2,406 matches
-
anul 1828, a fost completat cu un compartiment introductiv în 1862. Motivul care l-a făcut pe autor să revină asupra temei a fost apariția, în 1859, a lucrării istoricului S. Palauzov, Statele Românești Moldova și Valahia în context • Idem, Iz dnevnika vospominanii, în „Russkii arhiv“, nr. 8-9, p. 1261. • Idem, Istoričeskoe, statističeskoe i voennoe opisanie Bessarabii, p. 112. • Ibidem, p. 46. • Ibidem, p. 48. • Ibidem. • Al. Veltman, Načertanie drevnej istorii Bessarabii s prisovokupleniem istoričeskih vypisok i karty, Moskva, 1828. • S.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
În legătură cu apariția acestor notițe este semnificativ faptul că ele datează din anul 1878 - anul încheierii războiului ruso-turc și recunoașterea internațională a României. • Ibidem, p. 25. • Ibidem, p. 57. • Ibidem. • Idem, Istoričeskoe, statističeskoe i voennoe opisanie Bessarabii, p. 48. • Ibidem. • Idem, Iz dnevnika vospominanij Liprandi I., în „Russkij arhiv“, 1866, nr, 8-9, p. 1213-1284; idem, Zamečjania na Vospominanja F. Vigelja, în „Čtenija v Obščestve Istorii i Drevnostej Rossijskih“, 1873, v. II. • Idem, Opyt izloženija drevnej i novoj istorii Bessarabskoj oblasti. • AISRL, f.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
autorul Bisericuței din Răzoare, cu totul fluide. Scrierile clasabile sub genericul „articole” includ, dacă nu sunt (integral sau în bună parte), evocări lirice, reverii, note de călătorie, amintiri, portrete, confesiuni; povestirile, nuvelele și romanele conțin poezie, reflecție, comentariu, adesea cu iz de predică. Epicul e inundat, nu rareori, de lirism, istorisirea integrează frecvent descripții, în special tablouri de natură, uneori cu valoare aproape autonomă. În primele două volume, alături de scrierile cu osatură epică, majoritare, apar poeme în proză (Trandafirii, Crizantemele, Bujorii
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
Îl face alergând și sărind (fericită de noua Întâlnire, așa cum e ea Întotdeauna) pe podea; mârâitul, poate chiar lătratul ei, dacă trece cineva pe stradă, prea aproape de geamul casei pe care se simte obligată s-o păzească. Și mai adulmeci: izul de mentol al zgardei contra purecilor, poate o vagă aromă de vanilie de la biscuiți. În ultimă instanță, dacă nu te temi de câini, ai putea pipăi blana catifelată, ca un pluș foarte fin și mereu cald, a acestui cap. Toate
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
iar lirica de dragoste, cu supărătoare dulcegării, nu iese din nota convențională. Peisajul predilect e acela nocturn, mângâiat de razele lunii, dar autorul nu are un deosebit simț al naturii. Câte o încercare de alegorie sau de filosofare emană un iz didacticist. Câteva traduceri „imitative” din Schiller (în „Foiletonul Zimbrului”, „Almanah de învățătură și petrecere”, „Foaie pentru minte, inimă și literatură”) au defecte de rimă și infidelități de sens. O tălmăcire în proză din Lamartine apare în „Zimbrul”, o alta, din
MELIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288084_a_289413]
-
Paul Daniel, „Mazuru”, „Epoca”, 1935, 1838; C. Dan Pantazescu, „Mazuru”, ȚA, 1935, 826; Izabela Sadoveanu, „Mazuru”, ALA, 1935, 746; Erasm [Petru Manoliu], „Mazuru”, „Credința”, 1935, 418; M.G. Constantinescu, „Mazuru”, U, 1935, 118; Virgil Carianopol, „Hanul «La urieși»” , DEP, 1936, 2715; Iz. Sd. [Izabela Sadoveanu], „Hanul «La urieși»”, ALA, 1937, 843; N. Pora, O carte a declinului boierimii, ADV, 1937, 16 377; N.R. [Nicolae Roșu], „Trosnesc stejarii”, CRE, 1937, 3 378; C. Neagu, „Hanul «La urieși»”, IIȘ, 1937, 24; D. P.[Dan
MICLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288103_a_289432]
-
ani) descurajează de asemenea orice angajament În proiecte de lungă durată. Astfel, institutul este amenințat pe termen lung, daca nu de izolare (mai ales că nu Întreține relații nici măcar cu cele două institute germane situate În același imobil din Schiffbauerdamm, IZ și Institut für Europâische Ethnologie), măcar de o marginalitate «prin excelență». La aproape orice manifestare, CMB trebuie să apeleze la o institutie germană pentru a transmite invitațiile: «aici oamenii nu vin», căci Centrul «nu are vizibilitate». Dificultățile CMB sunt revelatoare
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
aici Max-Planck Institut für Bildungsforschung, care reprezintă Într-o mai mare măsură modelul tradițional al cercetării germane, cu o organizare disciplinară mai strictă (institutul reunește În același imobil sociologia, psihologia și științele educației că departamente distincte). De asemenea, Informationszentrum Sozialwissenschaften (IZ) din Berlin, a cărui vocație este favorizarea schimbuarilor de informații dintre cercetătorii și instituțiile din țări diferite În domeniul științelor sociale, Îndeosebi din spațiul germanofon, fiind orientat în mod prioritar spre Europa de Est. Trebuie citat aici programul «Intelligence de l’Europe
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
pentru tinerii cercetători est-europeni (interviu cu Karl Ulrich Mayer, director MPI). După unii observatori ai transformărilor intervenite În acest cîmp, «excepția poloneză» ar amenințată de noile comunități științifice emergente, precum cele din micile republici baltice (interviu cu Vera Sparschuh au IZ). Interviu cu Catherine Colliot-Thélène, director al CMB. Idem. Bursierii primeau 400 de euro pe lună la Sofia, 600 la București, dublu la Budapesta dacă erau «juniors», În vreme ce bursele pentru «seniors», categorie care nu există la Sofia sau la București, erau
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
perspectiva religiilor și studiilor religioase, finanțat de Fundația Bolzmann. Cf. interviurile cu Nikolai Guénov, Liliana Deyanova, Svetla Koleva, Ivaylo Ditschev la Sofia, Cezar Barzea, Vintilă Mihăilescu și Andrei Hoisie-Corbea la București și la Iași. O functie comparabilă celei ce revine IZ la Berlin. Îi mulțumesc lui Jean-Pierre Faguer pentru faptul de a-mi fi atras atenția asupra acestei probleme. Numărul cercetătorilor În România a scăzut de la 130000 la În jur 30000 Între 1990 și 2003. Alain Viala (1985); Christophe Charle (1996
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
proza lui Calistrat Hogaș ori a lui Geo Bogza, literatul amator - și atipic pentru lumea culturală din Ardeal - debutează cu un lirism „prudent”, de circumstanță. „Decența în verb”, pe care i-o remarca Marian Popa, caracterizează și patriotismul cu vag iz protocronist - poeziile sale despre frumusețile patriei apărând, de altfel, în plin naționalism ceaușist. Cele mai izbutite rămân totuși versurile din Ohaba, țara asta (1972) și Elegii (1980). Este prezent aici motivul unui ținut aproape mitic („Ohaba, să ducem la gură
ROMAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289302_a_290631]
-
portret de personaj balzacian (Luisa Schulze, patroana pensiunii), e precară prin irelevanța situațiilor erotice și inconsistența speculațiilor misticoide. Fratele meu, omul (1965), roman înfățișând dezagregarea lumii burgheze în condițiile socialismului, dar dezavantajat de complicarea narației prin acte și evoluții cu iz senzațional, conține pagini de observație pertinente și mai ales de investigație psihologică lucidă, scriitoarea surprinzând fără trac manifestări de imoralism gidian și traume psihice de tip dostoievskian. Nu mă călca pe umbră (1969), cu subtitlul „fragmente din memoriile lui Onofrei
STAHL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
București, 1968 (în colaborare cu Remus Luca); Mesa Selimović, Dervișul și moartea, București, 1971; Vladan Desnica, Primăverile lui Ivan Galeb, București, 1972 (în colaborare cu Mircea Spiridoneanu); Jovan Hristić, Formele literaturii moderne, București, 1973; Pictura naivă iugoslavă, București, 1977; Izvor iz savremene rumunske kratke proze [Culegere din proza scurtă românească contemporană], Niș, 1985; Borislav Pekić, Pelerinajul lui Arsenie Njegovan, pref. trad., București, 1985; Mircea Eliade, Na ulici Mântuleasa [Pe strada Mântuleasa], Niș, 1987; Sveta Lukić, Flori de apă, pref. trad., București
STOIANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289949_a_291278]
-
abia mijea, din punct de vedere politic, după înlăturarea monarhiei și instaurarea regimului republican cu primele jaloane ale socialsimului". Putregaiul unei atari frazeologii apare foarte extins. Ușoarele detașări de tendenționismul comunist, al cărui principal promotor a fost poetul, au un iz comic. E ca o parodie de sine, involuntară: "Era teza noastră de a combate atît orice tendință formalistă sau, hai să zicem, și cosmopolită, deși nu făceam atîta caz de cuvîntul acesta, "cosmopolitism", cît făcea Jdanov, și, mai ales, să
O struțo-cămilă ideologică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17121_a_18446]
-
și fapte de campanie Campania electorală a transformat discuțiile între partide, pe tema alianțelor posibile, într-o țîfnă cu ochii la alegători. Se fac declarații care, la prima vedere, pot însemna război total sau amiciții fără margini. Totul are un iz de campanie care poate scăpa alegătorului obișnuit, dar - cel mai adesea - nu și editorialiștilor sau comentatorilor politici care își dau cu părerea despre acest moment. În EVENIMENTUL ZILEI Cornel Nistorescu e de părere că declarațiile de ultimă oră ale liderilor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17152_a_18477]
-
dreapta, dar nu e obligatoriu ca această iubire să facă bine țării. Ba cu cît distanța de centru a iubitorilor patriei crește, cu atît mai mari sînt șansele ca ea să ducă într-o fundătură. Dar nu amorurile patriotice cu iz sau damf extremist mă interesează în acest microscop. Acestea ajung, mai devreme sau mai tîrziu, în postùri violatoare, care le marginalizează. Există un punctaj minimal pe care ziarul sau orice alt mijloc mediatic s-ar cuveni să-l precizeze și
Fierbințeli politice și de presă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17188_a_18513]
-
omul paiață Ce-ncearcă să urce scara nemuririi, Dar rămâne-nvins de legile firii. Cu un singur semn, el s-a condamnat Veșnic, la o moarte lentă de damnat Și-are-un ghimpe-n piept când vrea să respire Busuioc și mir, iz de fericire Într-un singur punct atârnă-o secundă... Ce n-ar da să schimbe lumea muribundă! Și din creta ștearsă de-un burete ud Să se întrupeze un vis încă crud. Citește mai mult Pe un singur rând, se
DANIELA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]
-
O poveste simplă, cu omul paiațăCe-ncearcă să urce scara nemuririi,Dar rămâne-nvins de legile firii.Cu un singur semn, el s-a condamnatVeșnic, la o moarte lentă de damnatși-are-un ghimpe-n piept când vrea să respireBusuioc și mir, iz de fericireîntr-un singur punct atârnă-o secundă...Ce n-ar da să schimbe lumea muribundă!Și din creta ștearsă de-un burete udSă se întrupeze un vis încă crud.... XXVI. ȚI-AM SPUS CĂ TE IUBESC?, de Daniela Dumitrescu, publicat
DANIELA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]
-
de rușine, căci a fost târât de două cămile și rupt în două și astfel și-au dat în chinuri sufletul său de ucigaș”) - este meritată. Mai târziu, Ureche va fi de părere că uciderea „groaznică” rezervată nesupusului (pedeapsă cu iz oriental) de un suzeran mânios trebuia să aibă forță de exemplu, să facă „pedagogie”, să descurajeze inițiative asemănătoare. Comportarea lui Ion Vodă cel Viteaz (care știa că, intrând în tabăra turcească, mergea la moarte, drept care, înainte de plecare, „au împărțit tot
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
jumătate de tăcere, cu Primăvara victoriei (1980) și cu Drumul eliberării (1981), încercând variațiuni pe aceeași aparent inepuizabilă temă. Totuși, în ciuda valorii literare scăzute, chiar și în aceste proze se pot găsi unele pagini reușite, cum este prima parte, cu iz de roman senzațional, din Flăcăul de pe tanc, amintind de proza lui G.M. Zamfirescu. SCRIERI: O zi frumoasă, București, 1949; Flăcăul de pe tanc, București, 1951; Un moș, o fată și un ostaș, București, 1958; Ora de istorie, cu ilustrații de S.
UBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290322_a_291651]
-
îl interpretează cu talent fiind acela de... maestru bucătar. E, cum singur se prezintă, un „Pierrot cu bonetă”, duhliu, cordial și rafinat (Gastronomice... à la Păstorel, 1998). În „gastronomicele” lui sfârâie conotațiile, aromesc aluziile culte presărate cu „goange”, își împrăștie izul pișcător calamburul, iar comparațiile nu sunt doar de ornament, ci au feculența lor parșivă. Un recital la fel de plăcut de urmărit este Spectacolul gastronomic sau Arta & Arta culinară (2000), unde un „periplu” prin „bucătăriile literare ale lumii” vădește erudiție în domeniu
ULMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290331_a_291660]
-
atmosfera opresivă capătă astfel un aer epic, în contrast cu disfuncția lor narativă. Spirt. Muzeul întâmplărilor de ceară (2000) e cartea cea mai bună a lui V. Aici timbrul devine nu atât grav, cât insidios, iar retorica e perorativă și metafizică cu iz familiar și bisericesc, ca la Tudor Arghezi. Emoția e mai directă, mai simplă și mai eficientă decât anterior. Formula poate fi descrisă ca un baladesc vizionar care atinge temele mari parcă din greșeală, dar o face personal și focalizat: „M-
VASILESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290453_a_291782]
-
fiul Carolinei (n. Sielberman) și al lui Iosif Sielberman, „orator socialist cu lavalieră”. După cum va relata în romanul autobiografic Fiecare om cu clepsidra lui (1988), Z. își petrece copilăria într-un Roman patriarhal și apoi într-un București pitoresc, cu iz balcanic; la unsprezece ani intră ucenic într-o frizerie, iar la paisprezece se angajează la o prăvălie. În adolescență, stimulat probabil și de exemplul tatălui, devine comunist în ilegalitate, colaborând cu organizația Ajutorul Roșu, astfel încât până pe la șaptesprezece ani este
ZINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290740_a_292069]
-
asemenea, comunicarea poate fi directă sau indirectă. Un părinte îi poate spune, în mod direct, copilului său că nu este îmbrăcat adecvat pentru școală. Indirect, părintele poate încerca să transmită același mesaj, într-o manieră care să aibă mai puțin izul unei confruntări de forțe, întrebând: "Ești sigur că vrei să porți această ținută la școală?” sau "De ce nu porți lucrurile noi pe care tocmai ți le-am cumpărat? Îți vin foarte bine!” Dacă mesajele indirecte pot fi favorizate riscă să
COMUNICAREA ÎN RELAŢIILE PĂRINŢI-COPII. In: Arta de a fi părinte by Prof. Alina Ciocoiu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1390]
-
aduce în instanță o întreagă tradiție a mitologiei culturale, care și-a lăsat amprenta, în decursul timpului, asupra vieții. De aici decurge caracterul paradoxal - șocant pentru simțul comun - al unui univers liric contradictoriu, impregnat de o ironie amară, uneori cu iz frondeur. Nu întâmplător, o serie de poeme insistă asupra relației ambigue dintre demiurgie și creația artistului, una dintre temele dramaturgiei și eseisticii lui S.: „Shakespeare a creat lumea în șapte zile/ În prima zi a făcut cerul, munții și prăpăstiile
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]