3,194 matches
-
Paciurea și Costin Petrescu, toți nume cunoscute în perioada interbelică. Pe fațada sudică, sculptorii Mac Constantinescu și Constantin Baraschi au dăltuit fiecare câte o reprezentare simbolică a "Victoriei". Amplasate identic pe fațada de nord se găsesc alegoriile "Bărbăție" de Ion Jalea și "Credință" de Constantin Baraschi, precum și alte două "Victorii" create de Cornel Medrea și Dimitrie Onofrei. Lucrările decorative de la vechiul Arc de Triumf, realizate în 1922 de sculptorul Dumitru Mățăoanu, nu au mai fost folosite la refacerea definitivă a Arcului
Arcul de Triumf din București () [Corola-website/Science/299812_a_301141]
-
de opt săptămâni, ilustrându-și caietul vișiniu cu imagini din volumul „Războiul nostru pentru neatârnare” al lui George Coșbuc. Scenariul se oprește în momentul în care soția lui Peneș își caută bărbatul printre răniți și este secerată de un glonte. "„Jalea lui Peneș...”". Atât a mai apucat Liciu să scrie, înainte de a fi secerat de o nouă criză de rinichi. Operat din nou, în condiții insuportabile, Liciu nu rezistă bolii și, pe 1 aprilie 1912, trece în neființă. Sarcina terminării scenariului
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
Artă Constanța. Colecția are ca tematică pictura românească cu subiecte inspirate de peisajul dobrogean (Nicolae Tonitza, Gheorghe Petrașcu etc.) lucrări realizate de artiști dobrogeni (Lucian Grigorescu, Alexandru Ciucurencu, Ion Pacea, Ion Nicodim, Ion Bițan etc.), lucrări de sculptură semnate Ion Jalea, Boris Caragea etc., precum și peste 100 de lucrări de ceramică realizate în taberele de artă "Hamangia". În anul 2005 a avut 25 de vizitatori și 201 în grupuri formate din elevi, în 2008 a avut 49 de vizitatori și 244
Muzeul de Artă „Lucian Grigorescu” () [Corola-website/Science/331331_a_332660]
-
scală mare ale mamei și fiicei, lucrări purtând semnătura lui [[Camil Ressu]]. Alte lucrări fine de artă pot fi văzute în cea mai importantă cameră, biroul scriitorului, lucrări realizate de artiști prestigioși ai vremii ([[Jean Alexandru Steriadi]], [[Milița Petrașcu]], [[Ion Jalea]], [[Francisc Șirato]]). În camera unde a locuit fiica celor doi scriitori putem admira fotografii de familie, câteva tablouri și o colecție frumoasă de icoane, dând impresia unei catapetesme. Cea mai mare cameră a muzeului este sufrageria, mobilată cu piese Biedermeyer
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
cât și cel liric, arată că este mai mult decât o exagerare, o dezumanizare să admiți, ca produs al factorilor istorici sau ca reflex al caracterului etnic, un fatalism care merge până la primirea morții fără a reacționa. De la caracterul de jale propriu liricii noastre, până la presupusul pasivism din Miorița este drum lung. Este drept că credința în soartă, în ce ți-e scris, este o trăsătură caracteristică a poporului nostru. Dar la fel și a altor popoare. De altă parte, întreg
Fatalismul mioritic () [Corola-website/Science/314189_a_315518]
-
De regulă, variantele nord-transilvănene ale Mioriței se isprăvesc cu cântecul de jale al fluierului / trâmbiței (“Fluieru și-a fluierá, / Trâmbița și-a trâmbițá”), respectiv bocetul oilor (“ Oile tăte-or zbiera”, “ Oile tăte m-or plînge”). Formula e reluată în ultimele versuri: “Oile cele bălăi / Mândru m-or cânta pe văi; / Oile cele cornute
Motivul măicuței bătrâne în „Miorița” () [Corola-website/Science/314215_a_315544]
-
Budapesta) unde este Închis Ion Slavici și la Seghedin unde erau Închiși Memorandiștii și se plânge: „La grădină-n Seghedin/ Plâng florile de iasomin/ De răsună ulița/ Și tremura temnița./ De la Seghedin la Vacz/ Numai drumuri de la frați/ Numai lacrimi, jale, dor/ Pe fetele tuturor”. Fiindcă cere din nou autorizație pentru a difuza cărți românești este arestat În 1895. Citind În 1895 Cronica românilor a lui Șincai, cumpărată la Viena, și recitind „Istoria românilor supt Mihai Voievod Viteazul” a lui N.
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
publicat în 1834, în care deplângea starea jalnică în care ajunsese cetatea și cerea oprirea vandalismului (""Ci strigați, opriți pacatul, cereți cu glas o dreptate""). <poem>"„Rădice-se pân' la ceruri tânguirea și strigarea "A obștiei moldovene! Plânsul, bocitul și jalea Meargă adânc să răsune pe bolta acea cerească; "A lor zile cu Cetatea Neamțul să se risipească! "Vedeți sfântul loc acela, unde viteji-au murit, De copii cum se dăramă, se sapă păn-în pământ. "Lăcomia unor aprigi, după vreme patrioți
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
al voievozilor care nu are statut de monument istoric este statuia lui Vasile Lupu. Prin proiectul de construcție al Fundațiunii Universitare „Regele Ferdinand I” (actuala Bibliotecă Centrală Universitară „Mihai Eminescu”), se intenționa fixarea statuii regelui Ferdinand I, încredințată sculptorului Ion Jalea, la capul scărilor centrale. Fațada urma să fie înzestrată cu grupurile statuare ale marilor domnitori (Dragoș Vodă și Alexandru cel Bun, Vasile Lupu și Dimitrie Cantemir, Ștefan cel Mare și Carol I, Mihai Viteazul și Ferdinand I), cât și basoreliefuri
Grupul Statuar al Voievozilor din Iași () [Corola-website/Science/307915_a_309244]
-
care au apărat integritatea teritorială a spațiilor locuite de poporului român: Dragoș Vodă și Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare și Mihai Viteazul, Petru Rareș și Ioan Vodă cel Cumplit, Vasile Lupu și Dimitrie Cantemir. Sculptorii grupului statuar sunt: Ion Jalea (Dragoș Vodă și Mihai Viteazul), Ion Iordănescu (Alexandru cel Bun), Ion C. Dimitriu-Bârlad (Ștefan cel Mare și Dimitrie Cantemir), Mihai Onofrei (Vasile Lupu), Ion Dămăceanu (Petru Rareș), Iftimie Bârleanu (Ioan Vodă cel Viteaz).
Grupul Statuar al Voievozilor din Iași () [Corola-website/Science/307915_a_309244]
-
de-o spinteci / vei da de pungi sonore de lapte cristalin / din care aerul - copilul dimineții / își suge degetele fluierând. Cadavrul unui lac nerăcit încă / de îndrăznești să-i pipăi rădăcina / palelor re¬flexe, un clei ceros / cum ar fi jalea lumii, / se va vădi ca leacul unic vocilor / încă false de copii. Dar limbile clopotelor în delir nu-s altceva decât un fel / de mâini barbare care mulează cerul să își / trezească sorii toți lapții pentru noi." («Laptele» - AID, 56
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
pe ediția ei privată.” Piesa a fost regizată de Bill Raymond, soțul lui Hartinian. „Am ales "Lacrimi" ca răspuns la pierderea Lindei”, le-a declarat el celor de la Phoenix, „deoarece "Curgeți, lacrimile mele" este, de fapt, un roman despre mâhnire, jale, nu neapărat despre pierderea identității.” Piesa a fost jucată de către Mabou Mines în Boston și New York, de către Prop Theatre în Chicago și de către Evidence Room în Los Angeles. Producția celor de la Evidence Room a avut parte de critici pozitive, printre
Curgeți, lacrimile mele, zise polițistul () [Corola-website/Science/335319_a_336648]
-
Pe această linie se înscrie și tensiunea pioasă din "Rugăciunea unui dac" și memorabilă cadență din "Împărat și proletar": ""că vis al morții-eterne e viața lumii-ntregi"". Sau, ""o, moartea-i un secol cu sori înflorit"", în durerosul imn al jalei eterne din "Mortua est", ""și te privesc nepăsător / c-un rece ochi de mort"", din "Pe lângă plopii fără soț", ""setea liniștii eterne"" din "Scrisoarea a IV-a", ""nu credeam să învăț a muri vreodată"" din "Odă (în metru antic)", ""dor
Opera poetică a lui Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/297926_a_299255]
-
Naturii, compus din șase secțiuni: delfinariu, planetariu, observator astronomic, microrezervație și expoziție de păsări exotice și decor, Acvariul, Muzeul Marinei, Muzeul de Artă Populară, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie, Muzeul Mării, Muzeul Portului Constanța și Muzeul de Sculptură „Ion Jalea”. În Constanța se pot găsi exemple de stiluri arhitectonice diverse. Multe imobile decorate, ridicate în perioada 1878-1930, au căzut în paragină sau au fost demolate, dar Cazinoul, unul dintre cele mai bune exemple ale arhitecturii "art nouveau" din România, a
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
a vidrei de mare este legată de numeroasele sale asemănări cu omul. Mulți cercetători folosesc deseori o terminologie antropomorfă pentru descrierea acestora. De exemplu, vidrele de mare sunt „flegmatice”, „își masează pieptul cu ajutorul labelor”, „se scarpină la ceafă”, „țipă de jale”, „se piaptănă” ș.a.m.d. Totul se datorează faptului că la primele contacte cu oamenii, vidrele de mare erau foarte binevoitoare și sunt foarte prietenoase între ele în viața de zi cu zi, îndeosebi în relațiile cu puii. În perioada
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
a fost amenajat aici în 1968. Colecția muzeului reunește opere ale unor artiști ca: pictorii Ion Negulici, Theodor Aman, Sava Henția, Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza și sculptorii Karl și Frederic Storck, Dimitrie Paciurea, G. Stan, Ion Jalea.
Stilul clasic () [Corola-website/Science/314737_a_316066]
-
această zonă au fost organizate mai multe festivaluri internaționale de muzică precum Soundwave Albania și Turtle Fest, ea devenind cunoscută pentru cluburile sale de noapte ca Havana Beach Club din apropiere de Dhermi și recent deschisa Folie Marine de pe plaja Jale. Riviera include următoarele plaje: Cazarea de-a lungul rivierei se face în principal în case de oaspeți și în complexe formate din cabine de lemn. Există mai multe zone de campare, cluburi de plajă și stațiuni mici, în timp ce restul coastei
Riviera Albaneză () [Corola-website/Science/335816_a_337145]
-
activități de navigație, zbor cu parapanta, drumeții, plimbări cu caiacul și scufundări subacvatice. În timpul lunilor de vârf din sezonul de vară, unele dintre cele mai cunoscute cluburi de noapte din Tirana precum Folie Terrace (cunoscut sub numele Folie Marine la Jale), precum și barurile la modă din cartierul Blloku își mută activitatea de-a lungul Rivierei Albaneze. Aici se află câteva obiective turistice istorice și naturale precum:
Riviera Albaneză () [Corola-website/Science/335816_a_337145]
-
în interpretarea Filarmoncii din Haga, dirijată de Christian Badea. Evenimentul a avut loc la Sala Palatului din București. Secțiunile festivalului au fost următoarele: Pe 1 septembrie, cu ocazia deschiderii festivalului, a fost dezvelită statuia lui George Enescu, realizată de Ion Jalea, în fața Operei Naționale Române. Ediția a XXI-a este programată să aibă loc în septembrie 2013, având să debuteze cu un recital din Enescu, Beethoven și Elgar, susținut de orchestra Staatskapelle Berlin - dirijată de Daniel Barenboim, unii dintre cei mai
Festivalul „George Enescu” () [Corola-website/Science/306638_a_307967]
-
nu mi-e frică s-o spun - a lui Arghezi sau Blaga, prin această capacitate de a aduce cerul pe pământ, ca să zic așa sau de a ridica pământul către cer, cum face Eminescu: „Sara pe deal buciumul sună cu jale / Turmele-l urc, stelele scapără-n cale”, deci merg mai departe pe stele.”
Cristina Ștefan () [Corola-website/Science/336942_a_338271]
-
de cavaler, iar in 1911 cu Ordinul Steaua României. A murit la 12 iulie 1916 în urma unei septicemii, fiind înmormantat la Novaci. Între anii 1936 -1948, în localitatea Novaci a existat o statuie a lui Dumitru Brezulescu, realizată de Ion Jalea. În prezent există un bust în aceeași localitate.
Dumitru Brezulescu () [Corola-website/Science/321545_a_322874]
-
aveau acces nu era variată, ba chiar uneori aproape necomestibilă. A fost crescută cu dragostea față de România, poporul, tradițiile și limba română. A frecventat Colegiul din Heathfield-Ascot din Marea Britanie, unde au învățat ți surorile sale. A studiat sculptura cu Ion Jalea și pictura cu Jean Al.Steriadi. În 1926 călătorește împreună cu Regina Maria și fratele Nicolae în America, și apoi în Spania. Domnița Ileana - cum o numeau apropiații - a fost fondatoarea sau președintele a unor organizații de cercetași ca Asociația Creștină
Ileana, Principesă a României () [Corola-website/Science/302860_a_304189]
-
este un monument din bronz realizat de către sculptorul Ion Jalea și dezvelit în anul 1977 în municipiul Suceava. Statuia este amplasată în curtea Școlii Gimnaziale nr. 3, pe Strada Mărășești nr. 38. Statuia a fost realizată din bronz de către sculptorul Ion Jalea și amplasată în anul 1977 în curtea din fața
Grupul statuar „Mama și școlarul” din Suceava () [Corola-website/Science/316942_a_318271]
-
un monument din bronz realizat de către sculptorul Ion Jalea și dezvelit în anul 1977 în municipiul Suceava. Statuia este amplasată în curtea Școlii Gimnaziale nr. 3, pe Strada Mărășești nr. 38. Statuia a fost realizată din bronz de către sculptorul Ion Jalea și amplasată în anul 1977 în curtea din fața Școlii Gimnaziale nr. 3 din Suceava, în zona Mărășești. Monumentul este compus din două personaje: o femeie și un copil, ambii așezați pe un postament. Femeia se sprijină cu mâna dreaptă pe
Grupul statuar „Mama și școlarul” din Suceava () [Corola-website/Science/316942_a_318271]
-
fel sau altul, aceiași în toate funcțiile satului Cucerdea, sau altfel spus "la vremuri noi, tot noi". Generația de azi a poporului român este obligată să țină seama în mod sincer de victimele și mărturiile grozăviilor petrecute și arătate cu jale și amărăciune în "Memorialul Durerii" - realizat de doamna Lucia Hossu-Longin, cuprinzând aproape două sute de episoade, și ele continuă. Martorii încep să dispară în scurgerea timpului, unii-s bătrâni și bolnavi, și nimeni nu le solicită mărturii acuzătoare, care vor dispărea
Cucerdea, Mureș () [Corola-website/Science/300229_a_301558]