1,430 matches
-
nu-i mai recunoaște, datorită pierderii podoabelor erotice, nici un drept. La un moment dat, Renée și Nelly decid să se Împăieze la un taxidermist pentru a-și conforta iluzia eternității. Nunțile lor se amînă sine die, dar pregătirile făcute seamănă izbitor cu cele de Înmormîntare (se știe de altfel ambiguitatea simbolică a albului, culoarea doliului odinioară). Nelly, suferind de osteoporoză, are un accident care o țintuiește la pat și-i distruge toate amăgirile bovarice care-i motivau existența. Iar În finalul
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
prima inter pares se distinge prin coroană, bijuterii și aureolă și este ocrotită de cupola de deasupra capului ei. Figura împăratului de pe zidul opus este scoasă în evidență în mod similar. O comparație a acestor exemple dă la iveală diferența izbitoare dintre cele două sisteme compoziționale. Mandala japoneză celebrează puterea figurii centrale în jurul căreia este organizat întregul tablou. Mozaicurile bizantine, limitate la o funcție de susținere în contextul arhitectonic mai larg al absidei, se raportează la forțele externe care atrag în jos
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
El planează și se poate deplasa de jur-împrejur cu ușurință. Are un centru propriu din care compasul face măsurătorile. Se poate roti sau poate fi rotit fără a suferi vreo schimbare. Neatârnarea spațială a centricității pure este demonstrată cel mai izbitor de clădirile sferice, deoarece arhitectura sălășluiește în spațiul fizic, fiind astfel foarte puternic legată de coordonatele verticalei și orizontalei. Clădirile sferice reprezintă cea mai mare sfidare a gravității, în afara zborului. Balonul arhitectonic atinge solul într-un singur punct și este
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
obicei chiar în mijloc, o variantă minusculă, concentrată, a subiectului dezvoltat în întregul compoziției. Microtema cărții de rugăciune în relația sa cu brațul copilului metamorfozează subiectul spiritual al operei în acțiunea vizuală concretă. Un alt exemplu de microtemă, chiar mai izbitor, poate fi întâlnit în decorația pictată a unei cupe, aparținând pictorului grec Duris (figura 44). O vedem pe Atena turnându-i vin lui Hercule, o scenă complexă pe care o putem descifra doar prin dezlegarea complicatei organizări vizuale și bazându
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
constructiviste și suprematiste de la începutul secolului XX, în opere ale unor pictori precum Moholy Nagy, Lisițki și Rodcenko. Un relief din 1935 al lui Ben Nicholson ne va ajuta să arătăm cum o pereche de cercuri goale creează două focare izbitoare, ajutând astfel la subîmpărțirea plăcii de lemn orizontale în două componente de bază, una dintre ele mare și expandată, cealaltă mai slabă și comprimată. Golurile circulare posedă destulă pondere pentru a constitui nucleii celor două forme unghiulare și pentru a
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
susținute. Învierea sa de la Borgo di San Sepolcro (figura 58) este cu aproape o zecime mai înaltă decât lată, însă, ținând cont de faptul că pictura reprezintă scularea din moarte - adică o temă verticală prin excelență -, forma sa cvasipătrată pare izbitoare. Într-o manieră aproape diagramatică se transpune evenimentul activ al ieșirii din pământ într-un aranjament ierarhic al demnității liniștite. Hristos înălțându-se este fixat în chiar centrul de echilibru al tabloului, ceea ce favorizează stabilitatea mai degrabă decât acțiunea. Împreună cu
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
durerii. Dacă figura s-ar fi aflat departe de centru, acest efect nu s-ar fi obținut. Într-un portret din profil de Picasso (figura 65), un gât lung susține masa grea a capului ca un trunchi de copac. Simplitatea izbitoare a ochiului mare adaugă o greutate atât de mare feței, încât l-ar dezechilibra dacă nu ar fi așezat pe axa centrală a tabloului. Prin așezarea sa, greutatea ochiului echilibrează figura și nu acționează ca o consolă greoaie care ar
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
secolul al XIX-lea în gestul hotărât al Olimpiei lui Manet - un vector contractor, centripet, opunându-se expunerii ostentative a corpului. Ne referim iarăși la cele două figuri aparținând lui Munch (vezi figura 79). Ele ne supun privirii puncte nodale izbitor de puternice, care conferă pondere celor doi centri principali ai corpului prin acoperirea sânilor și ascunderea capului. Mișcarea membrelor ne e de mare ajutor. În mozaicul bizantin de la Mausoleul Gallei Placidia din Ravenna (figura 99), Bunul Păstor domină scena semicirculară
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
fundal există aproape în întregime datorită faptului că noi suntem conștienți de diferențele de mărime dintre ele. Ea nu este prezentă ca atare. Poți căuta un centru al peisajului, dar nu și în spațiul dintre prim plan și fundal. Exemple izbitoare pot fi găsite în câteva alte picturi italiene din secolul al XV-lea, care folosesc nou-descoperita artă a perspectivei centrale pentru decorul arhitectural, dar nu și pentru figuri. În reprezentările Bunei Vestiri, îngerul și Fecioara se află într-un prim-
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
poziția ei centrală, iar cei de față, îngenuncheați și în picioare, stau de jur-împrejur într-un aranjament abia schițat. Muzeul metropolitan de artă, New York La ce contribuie perspectiva Descoperirii perspectivei centrale i se atribuie în primul rând asigurarea unei asemănări izbitoare cu proiecția optică. Perspectiva aduce totuși și alte contribuții la fel de importante. Una dintre ele ar fi aceea că întărește continuitatea abia conturată a panoramei spațiale, conferindu-i unitate și o structură precizată geometric. De asemenea, ea asigură expansiunii spațiale un
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
de largă folosință pentru descrierea capacității mentale de a crea imagini ale lucrurilor neprovocate de stimularea perceptivă directă sau de a completa percepții incomplet formulate. În arte, imaginația este capacitatea de a prezenta obiecte, comportamente sau idei inventând o formă izbitor de potrivită. INDUCȚIE - Un obiect vizual poate fi obținut în întregime prin efectele dinamice ale mediului său înconjurător. Centrul unui cerc sau dreptunghi funcționează ca obiect vizual chiar și atunci când nu este marcat de nici un stimul optic. O trăsătură vizuală
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
șase: un fost campion la nu știu ce sport violent și un adevărat artist în domeniul... De fapt, nu despre sex voiam să vă spun. Se pricepea la logistica pieței ca nimeni altul. Avea o figură luminoasă, blândă, oarecum poetică, în contrast izbitor cu trupul său, ce părea clădit numai din mușchi: cu asta mi-a atras atenția. Era un tip voluntar, pe care ți l-ai dori alături atunci când mergi la cumpărături: cu asta m-a agățat. Iar ca amant făcea toți
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
40%), reprezentând 6% din grup. Nu există diferențe semnificative în distribuția pe etnii sau pe confesiuni. Deși există o diferență de 6% între membrii AZS (adventiști de ziua a șaptea) și non-AZS în favoarea primilor, aceasta nu are semnificație statistică. Diferențele izbitoare se găsesc la compararea subiecților în funcție de sex: femeile se încadrează în categoriile excedentar ponderale la valori aproape duble față de bărbați. Indexul de masă corporală a fost de 37,7% la femei, față de 18,2% la bărbați. De asemenea, diferențe semnificative
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Și, de dor de vînt și mierle,/ Faci cu acul fir de perle” („Dor dur”), iar autorul Cuvintelor potrivite nu era unul care să-și umple zilele numai cu literatura: avea o gospodărie, un atelier tipografic etc. Cu atît mai izbitoare e percepția diferenței între modul propriu de viață și cel al mulțimii la Bacovia, care are doar pentru scurte perioade o „a doua meserie” și, pe deasupra, nici nu-i un scriitor productiv. Vrînd-nevrînd, anumite realități îi amintesc mereu de faptul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ceasul. E ora 9 1/2, conașule. Cum 9 1/2? Nu vezi că e întuneric?” Cine a citit Agendele literare ale criticului nu se poate să nu fi remarcat frecvența, în ultimii săi ani de viață, a unor însemnări izbitor de asemănătoare cu unele din versurile lui Bacovia: „Neant”, „Nimeni. Neant”, „Neant. Nimeni”. Probabil o dată cu primele asalturi ale „neantului” (ale „neantului absolut”), „vine întunericul”. Aș putea zice, așadar, că Bacovia a simțit corect pînă în ultima clipă. Ori de cîte
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Opriș: puțin despre autoarea Mugurilor cenușii și mai mult despre sine, acuzînd reaua-credință și ingratitudinea criticilor și istoricilor literari. Fiu al generalului Opriș din vecini, acesta a fost „lansat” de Bacovia, cu care, acum, după observația d-lui Gheran, seamănă izbitor fizic. Cinci minute am discutat despre butada (auzită de mine, întîi, de la Savin Bratu, în 1964) că „meritul Agathei a fost acela de a-l fi întristat pe Bacovia’’. Ea îi aparține - m-a asigurat d-l Gheran - lui Eugen
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Acesta a fost la origine scopul studiului comparativ al guvernării, în vremea când Aristotel scria Politica, și același scop se urmărește și acum, când schimbările din multe țări și chiar colapsul regimurilor aparent puternice din lumea comunistă arată în mod izbitor rolul pe care îl pot juca instituțiile în modelarea caracterului sistemelor politice. A fost deosebit de plăcut pentru mine să mă reîntorc asupra unei reflecții generale privind studiul comparativ al guvernării; îi sunt așadar extrem de recunoscător lui Philip Cross de la editura
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
plus, din moment ce până și cel mai stabil sistem politic poate varia întrucâtva în ce privește normele pe care le reprezintă, există mici variații în timp și spațiu. Totuși, putem vorbi de grupe de sisteme politice, întrucât asemănările în cadrul unei grupe sunt mai izbitoare decât micile diferențe între sistemele ce o compun. Două exemple binecunoscute de asemenea grupe sunt, pe de o parte, țările vest-europene, descrise ca democrații liberale, deși există variații substanțiale între ele, și, pe de altă parte, țările comuniste, caracterizate până în
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
nici egalitare, nici total inegalitare. În ciuda diferențelor dintre aceste țări din punct de vedere al distribuției veniturilor și al serviciilor sociale, principiile normative reprezentate în sistemele lor tind să constituie un compromis între extrema egalității depline și cea a inegalității izbitoare. Într-o anumită măsură, această situație se datorează probabil chiar formulei liberal-democratice. Deoarece grupurile se pot exprima oarecum deschis și pot concura pentru sprijin, în special prin alegeri, există o tendință de echilibru spre centrul dimensiunii scopurilor substanțiale. Există desigur
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
societăți, este transferată prin socializare familiilor, școlilor, grupurilor de egali, și prin media" (1980: 261). Dar aceste patru dimensiuni nu au fost "imaginate", ca să spunem așa, de Hofstede. Ele formează "o structură generalizată care fundamentează aspectele mai evidente și mai izbitoare ale relativității culturale" (1980: 313). De fapt, așa cum observă autorul, ele ajung să se apropie de "problemele analitice standard" care au fost identificate în literatura consacrată "caracterului național" (Inkeles și Levinson, 1969). De aici, Hofstede a reușit să identifice, pe
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
73-6; De Fleur și Ball-Rokeach, 1982: 232-50). Limitele asupra efectelor structurilor și proceselor de comunicare Se pot trage totuși un număr de concluzii privind rolul mijloacelor de comunicare, în special al televiziunii. Ele sugerează toate că impactul este mai puțin izbitor decât se crezuse inițial. "Preocupările primelor studii asupra mijloacelor de comunicare au vizat mai întâi o cercetare a "efectelor" directe, imediate și deterministe" (Zukin, 1981: 362; Bruhn Jensen și Jankowski, 1991: 147-8). Acum este clar că aceste efecte sunt mai
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
domeniul constituțiilor. Aceasta a dus la intensificarea dificultăților de implementare, dar și la o creștere treptată conștientizării cetățenilor privind existența drepturilor și nevoia implementării lor. În anii '70 și '80 a existat o renaștere a rolului drepturilor, cazul cel mai izbitor fiind poate acela al Declarației de la Helsinki, care a condus la o presiune considerabilă asupra statelor comuniste europene și care poate fi privită ca instrumentul indirect al căderii acestor regimuri. Organizarea guvernărilor Adesea, constituțiile "declară" drepturi, dar funcția lor principală
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
decisă să înfățișeze fără cruțare adevărurile unei epoci. Fapt esențial într-o operă unde ficțiunea se însoțește cu o istorie relativ recentă și, în consecință, verificabilă. Iar P. câștigă acest dificil pariu. Impresia de autenticitate în confesiune este, de la început, izbitoare. Istoria nu e nici înfrumusețată, nici inutil coborâtă, cum se întâmplă adesea în cărțile proaste. Printr-un efort de analiză, e înțeleasă și înfățișată din unghiul unui destin uman. Se regăsesc, în fond, mai toate temele prozei lui P. Scriitorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
de situsul de promovare a transcripției. Transfecția celulei β cu o plasmidă conținând genele GLUT2 și HNF1? crește activitatea de transcriere a genei GLUT2 de 6 ori (14). De altfel, expresia celor două gene în celulele β prezintă un paralelism izbitor. Acțiunea de stimulare a transcripției moleculei de GLUT2 de către HNF1? se face prin intermediul unei globuline nucleare (p300), care acționează ca factor de co-activare a expresiei GLUT2. O observație interesantă este aceea a scăderii vitezei de translocare a GLUT2 din citoplasmă
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
care a creat, din prima zi a creației, pe fiecare ființă deosebită de celelalte, tocmai pentru ca făptura să-și susțină individualitatea. Că noi am fost în stare să-i aducem la această nebună orbire, asta nu dovedește cu o limpezime izbitoare până în ce hal inteligența lor este puțin dezvoltată, pusă alături de a noastră? Această împrejurare este chezășia principală a succesului nostru. Cât de pătrunzători au fost vechii noștri înțelepți spunând că, spre a atinge un scop, nu trebuie să stai pe
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]