut publicului larg... R.G. ... pentru că nu s-au proiectat... A.V. Nu s-au publicat, până în 1990, referințe istoriografice, critice despre filmul german decât într-un număr din 1985 al revistei "Secolul XX", dedicat exclusiv acestui subiect... R.G. ... da, cunosc dosarul acela. A.V. Revin la Fassbinder tocmai pentru că un regizor de valoarea lui nu este știut în România
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
socială, culturală și politico-administrativă în decursul celor peste o sută de ani de stăpânire țaristă, adevăratele evenimente petrecute acolo se cunosc destul de puțin. De aceea în paginile de față, cu mijloacele noastre modeste de investigare, ne propunem să dezvăluim însemnările istoriografice lăsate de o serie de reprezentanți ai vremii, spre cinstea lor și a susținătorilor acestora. Iar dacă înaintașii noștri care, cu multă dăruire, riscuri sau chiar sacrificii au putut să scoată la lumină adevăruri pe care istoria, de obicei, le
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
implicarea evidentă a armatei române în măsurile și excesele (ghetoizări, deportări și exterminări în masă) îndreptate împotriva populației evreiești din România, Basarabia, Bucovina și Transnistria (exemplul cel mai elocvent constituindu-l masacrul de la Odessa din octombrie 1941); 2) spre deosebire de opiniile istoriografice ce au susținut că armata română a fost doar un simplu executant al ordinelor și dispozițiilor venite de la conducerea statului, există suficient de multe documente ce demonstrează faptul că autoritățile și comandamentele militare și-au asumat inclusiv prerogativele elaborării și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în Transnistria. Dennis Deletant Octombrie 2009 Studiu introductiv Cercetarea politicii antisemite promovate de regimul antonescian în perioada celui de-al doilea război mondial a beneficiat de-a lungul timpului de un interes deosebit din partea istoricilor români și străini. În plan istoriografic acest interes s-a reflectat prin introducerea în circuitul științific, îndeosebi în perioada postdecembristă, a unui număr însemnat de lucrări, studii și volume de documente, ce au investigat teme precum locul și rolul minorității evreiești în cadrul societății românești precum și raporturile
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Militare Române, Arhivele Ministerului Afacerilor Străine și Arhivele Naționale Istorice Centrale, implicarea autorităților militare de la cel mai înalt nivel de comandă până la eșaloanele inferioare în excesele înfăptuite împotriva populației evreiești din România, Basarabia, Bucovina de nord și Transnistria. Demersul nostru istoriografic se va concentra în esență pe perioada iunie 1941-august 1944, alegerea acestui interval de timp fiind determinată de mai multe considerente. Deși este indiscutabil faptul că ponderea armatei române în cadrul statului a crescut exponențial odată cu preluarea puterii în septembrie 1940
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în zilele de 28-30 iunie 1941. Așa cum era de așteptat, evenimentul, caracterizat de istoricul Gerald Reitlinger drept "primul masacru de proporții" înfăptuit împotriva populației evreiești din estul Europei după izbucnirea conflictului sovieto-german la 22 iunie 19413, a generat ample dezbateri istoriografice, în România și în alte state, deopotrivă. În funcție de punctele de vedere formulate de istorici cu privire la cauzele, derularea și, mai ales, responsabilitățile legate de acest asasinat în masă, considerăm că lucrările și studiile elaborate pe această temă pot fi grupate în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
vedere formulate de istorici cu privire la cauzele, derularea și, mai ales, responsabilitățile legate de acest asasinat în masă, considerăm că lucrările și studiile elaborate pe această temă pot fi grupate în două categorii interpretative majore. În prima categorie se încadrează contribuțiile istoriografice ce au încercat să explice pregătirea și desfășurarea pogromului exclusiv prin prezența trupelor germane în orașul Iași, ce ar fi beneficiat de sprijinul și complicitatea legionarilor precum și a unor "elemente declasate" din rândurile Armatei române. În schimb, în cadrul acestor lucrări
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
antisemită, măsurile de deportare, ghetoizare și exterminare adoptate și transpuse în practică de regimul politic patronat de mareșalul Ion Antonescu în anii 1941-1944, prezentarea muncii obligatorii prestate de evrei s-a bucurat de un interes relativ scăzut din partea istoricilor, contribuțiile istoriografice referitoare la acest subiect fiind insignifiante din punct de vedere cantitativ 87. O posibilă explicație pentru acest neajuns ar putea fi reprezentată de absența cercetărilor în arhivele militare române, dat fiind faptul că, așa cum relevă inclusiv documentele incluse în prezentul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
sancționate pentru cele mai nesemnificative abateri. Nu au fost puține cazurile în care evreii mobilizați în vederea prestării muncii obligatorii au rămas infirmi în urma tratamentului de care au beneficiat, înregistrându-se inclusiv un număr neprecizat de decese. În finalul demersului nostru istoriografic credem că se impun câteva concluzii referitoare la rolul armatei române în persecuția evreilor sub regimul antonescian. În cadrul istoriografiei române (și nu numai) implicarea armatei române în adoptarea și implementarea măsurilor antisemite, în deportările ori masacrele îndreptate împotriva populației evreiești
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
rezultatul, uneltele, deseori chiar obiectul propriu-zis îi aparțin numai lui. De obicei, doar cei care copiază ajung să spună „îl recunosc pe x ca fiind maestrul meu în ale istoriei”. Altceva este să împrumuți subtilul definitiv din experiența marilor nume istoriografice, ceea ce ele au considerat că reprezintă, în varii circumstanțe culturale, formulele cele mai bune pentru a evidenția adevărul istoric. Și, cu aceste sugestii metodologice, ajungi până la urmă să-ți croiești propria metodologie. De fapt, fiecare trebuie să ajungă la rezultat
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Sunteți un istoric avizat, nu e o gogoriță asta: siguranța națională pe vremea comuniștilor? Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu-mi cereți să judec în două norme diferite. Ca istoric, consider că foarte multe documente de dinainte de 1989 astăzi nu au decât importanță istoriografică, deci își așteaptă cititorii. Carol Sebastian: Nu-l deschidem, fiindcă afectează siguranța națională, poate să fie, și știți foarte bine... un pretext, dar nu le deschideți... Mihai-Răzvan Ungureanu: Domnule Sebastian, nu creați un caz acolo unde nu există, deci nu
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Ungureanu: Domnule Sebastian, nu creați un caz acolo unde nu există, deci nu-mi cereți să judec în două norme. Repet, ca istoric, ce este de dinainte de 1989 nu prezintă absolut nici o importanță din punctul meu de vedere, decât strict istoriografică, și trebuie valorificate ca atare, că de asta am înființat comisia, de asta este Marius acolo, și foarte bine că este acolo. Ce este după 1989, este o altă socoteală, legea dă dreptul de clasificări, e motivul pentru care toți
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
pe băncile școlii, o expresie proprie și, în același timp, o expresie cu valoare morală a istoriei contemporane. Trebuie totodată marcat faptul că orice profesor absolvent de facultate își împlinește în felul acesta o lacună și, printr-o atentă implicare istoriografică în studierea dosarului Holocaustului în România, sperăm nu doar la schimbarea unei paradigme educative, ci și la schimbarea unei mentalități, are nevoie de sănătate, are nevoie de sprijin, de reazem etic și care trebuie de acum înainte să marcheze actul
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
americani, “compositional process”), etnomuzicologie, analiza muzicologică, și, nu în ultimul rând, istoria ideilor: toate acestea sunt ramurile principale ale muzicologiei contemporane regăsite în ansamblul tezei despre Bartók. Acribia, ordinea sistematică sunt atributele principale ce reies pregnant încă de la primul capitol, istoriografic (“Premisele”). Francisc László pune la punct, în întregul volum, nu numai unele erori ale istoriografiei muzicale românești, perpetuate ca locuri comune, dar revine permanent și asupra propriilor cercetări, dintr-o nouă perspectivă (și nu doar istoriografică), neezitând să-și corecteze
Pe portativ by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13120_a_14445]